Ast\u0103zi despre unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din Europa: Castelul Pele\u0219 – castelul amplasat chiar \u00een inima \u021b\u0103rii – plafonul de sticl\u0103 al holului de onoare este mobil – \u00eenc\u0103 din 1883, castelul are \u00eenc\u0103lzire central\u0103<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/ziarul-de-vrancea\/articleAuthor\/uMPfPxc.jpg\")
<\/a><\/p>\nZiarul de Vrancea<\/a><\/h5>\n 7 oct 2026<\/span>4758 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/astazi-despre-castelul-peles-articol-1688858465\/article\/mediaPool\/uNfqaWD.png\")
<\/a><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/astazi-despre-castelul-peles-articol-1688858465\/article\/mediaPool\/uDazb1y.jpg\")
<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/_90\/astazi-despre-castelul-peles-articol-1688858465\/article\/mediaPool\/uNfqaWD.png\")
<\/li>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/_90\/astazi-despre-castelul-peles-articol-1688858465\/article\/mediaPool\/uDazb1y.jpg\")
<\/li>\n<\/ul>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\nCastelul Pele\u0219 din Sinaia<\/a>, re\u0219edin\u021ba de var\u0103 a regilor Rom\u00e2niei, a fost construit la dorin\u021ba regelui Carol I al Rom\u00e2niei<\/a> (1866-1914), \u00eentre 1873<\/a> \u0219i 1914<\/a>. dup\u0103 planurile arhitec\u021bilor Johannes Schultz, Carol Benesch<\/a>[1]<\/a><\/sup> \u0219i Karel Liman<\/a>, \u0219i a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg<\/a>, August Bemb\u00e9 din Mainz<\/a> \u0219i Bernhard Ludwig din Viena<\/a>.Cl\u0103direa se afl\u0103, \u00een prezent, \u00een proprietatea Familiei Regale a Rom\u00e2niei<\/a> \u0219i ad\u0103poste\u0219te Muzeul Na\u021bional Pele\u0219<\/a><\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Cuprins:<\/strong><\/p>\nCastelul Pele\u0219 este situat \u00een Sinaia<\/a>, pe Valea Prahovei<\/a>, (la 44\u00a0km de Bra\u0219ov \u0219i la 122\u00a0km de Bucure\u0219ti), pe drumul european E60 (DN1<\/a>). Pe calea ferat\u0103 exist\u0103 numeroase trenuri care pleac\u0103 din Ploie\u0219ti<\/a> sau Bra\u0219ov<\/a> cu destina\u021bia Sinaia.<\/p>\nConstruirea castelului; istoric<\/strong><\/p>\nCastelul Pele\u0219 din Sinaia<\/a>, re\u0219edin\u021ba de var\u0103 a regilor Rom\u00e2niei, a fost construit la dorin\u021ba regelui Carol I al Rom\u00e2niei<\/a> (1866-1914), dup\u0103 planurile arhitec\u021bilor Johannes Schultz, Carol Benesch<\/a>[1]<\/sup><\/a> \u0219i Karel Liman<\/a>, \u0219i a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg<\/a>, August Bemb\u00e9 din Mainz<\/a> \u0219i Bernhard Ludwig din Viena<\/a>.<\/p>\nCastelul Pele\u0219 este unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din Rom\u00e2nia, av\u00e2nd caracter de unicat \u0219i este, prin valoarea sa istoric\u0103 \u0219i artistic\u0103, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa<\/a> celei de-a doua jum\u0103t\u0103\u021bi a secolului al XIX-lea.<\/p>\nPrincipele Carol I, ales domn al Rom\u00e2niei \u00een 1866<\/a>, viziteaz\u0103 pentru prima dat\u0103 Sinaia<\/a> \u00een luna august a acelui an, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eenc\u00e2ntat de frumuse\u021bea respectivelor locuri. Pe vremea aceea, Sinaia era un mic sat de munte, numit Podul Neagului. Domnitorul hot\u0103r\u0103\u0219te construirea unui castel \u00eentr-un loc retras \u0219i pitoresc: Piatra Ars\u0103. C\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, \u00een 1872, el cump\u0103r\u0103 terenul (1000 de pogoane), iar lucr\u0103rile \u00eencep \u00een 1873, sub conducerea arhitec\u021bilor Johannes Schultz, Carol Benesch<\/a> \u0219i Karel Liman. Mai \u00eent\u00e2i, lucr\u0103torii au depus eforturi pentru a st\u0103p\u00e2ni elementele capricioase ale naturii, cum ar fi cursurile subterane de ap\u0103 sau alunec\u0103rile de teren.<\/p>\nCelor 300 de muncitori care au lucrat aici le-au trebuit doi ani pentru terminarea amenaj\u0103rilor; \u00een tot acest timp, domnitorul a supravegheat personal, \u00een detaliu, lucr\u0103rile. \u00cen 1875 se pune piatra de temelie a castelului, sub care sunt \u00eengropate c\u00e2teva zeci de monede de aur de 20 de lei, primele monede rom\u00e2ne\u0219ti cu chipul lui Carol I<\/a>.<\/p>\nCastelul Pele\u0219 – detaliu<\/strong><\/p>\n\u00cen 1883<\/a> are loc inaugurarea oficial\u0103 a Pele\u0219ului, pe care domnitorul l-a v\u0103zut ca pe un \u201esediu\u201d al noii dinastii. Iar a\u0219ezarea sa pe Valea Prahovei<\/a> nu era \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Nu departe, la Predeal<\/a>, era pe vremea aceea grani\u021ba Rom\u00e2niei cu Austro Ungaria<\/a>. Dar, ulterior, dup\u0103 unirea Transilvaniei<\/a> cu Vechiul Regat<\/a>, castelul a ajuns s\u0103 fie amplasat chiar \u00een inima \u021b\u0103rii.<\/p>\nPele\u0219ul a c\u0103p\u0103tat apoi o tot mai mare importan\u021b\u0103, devenind re\u0219edin\u021ba de var\u0103 a familiei regale rom\u00e2ne, care petrecea aici destul de mult\u0103 vreme, de obicei din mai p\u00e2n\u0103 \u00een noiembrie. Aici s-au \u021binut importante \u00eentruniri politice, cum au fost Consiliile de Coroan\u0103<\/a> din 1914<\/a> (c\u00e2nd s-a hot\u0103r\u00e2t neutralitatea Rom\u00e2niei din primul r\u0103zboi mondial<\/a>, care tocmai \u00eencepuse) \u0219i 1925.<\/p>\nCastelul a g\u0103zduit multe personalit\u0103\u021bi ale vremii, scriitori, muzicieni, dar \u0219i regi \u0219i regine. Cea mai important\u0103 vizit\u0103 a fost aceea a b\u0103tr\u00e2nului \u00eemp\u0103rat al Austro-Ungariei, Franz Joseph<\/a>, \u00een 1896<\/a>. Acesta a f\u0103cut o mul\u021bime de fotografii cu acel prilej, fiind impresionat de frumuse\u021bea \u0219i bog\u0103\u021bia castelului. \u00cen 1906 se a\u0219tepta o nou\u0103 vizit\u0103 a \u00eemp\u0103ratului, cu ocazia s\u0103rb\u0103toririi a 40 de ani de domnie a regelui Carol I<\/a>. Cu acest prilej a fost amenajat la castel apartamentul imperial, \u00eens\u0103 vizita lui Franz Joseph nu a mai avut loc.<\/p>\nUn calcul sumar arat\u0103 c\u0103 \u00eentre 1875 \u0219i 1914 s-au cheltuit la Pele\u0219 peste 16 milioane de lei-aur.[2]<\/sup><\/a>[3]<\/sup><\/a><\/p>\nComponen\u021ba Domeniului Pele\u0219 \u0219i \u00eenc\u0103perile castelului<\/strong><\/p>\nChiar dup\u0103 inaugurarea sa din 1883<\/a>, Pele\u0219ul a mai suferit modific\u0103ri, extinz\u00e2ndu-se mereu. La forma actual\u0103 s-a ajuns abia \u00een 1914 (anul mor\u021bii regelui Carol I). Castelul are 160 de camere \u0219i mai multe intr\u0103ri \u0219i sc\u0103ri interioare. Turnul central m\u0103soar\u0103 nu mai pu\u021bin de 66 de metri \u00een\u0103l\u021bime. Pe l\u00e2ng\u0103 Pele\u0219ul propriu-zis, \u00een zon\u0103 au mai fost \u00een\u0103l\u021bate \u00eenc\u0103 dou\u0103 construc\u021bii mai mici, Peli\u0219orul \u0219i Foi\u0219orul.<\/p>\nPele\u0219ul are \u0219i o sal\u0103 de teatru, cu o mic\u0103 scen\u0103 \u0219i 60 de locuri, plus loja regal\u0103. Castelul avea dot\u0103ri foarte moderne pentru epoca \u00een care a fost construit. De exemplu, plafonul de sticl\u0103 al holului de onoare este mobil, put\u00e2nd fi ac\u021bionat de un motor electric. \u00cenc\u0103 din 1883, castelul are \u00eenc\u0103lzire central\u0103.<\/p>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 castel au fost construite Peli\u0219orul<\/a>, Corpul de Gard\u0103, Economatul, Casa de V\u00e2n\u0103toare Foi\u0219or, Grajdurile, Uzina Electric\u0103 \u0219i Vila \u0218ipot. P\u00e2n\u0103 la terminarea castelului (1883), Regele Carol I<\/a> \u0219i Regina Elisabeta<\/a>, au locuit la casa de v\u00e2n\u0103toare, terminat\u0103 \u00eenaintea castelului. Datorit\u0103 uzinei electrice proprii, Pele\u0219ul a fost primul castel complet electrificat din Europa.<\/p>\nPele\u0219ul a avut o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103 pentru istoria \u021b\u0103rii noastre. Aici s-a n\u0103scut, \u00een 1893, viitorul rege Carol al II-lea<\/a> (1930 – 1940), primul rege al dinastiei n\u0103scut pe p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc \u0219i primul botezat \u00een religia ortodox\u0103. \u00cen 1921, la Foi\u0219or, s-a n\u0103scut fiul s\u0103u, regele Mihai I<\/a>. \u00cen 1921, are loc la Pele\u0219, nunta principesei Ileana<\/a>, una dintre surorile lui Carol al II-lea, la care particip\u0103 o mul\u021bime de personalit\u0103\u021bi ale vremii, inclusiv Nicolae Iorga<\/a>. Doi ani mai t\u00e2rziu au loc serb\u0103rile semicentenarului castelului Pele\u0219 (50 de ani de la \u00eenceperea lucr\u0103rilor).<\/p>\n\u00cen Castelul Pele\u0219, cele mai importante s\u0103li care pot fi vizitate sunt:<\/p>\n
\n- Holul de Onoare<\/strong> este grandios, cu lambriuri din lemn de nuc, tapetate cu basoreliefuri \u0219i statuete. Plafonul mobil din sticl\u0103, ac\u021bionat cu ajutorul unui motor electric sau printr-un sistem manual, era un element de surpriz\u0103 pentru vizitatorii regelui, care puteau s\u0103 admire seninul cerului \u00een nop\u021bile de var\u0103. A fost finalizat complet abia \u00een 1911, sub \u00eendrumarea lui Karel Liman<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- Biblioteca regal\u0103<\/strong> \u00eei atrage \u00een special pe cei pasiona\u021bi de c\u0103r\u021bi rare, av\u00e2nd coper\u021bi din piele \u0219i gravate cu litere de aur. Chiar \u0219i pentru cei mai putin familiariza\u021bi cu universul c\u0103r\u021bilor, exist\u0103 un punct de atrac\u021bie: u\u0219a secret\u0103, o cale de acces \u00een spatele unui raft cu c\u0103r\u021bi, prin care regele se putea refugia \u00een diverse \u00eenc\u0103peri ale Castelului.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- S\u0103lile de arme<\/strong>, amenajate \u00een perioada anilor 1903 – 1906, ad\u0103postesc peste 4.000 de piese europene \u0219i orientale din secolele XIV – XVII. Cele mai pre\u021bioase sunt considerate armurile germane din secolele XVI – XVII \u0219i o armur\u0103 complet\u0103 pentru cal \u0219i cavaler, unic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- Sala de muzic\u0103<\/strong> a devenit salon de serate muzicale la dorin\u021ba reginei Elisabeta. Mobilierul de aici a fost primit \u00een dar de la maharajahul de Kapurthala<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- Sala Florentin\u0103<\/strong>, denumit\u0103 \u0219i Marele Salon, impresioneaz\u0103 prin plafonul sculptat \u00een lemn de tei, aurit, cele dou\u0103 mari candelabre \u0219i decora\u021biunile \u00een stilul neorena\u0219terii italiene.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- Sala Maur\u0103<\/strong> este opera arhitectului Charles Lecompte du Nouy, av\u00e2nd elemente hispano-maure, cu o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 din marmur\u0103 de Carrara, copie dup\u0103 o pies\u0103 din Cairo<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- Sala de teatru<\/strong> are 60 de locuri \u0219i loja regal\u0103, fiind decorat\u0103 \u00een stilul Ludovic al XIV-lea<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- Sala de Concerte<\/strong>, amenajat\u0103 \u00een 1906<\/a>, se afl\u0103 la etajul I. Instrumentele muzicale prezente aici sunt un clavecin executat la Anvers<\/a> \u00een 1621<\/a>, un pian cu coad\u0103 vertical\u0103 Bl\u00fcthner<\/a> \u0219i o org\u0103 Rieger cu dou\u0103 claviaturi.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- Apartamentul Imperial<\/strong> a fost amenajat tot \u00een 1906 cu ocazia vizitei (care n-a mai avut loc) a \u00eemp\u0103ratului Austro-Ungariei, Franz Josef I<\/a>, invitat la aniversarea a 40 de ani de domnie ai regelui Carol I<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
Alte s\u0103li sunt:<\/p>\n
\n- Sala de Consilii<\/strong>, care seam\u0103n\u0103 cu una dintre s\u0103lile Prim\u0103riei din Lucerna<\/a>, Elve\u021bia<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- Cabinetul de lucru<\/strong> unde se afl\u0103 un birou impun\u0103tor \u0219i un pupitru pentru audien\u021be.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- Sufrageria<\/strong>, unde sunt expuse piese de argint de o mare valoare, este situat\u0103 la etajul 1 \u0219i are un mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- Salonul Turcesc<\/strong> care ad\u0103poste\u0219te o colec\u021bie de vase turce\u0219ti \u0219i persane \u00een alam\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- Dormitorul regal<\/strong> care este luminat de un candelabru din cristal de Boemia<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
Vitraliile Castelului Pele\u0219 au fost cump\u0103rate \u0219i montate \u00eentre 1883<\/a> \u0219i 1914<\/a>, cele mai multe fiind aduse din Elve\u021bia<\/a> \u0219i Germania<\/a>, piese dat\u00e2nd din secolele XV \u0219i XVII.<\/p>\nDe jur \u00eemprejurul s\u0103u, Castelul are \u0219apte terase decorate cu statui din piatr\u0103, f\u00e2nt\u00e2ni \u0219i vase ornamentale din marmur\u0103 de Carrara.<\/p>\n
Dup\u0103 Castelul Bran<\/a>, Pele\u0219ul este considerat al doilea muzeu din \u021bar\u0103 c\u0103utat de turi\u0219ti. Numai \u00een anul 2006 i-au trecut pragul peste 250.000 de vizitatori din \u021bar\u0103 dar \u0219i din SUA<\/a>, Australia<\/a>, Japonia<\/a> \u0219i Noua Zeeland\u0103<\/a>. \u00cen primele \u0219ase luni din 2010, 80.000 de turi\u0219ti au vizitat castelul Pele\u0219[4]<\/a><\/sup>.<\/p>\nImportan\u021ba Castelului este dat\u0103 \u0219i de m\u0103surile de securitate existente: paz\u0103 militar\u0103, supraveghetori \u0219i camere video.<\/p>\n
De cur\u00e2nd c\u00e2nd a fost deschis publicului un tur extins care cuprinde at\u00e2t etajul I, c\u00e2t \u0219i mansardele I \u0219i II. A\u0219a \u00eenc\u00e2t r\u0103m\u00e2ne un singur etaj (de altfel \u0219i ultimul) nedeschis publicului, etaj care serve\u0219te drept loc pentru depozitarea diferitelor obiecte, tablouri etc. Ghidajul este disponibil \u00een cinci limbi str\u0103ine.[necesit\u0103\u00a0citare<\/em><\/a>]<\/sup> \u00cen luna noiembrie a fiec\u0103rui an, Castelul Pele\u0219 este \u00eenchis pentru cur\u0103\u021benie general\u0103.<\/p>\nCastelul Pele\u0219 \u00een perioada comunist\u0103<\/strong><\/p>\nCastelul a r\u0103mas re\u0219edin\u021b\u0103 a familiei regale p\u00e2n\u0103 \u00een 1948<\/a>, c\u00e2nd a fost confiscat de regimul comunist<\/a>. \u00cen 1953<\/a> Pele\u0219ul a devenit muzeu, dar trebuie spus c\u0103 el putea fi vizitat, \u00eenc\u0103 de pe vremea regelui Carol I<\/a>.<\/p>\n\u00cen ultimii ani ai regimului comunist, \u00eentre 1975<\/a>–1989<\/a>, Nicolae Ceau\u0219escu<\/a> a ordonat \u00eenchiderea domeniului pentru public. Singurele persoane acceptate \u00een acest domeniu au fost cele de \u00eentre\u021binere, militare \u0219i personalul de paz\u0103. \u00centreaga zon\u0103 a fost declarat\u0103 o zon\u0103 de interes protocolar.<\/p>\nRegimul comunist a propagat ideea c\u0103 Domeniul Regal Pele\u0219<\/em> ar fi fost parte a Domeniului Coroanei,<\/em> \u0219i astfel \u00een proprietatea Rom\u00e2niei. Adev\u0103rul istoric este c\u0103, at\u00e2t Castelul Pele\u0219 c\u00e2t \u0219i re\u0219edin\u021bele Peli\u0219or<\/a> \u0219i Foi\u0219or<\/a>, au fost construite din banii personali ai Regelui Carol I, care a v\u00e2ndut o mo\u0219ie din Germania pentru a putea pl\u0103ti costurile terenului \u0219i a ridic\u0103rii edificiului. Regele a evitat s\u0103 foloseasc\u0103 bani din lista civil\u0103<\/a>, astfel c\u0103 domeniul nu a f\u0103cut niciodat\u0103 parte din Domeniile Coroanei, care erau propriet\u0103\u021bi ale statului doar puse la dispozi\u021bia suveranului. Dup\u0103 moartea Regelui Carol I, domeniul a trecut \u00een proprietatea Regelui Ferdinand I<\/a> \u0219i a succesorului dinastic al acestuia, Regele Mihai I<\/a>. Regele Carol al II-lea<\/a> nu a avut niciodat\u0103 domeniul de la Sinaia \u00een proprietate \u0219i astfel nepotul lui<\/a> din c\u0103s\u0103toria morganatic\u0103 cu Ioana Zizi Lambrino<\/a> nu are nici un drept de proprietate.<\/p>\nNicolae Ceau\u0219escu<\/a> a vizitat castelul destul de rar. O poveste care circula \u00een anii 1980<\/a> spunea c\u0103 so\u021bii Ceau\u0219escu ar fi dorit s\u0103-\u0219i stabileasc\u0103 o re\u0219edin\u021b\u0103 de protocol la Pele\u0219.[necesit\u0103\u00a0citare<\/em><\/a>]<\/sup><\/p>\nCunosc\u00e2ndu-se faptul c\u0103 ace\u0219tia aveau mania de a ordona tot felul de demol\u0103ri \u0219i schimb\u0103ri, muzeografii i-au speriat spun\u00e2ndu-le c\u0103 \u00een interiorul Castelului este o ciuperc\u0103 ce atac\u0103 elementele din lemn \u0219i este foarte d\u0103un\u0103toare omului. \u00cen fapt, adev\u0103rul este c\u0103 o ciuperc\u0103 atacase grinzile cl\u0103dirii din cauza umezelii \u0219i a neaerisirii. Din acest motiv au demarat lucr\u0103rile de restaurare, fiind \u00eenlocuit\u0103 structura de rezisten\u021b\u0103 din holul de onoare \u0219i din sufrageria de la parter. Pruden\u021bi, so\u021bii Ceau\u0219escu au petrecut o singur\u0103 noapte la Castel, dormind \u00een Foi\u0219or.<\/p>\n
Castelul Pele\u0219 \u00een prezent, utilizat de Familia Regal\u0103<\/strong><\/p>\nAflat \u00een proprietatea privat\u0103 a Familiei Regale a Rom\u00e2niei<\/a> \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, Castelul Pele\u0219 a fost repede na\u021bionalizat dup\u0103 lovitura de stat comunist\u0103 de la 30 decembrie 1947<\/a> care a dus la abdicarea for\u021bat\u0103 a Regelui Mihai \u0219i la exilul s\u0103u for\u021bat care a durat 50 de ani.<\/p>\nDup\u0103 Revolu\u021bia din decembrie 1989<\/a>, Castelul Pele\u0219 \u0219i Peli\u0219orul au fost reintegrate \u00een circuitul turistic. \u00cencep\u00e2nd cu anul 1990<\/a>, \u0219i Peli\u0219orul este deschis publicului spre vizitare.<\/p>\n\u00cen 2006, guvernul rom\u00e2n<\/a> a anun\u021bat retrocedarea castelului Regelui Mihai I al Rom\u00e2niei<\/a>. Dup\u0103 revenirea definitiv\u0103 a Regelui \u0219i a familiei sale \u00een \u021bar\u0103, petrecut\u0103 \u00een 1997<\/a>, castelul a fost retrocedat proprietarilor de drept dup\u0103 un lung proces. Retrocedarea efectiv\u0103 s-a realizat la data de 20 februarie<\/a>2007<\/a>[5]<\/sup><\/a>. Totu\u0219i, Regele a exprimat dorin\u021ba sa ca palatul s\u0103 continue s\u0103 ad\u0103posteasc\u0103 Muzeul Na\u021bional Pele\u0219<\/a>, un muzeu de stat[6]<\/sup><\/a>, fiind folosit ocazional pentru evenimentele importante, cu semnifica\u021bie na\u021bional\u0103, pe care le organizeaz\u0103 Familia Regal\u0103.[7]<\/sup><\/a>[8]<\/sup><\/a><\/p>\nContrar zvonurilor, dup\u0103 retrocedare castelul nu a fost v\u00e2ndut statului rom\u00e2n pentru suma de 30 de milioane de euro.<\/p>\n
Pe 10 Mai<\/a>2016<\/a>, cu ocazia Zilei Na\u021bionale a Independen\u021bei Rom\u00e2niei care marcheaz\u0103 \u0219i 150 de ani de existen\u021b\u0103 a Dinastiei Rom\u00e2ne, stindardul personal al Alte\u021bei Sale Regale Principesa Mo\u0219tenitoare Margareta a Rom\u00e2niei<\/a> a fluturat pe cel mai \u00eenalt catarg al castelului, pentru prima dat\u0103 de la izgonirea Regelui \u00een 1947<\/a>.[9]<\/sup><\/a>[10]<\/sup><\/a><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
De la Wikipedia, enciclopedia liber\u0103<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nMatrimoniale<\/strong>Domn serios caut doamn\u0103 pentru c\u0103s\u0103torie. Rog…<\/span>02.10.2026 <\/span><\/a><\/div>\nVANZARI DIVERSE<\/strong>Pret : 570 lei \/ kg ; sare : 5 % ; caserole : 100…<\/span>01.10.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>V\u00e2nd cas\u0103 nou\u0103 \u00een C\u00e2mpineanca,…<\/span>02.10.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Timp Liber<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/horoscop-7-octombrie-2026\/mediaPool\/uA8enxT.jpg\")
<\/a><\/div>\nHoroscop 7 octombrie 2026 <\/a><\/h2>\n 4<\/a>Rodica Condurache<\/a>, 7 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/calendarul-zilei-7-octombrie-2026-143-de-ani-de-la-inaugurarea-pelesului-reperele-unirii-care-leaga-istoria-de-vrancea-si-personalitatile-culturii-sportului-si-stiintei-asociate-acestei-zile\/mediaPool\/u6CrEfD.png\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 7 octombrie: 143 de ani de la inaugurarea Pele\u0219ului, reperele Unirii care leag\u0103 istoria de Vrancea \u0219i personalit\u0103\u021bile culturii, sportului \u0219i \u0219tiin\u021bei asociate acestei zile<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 7 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/-targul-national-al-mesterilor-populari-revine-in-vrancea-trei-zile-de-evenimente-in-crangul-petresti-cu-intrare-libera\/mediaPool\/uonIdeC.png\")
<\/a><\/div>\n\u00a0T\u00e2rgul Na\u021bional al Me\u0219terilor Populari revine \u00een Vrancea: trei zile de evenimente \u00een Cr\u00e2ngul Petre\u0219ti, cu intrare liber\u0103<\/a><\/h2>\nCamelia Marin<\/a>, 6 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/video-va-era-dor-de-fata-morgana---astazi-despre-diana-lupescu---superba-actrita-nascuta-la-bacau\/mediaPool\/us4kl93.png\")
<\/a><\/div>\nVIDEO | Ast\u0103zi despre Diana Lupescu – superba actri\u0163\u0103 n\u0103scut\u0103 la Bac\u0103u. \u0218i-ar fi dorit s\u0103 devin\u0103, la fel ca tat\u0103l s\u0103u, medic. V\u0103 era dor de \u201eFata Morgana\u201d, iluzia unei vie\u021bi ideale, care dispare atunci c\u00e2nd e atins\u0103? <\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 7 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/astazi-despre-petre-tutea\/mediaPool\/ufSztgL.jpg\")
<\/a><\/div>\nVIDEO Ast\u0103zi despre Petre \u021au\u021bea supranumit \u201eSocrate al Rom\u00e2niei\u201d chinuit \u00een \u00eenchisorile comuniste \u0219i dezam\u0103git de \u201erom\u00e2nul absolut\u201d<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 6 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/educatie\/astazi-despre-dan-sergiu-hanganu---cel-mai-mare-arhitect-roman-din-ultima-jumatate-de-veac-cel-care-a-dat-prin-proiectele-sale-stralucire-orasului-montreal\/mediaPool\/uDkuYIq.jpg\")
<\/a><\/div>\nVIDEO Ast\u0103zi despre: Cel mai mare arhitect rom\u00e2n din ultima jum\u0103tate de veac: Dan Sergiu Hanganu – rom\u00e2nul care a schimbat fa\u021ba Canadei | Membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne din 2003<\/a><\/h2>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nZiarul de Vrancea<\/a><\/h5>\n 7 oct 2026<\/span>4758 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n<\/a><\/div>\n<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n- <\/li>\n
- <\/li>\n<\/ul>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
Castelul Pele\u0219 din Sinaia<\/a>, re\u0219edin\u021ba de var\u0103 a regilor Rom\u00e2niei, a fost construit la dorin\u021ba regelui Carol I al Rom\u00e2niei<\/a> (1866-1914), \u00eentre 1873<\/a> \u0219i 1914<\/a>. dup\u0103 planurile arhitec\u021bilor Johannes Schultz, Carol Benesch<\/a>[1]<\/a><\/sup> \u0219i Karel Liman<\/a>, \u0219i a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg<\/a>, August Bemb\u00e9 din Mainz<\/a> \u0219i Bernhard Ludwig din Viena<\/a>.Cl\u0103direa se afl\u0103, \u00een prezent, \u00een proprietatea Familiei Regale a Rom\u00e2niei<\/a> \u0219i ad\u0103poste\u0219te Muzeul Na\u021bional Pele\u0219<\/a><\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Cuprins:<\/strong><\/p>\nCastelul Pele\u0219 este situat \u00een Sinaia<\/a>, pe Valea Prahovei<\/a>, (la 44\u00a0km de Bra\u0219ov \u0219i la 122\u00a0km de Bucure\u0219ti), pe drumul european E60 (DN1<\/a>). Pe calea ferat\u0103 exist\u0103 numeroase trenuri care pleac\u0103 din Ploie\u0219ti<\/a> sau Bra\u0219ov<\/a> cu destina\u021bia Sinaia.<\/p>\nConstruirea castelului; istoric<\/strong><\/p>\nCastelul Pele\u0219 din Sinaia<\/a>, re\u0219edin\u021ba de var\u0103 a regilor Rom\u00e2niei, a fost construit la dorin\u021ba regelui Carol I al Rom\u00e2niei<\/a> (1866-1914), dup\u0103 planurile arhitec\u021bilor Johannes Schultz, Carol Benesch<\/a>[1]<\/sup><\/a> \u0219i Karel Liman<\/a>, \u0219i a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg<\/a>, August Bemb\u00e9 din Mainz<\/a> \u0219i Bernhard Ludwig din Viena<\/a>.<\/p>\nCastelul Pele\u0219 este unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din Rom\u00e2nia, av\u00e2nd caracter de unicat \u0219i este, prin valoarea sa istoric\u0103 \u0219i artistic\u0103, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa<\/a> celei de-a doua jum\u0103t\u0103\u021bi a secolului al XIX-lea.<\/p>\nPrincipele Carol I, ales domn al Rom\u00e2niei \u00een 1866<\/a>, viziteaz\u0103 pentru prima dat\u0103 Sinaia<\/a> \u00een luna august a acelui an, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eenc\u00e2ntat de frumuse\u021bea respectivelor locuri. Pe vremea aceea, Sinaia era un mic sat de munte, numit Podul Neagului. Domnitorul hot\u0103r\u0103\u0219te construirea unui castel \u00eentr-un loc retras \u0219i pitoresc: Piatra Ars\u0103. C\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, \u00een 1872, el cump\u0103r\u0103 terenul (1000 de pogoane), iar lucr\u0103rile \u00eencep \u00een 1873, sub conducerea arhitec\u021bilor Johannes Schultz, Carol Benesch<\/a> \u0219i Karel Liman. Mai \u00eent\u00e2i, lucr\u0103torii au depus eforturi pentru a st\u0103p\u00e2ni elementele capricioase ale naturii, cum ar fi cursurile subterane de ap\u0103 sau alunec\u0103rile de teren.<\/p>\nCelor 300 de muncitori care au lucrat aici le-au trebuit doi ani pentru terminarea amenaj\u0103rilor; \u00een tot acest timp, domnitorul a supravegheat personal, \u00een detaliu, lucr\u0103rile. \u00cen 1875 se pune piatra de temelie a castelului, sub care sunt \u00eengropate c\u00e2teva zeci de monede de aur de 20 de lei, primele monede rom\u00e2ne\u0219ti cu chipul lui Carol I<\/a>.<\/p>\nCastelul Pele\u0219 – detaliu<\/strong><\/p>\n\u00cen 1883<\/a> are loc inaugurarea oficial\u0103 a Pele\u0219ului, pe care domnitorul l-a v\u0103zut ca pe un \u201esediu\u201d al noii dinastii. Iar a\u0219ezarea sa pe Valea Prahovei<\/a> nu era \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Nu departe, la Predeal<\/a>, era pe vremea aceea grani\u021ba Rom\u00e2niei cu Austro Ungaria<\/a>. Dar, ulterior, dup\u0103 unirea Transilvaniei<\/a> cu Vechiul Regat<\/a>, castelul a ajuns s\u0103 fie amplasat chiar \u00een inima \u021b\u0103rii.<\/p>\nPele\u0219ul a c\u0103p\u0103tat apoi o tot mai mare importan\u021b\u0103, devenind re\u0219edin\u021ba de var\u0103 a familiei regale rom\u00e2ne, care petrecea aici destul de mult\u0103 vreme, de obicei din mai p\u00e2n\u0103 \u00een noiembrie. Aici s-au \u021binut importante \u00eentruniri politice, cum au fost Consiliile de Coroan\u0103<\/a> din 1914<\/a> (c\u00e2nd s-a hot\u0103r\u00e2t neutralitatea Rom\u00e2niei din primul r\u0103zboi mondial<\/a>, care tocmai \u00eencepuse) \u0219i 1925.<\/p>\nCastelul a g\u0103zduit multe personalit\u0103\u021bi ale vremii, scriitori, muzicieni, dar \u0219i regi \u0219i regine. Cea mai important\u0103 vizit\u0103 a fost aceea a b\u0103tr\u00e2nului \u00eemp\u0103rat al Austro-Ungariei, Franz Joseph<\/a>, \u00een 1896<\/a>. Acesta a f\u0103cut o mul\u021bime de fotografii cu acel prilej, fiind impresionat de frumuse\u021bea \u0219i bog\u0103\u021bia castelului. \u00cen 1906 se a\u0219tepta o nou\u0103 vizit\u0103 a \u00eemp\u0103ratului, cu ocazia s\u0103rb\u0103toririi a 40 de ani de domnie a regelui Carol I<\/a>. Cu acest prilej a fost amenajat la castel apartamentul imperial, \u00eens\u0103 vizita lui Franz Joseph nu a mai avut loc.<\/p>\nUn calcul sumar arat\u0103 c\u0103 \u00eentre 1875 \u0219i 1914 s-au cheltuit la Pele\u0219 peste 16 milioane de lei-aur.[2]<\/sup><\/a>[3]<\/sup><\/a><\/p>\nComponen\u021ba Domeniului Pele\u0219 \u0219i \u00eenc\u0103perile castelului<\/strong><\/p>\nChiar dup\u0103 inaugurarea sa din 1883<\/a>, Pele\u0219ul a mai suferit modific\u0103ri, extinz\u00e2ndu-se mereu. La forma actual\u0103 s-a ajuns abia \u00een 1914 (anul mor\u021bii regelui Carol I). Castelul are 160 de camere \u0219i mai multe intr\u0103ri \u0219i sc\u0103ri interioare. Turnul central m\u0103soar\u0103 nu mai pu\u021bin de 66 de metri \u00een\u0103l\u021bime. Pe l\u00e2ng\u0103 Pele\u0219ul propriu-zis, \u00een zon\u0103 au mai fost \u00een\u0103l\u021bate \u00eenc\u0103 dou\u0103 construc\u021bii mai mici, Peli\u0219orul \u0219i Foi\u0219orul.<\/p>\nPele\u0219ul are \u0219i o sal\u0103 de teatru, cu o mic\u0103 scen\u0103 \u0219i 60 de locuri, plus loja regal\u0103. Castelul avea dot\u0103ri foarte moderne pentru epoca \u00een care a fost construit. De exemplu, plafonul de sticl\u0103 al holului de onoare este mobil, put\u00e2nd fi ac\u021bionat de un motor electric. \u00cenc\u0103 din 1883, castelul are \u00eenc\u0103lzire central\u0103.<\/p>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 castel au fost construite Peli\u0219orul<\/a>, Corpul de Gard\u0103, Economatul, Casa de V\u00e2n\u0103toare Foi\u0219or, Grajdurile, Uzina Electric\u0103 \u0219i Vila \u0218ipot. P\u00e2n\u0103 la terminarea castelului (1883), Regele Carol I<\/a> \u0219i Regina Elisabeta<\/a>, au locuit la casa de v\u00e2n\u0103toare, terminat\u0103 \u00eenaintea castelului. Datorit\u0103 uzinei electrice proprii, Pele\u0219ul a fost primul castel complet electrificat din Europa.<\/p>\nPele\u0219ul a avut o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103 pentru istoria \u021b\u0103rii noastre. Aici s-a n\u0103scut, \u00een 1893, viitorul rege Carol al II-lea<\/a> (1930 – 1940), primul rege al dinastiei n\u0103scut pe p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc \u0219i primul botezat \u00een religia ortodox\u0103. \u00cen 1921, la Foi\u0219or, s-a n\u0103scut fiul s\u0103u, regele Mihai I<\/a>. \u00cen 1921, are loc la Pele\u0219, nunta principesei Ileana<\/a>, una dintre surorile lui Carol al II-lea, la care particip\u0103 o mul\u021bime de personalit\u0103\u021bi ale vremii, inclusiv Nicolae Iorga<\/a>. Doi ani mai t\u00e2rziu au loc serb\u0103rile semicentenarului castelului Pele\u0219 (50 de ani de la \u00eenceperea lucr\u0103rilor).<\/p>\n\u00cen Castelul Pele\u0219, cele mai importante s\u0103li care pot fi vizitate sunt:<\/p>\n
\n- Holul de Onoare<\/strong> este grandios, cu lambriuri din lemn de nuc, tapetate cu basoreliefuri \u0219i statuete. Plafonul mobil din sticl\u0103, ac\u021bionat cu ajutorul unui motor electric sau printr-un sistem manual, era un element de surpriz\u0103 pentru vizitatorii regelui, care puteau s\u0103 admire seninul cerului \u00een nop\u021bile de var\u0103. A fost finalizat complet abia \u00een 1911, sub \u00eendrumarea lui Karel Liman<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- Biblioteca regal\u0103<\/strong> \u00eei atrage \u00een special pe cei pasiona\u021bi de c\u0103r\u021bi rare, av\u00e2nd coper\u021bi din piele \u0219i gravate cu litere de aur. Chiar \u0219i pentru cei mai putin familiariza\u021bi cu universul c\u0103r\u021bilor, exist\u0103 un punct de atrac\u021bie: u\u0219a secret\u0103, o cale de acces \u00een spatele unui raft cu c\u0103r\u021bi, prin care regele se putea refugia \u00een diverse \u00eenc\u0103peri ale Castelului.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- S\u0103lile de arme<\/strong>, amenajate \u00een perioada anilor 1903 – 1906, ad\u0103postesc peste 4.000 de piese europene \u0219i orientale din secolele XIV – XVII. Cele mai pre\u021bioase sunt considerate armurile germane din secolele XVI – XVII \u0219i o armur\u0103 complet\u0103 pentru cal \u0219i cavaler, unic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- Sala de muzic\u0103<\/strong> a devenit salon de serate muzicale la dorin\u021ba reginei Elisabeta. Mobilierul de aici a fost primit \u00een dar de la maharajahul de Kapurthala<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- Sala Florentin\u0103<\/strong>, denumit\u0103 \u0219i Marele Salon, impresioneaz\u0103 prin plafonul sculptat \u00een lemn de tei, aurit, cele dou\u0103 mari candelabre \u0219i decora\u021biunile \u00een stilul neorena\u0219terii italiene.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- Sala Maur\u0103<\/strong> este opera arhitectului Charles Lecompte du Nouy, av\u00e2nd elemente hispano-maure, cu o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 din marmur\u0103 de Carrara, copie dup\u0103 o pies\u0103 din Cairo<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- Sala de teatru<\/strong> are 60 de locuri \u0219i loja regal\u0103, fiind decorat\u0103 \u00een stilul Ludovic al XIV-lea<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- Sala de Concerte<\/strong>, amenajat\u0103 \u00een 1906<\/a>, se afl\u0103 la etajul I. Instrumentele muzicale prezente aici sunt un clavecin executat la Anvers<\/a> \u00een 1621<\/a>, un pian cu coad\u0103 vertical\u0103 Bl\u00fcthner<\/a> \u0219i o org\u0103 Rieger cu dou\u0103 claviaturi.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- Apartamentul Imperial<\/strong> a fost amenajat tot \u00een 1906 cu ocazia vizitei (care n-a mai avut loc) a \u00eemp\u0103ratului Austro-Ungariei, Franz Josef I<\/a>, invitat la aniversarea a 40 de ani de domnie ai regelui Carol I<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
Alte s\u0103li sunt:<\/p>\n
\n- Sala de Consilii<\/strong>, care seam\u0103n\u0103 cu una dintre s\u0103lile Prim\u0103riei din Lucerna<\/a>, Elve\u021bia<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- Cabinetul de lucru<\/strong> unde se afl\u0103 un birou impun\u0103tor \u0219i un pupitru pentru audien\u021be.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- Sufrageria<\/strong>, unde sunt expuse piese de argint de o mare valoare, este situat\u0103 la etajul 1 \u0219i are un mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- Salonul Turcesc<\/strong> care ad\u0103poste\u0219te o colec\u021bie de vase turce\u0219ti \u0219i persane \u00een alam\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n
\n- Dormitorul regal<\/strong> care este luminat de un candelabru din cristal de Boemia<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
Vitraliile Castelului Pele\u0219 au fost cump\u0103rate \u0219i montate \u00eentre 1883<\/a> \u0219i 1914<\/a>, cele mai multe fiind aduse din Elve\u021bia<\/a> \u0219i Germania<\/a>, piese dat\u00e2nd din secolele XV \u0219i XVII.<\/p>\nDe jur \u00eemprejurul s\u0103u, Castelul are \u0219apte terase decorate cu statui din piatr\u0103, f\u00e2nt\u00e2ni \u0219i vase ornamentale din marmur\u0103 de Carrara.<\/p>\n
Dup\u0103 Castelul Bran<\/a>, Pele\u0219ul este considerat al doilea muzeu din \u021bar\u0103 c\u0103utat de turi\u0219ti. Numai \u00een anul 2006 i-au trecut pragul peste 250.000 de vizitatori din \u021bar\u0103 dar \u0219i din SUA<\/a>, Australia<\/a>, Japonia<\/a> \u0219i Noua Zeeland\u0103<\/a>. \u00cen primele \u0219ase luni din 2010, 80.000 de turi\u0219ti au vizitat castelul Pele\u0219[4]<\/a><\/sup>.<\/p>\nImportan\u021ba Castelului este dat\u0103 \u0219i de m\u0103surile de securitate existente: paz\u0103 militar\u0103, supraveghetori \u0219i camere video.<\/p>\n
De cur\u00e2nd c\u00e2nd a fost deschis publicului un tur extins care cuprinde at\u00e2t etajul I, c\u00e2t \u0219i mansardele I \u0219i II. A\u0219a \u00eenc\u00e2t r\u0103m\u00e2ne un singur etaj (de altfel \u0219i ultimul) nedeschis publicului, etaj care serve\u0219te drept loc pentru depozitarea diferitelor obiecte, tablouri etc. Ghidajul este disponibil \u00een cinci limbi str\u0103ine.[necesit\u0103\u00a0citare<\/em><\/a>]<\/sup> \u00cen luna noiembrie a fiec\u0103rui an, Castelul Pele\u0219 este \u00eenchis pentru cur\u0103\u021benie general\u0103.<\/p>\nCastelul Pele\u0219 \u00een perioada comunist\u0103<\/strong><\/p>\nCastelul a r\u0103mas re\u0219edin\u021b\u0103 a familiei regale p\u00e2n\u0103 \u00een 1948<\/a>, c\u00e2nd a fost confiscat de regimul comunist<\/a>. \u00cen 1953<\/a> Pele\u0219ul a devenit muzeu, dar trebuie spus c\u0103 el putea fi vizitat, \u00eenc\u0103 de pe vremea regelui Carol I<\/a>.<\/p>\n\u00cen ultimii ani ai regimului comunist, \u00eentre 1975<\/a>–1989<\/a>, Nicolae Ceau\u0219escu<\/a> a ordonat \u00eenchiderea domeniului pentru public. Singurele persoane acceptate \u00een acest domeniu au fost cele de \u00eentre\u021binere, militare \u0219i personalul de paz\u0103. \u00centreaga zon\u0103 a fost declarat\u0103 o zon\u0103 de interes protocolar.<\/p>\nRegimul comunist a propagat ideea c\u0103 Domeniul Regal Pele\u0219<\/em> ar fi fost parte a Domeniului Coroanei,<\/em> \u0219i astfel \u00een proprietatea Rom\u00e2niei. Adev\u0103rul istoric este c\u0103, at\u00e2t Castelul Pele\u0219 c\u00e2t \u0219i re\u0219edin\u021bele Peli\u0219or<\/a> \u0219i Foi\u0219or<\/a>, au fost construite din banii personali ai Regelui Carol I, care a v\u00e2ndut o mo\u0219ie din Germania pentru a putea pl\u0103ti costurile terenului \u0219i a ridic\u0103rii edificiului. Regele a evitat s\u0103 foloseasc\u0103 bani din lista civil\u0103<\/a>, astfel c\u0103 domeniul nu a f\u0103cut niciodat\u0103 parte din Domeniile Coroanei, care erau propriet\u0103\u021bi ale statului doar puse la dispozi\u021bia suveranului. Dup\u0103 moartea Regelui Carol I, domeniul a trecut \u00een proprietatea Regelui Ferdinand I<\/a> \u0219i a succesorului dinastic al acestuia, Regele Mihai I<\/a>. Regele Carol al II-lea<\/a> nu a avut niciodat\u0103 domeniul de la Sinaia \u00een proprietate \u0219i astfel nepotul lui<\/a> din c\u0103s\u0103toria morganatic\u0103 cu Ioana Zizi Lambrino<\/a> nu are nici un drept de proprietate.<\/p>\nNicolae Ceau\u0219escu<\/a> a vizitat castelul destul de rar. O poveste care circula \u00een anii 1980<\/a> spunea c\u0103 so\u021bii Ceau\u0219escu ar fi dorit s\u0103-\u0219i stabileasc\u0103 o re\u0219edin\u021b\u0103 de protocol la Pele\u0219.[necesit\u0103\u00a0citare<\/em><\/a>]<\/sup><\/p>\nCunosc\u00e2ndu-se faptul c\u0103 ace\u0219tia aveau mania de a ordona tot felul de demol\u0103ri \u0219i schimb\u0103ri, muzeografii i-au speriat spun\u00e2ndu-le c\u0103 \u00een interiorul Castelului este o ciuperc\u0103 ce atac\u0103 elementele din lemn \u0219i este foarte d\u0103un\u0103toare omului. \u00cen fapt, adev\u0103rul este c\u0103 o ciuperc\u0103 atacase grinzile cl\u0103dirii din cauza umezelii \u0219i a neaerisirii. Din acest motiv au demarat lucr\u0103rile de restaurare, fiind \u00eenlocuit\u0103 structura de rezisten\u021b\u0103 din holul de onoare \u0219i din sufrageria de la parter. Pruden\u021bi, so\u021bii Ceau\u0219escu au petrecut o singur\u0103 noapte la Castel, dormind \u00een Foi\u0219or.<\/p>\n
Castelul Pele\u0219 \u00een prezent, utilizat de Familia Regal\u0103<\/strong><\/p>\nAflat \u00een proprietatea privat\u0103 a Familiei Regale a Rom\u00e2niei<\/a> \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, Castelul Pele\u0219 a fost repede na\u021bionalizat dup\u0103 lovitura de stat comunist\u0103 de la 30 decembrie 1947<\/a> care a dus la abdicarea for\u021bat\u0103 a Regelui Mihai \u0219i la exilul s\u0103u for\u021bat care a durat 50 de ani.<\/p>\nDup\u0103 Revolu\u021bia din decembrie 1989<\/a>, Castelul Pele\u0219 \u0219i Peli\u0219orul au fost reintegrate \u00een circuitul turistic. \u00cencep\u00e2nd cu anul 1990<\/a>, \u0219i Peli\u0219orul este deschis publicului spre vizitare.<\/p>\n\u00cen 2006, guvernul rom\u00e2n<\/a> a anun\u021bat retrocedarea castelului Regelui Mihai I al Rom\u00e2niei<\/a>. Dup\u0103 revenirea definitiv\u0103 a Regelui \u0219i a familiei sale \u00een \u021bar\u0103, petrecut\u0103 \u00een 1997<\/a>, castelul a fost retrocedat proprietarilor de drept dup\u0103 un lung proces. Retrocedarea efectiv\u0103 s-a realizat la data de 20 februarie<\/a>2007<\/a>[5]<\/sup><\/a>. Totu\u0219i, Regele a exprimat dorin\u021ba sa ca palatul s\u0103 continue s\u0103 ad\u0103posteasc\u0103 Muzeul Na\u021bional Pele\u0219<\/a>, un muzeu de stat[6]<\/sup><\/a>, fiind folosit ocazional pentru evenimentele importante, cu semnifica\u021bie na\u021bional\u0103, pe care le organizeaz\u0103 Familia Regal\u0103.[7]<\/sup><\/a>[8]<\/sup><\/a><\/p>\nContrar zvonurilor, dup\u0103 retrocedare castelul nu a fost v\u00e2ndut statului rom\u00e2n pentru suma de 30 de milioane de euro.<\/p>\n
Pe 10 Mai<\/a>2016<\/a>, cu ocazia Zilei Na\u021bionale a Independen\u021bei Rom\u00e2niei care marcheaz\u0103 \u0219i 150 de ani de existen\u021b\u0103 a Dinastiei Rom\u00e2ne, stindardul personal al Alte\u021bei Sale Regale Principesa Mo\u0219tenitoare Margareta a Rom\u00e2niei<\/a> a fluturat pe cel mai \u00eenalt catarg al castelului, pentru prima dat\u0103 de la izgonirea Regelui \u00een 1947<\/a>.[9]<\/sup><\/a>[10]<\/sup><\/a><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
De la Wikipedia, enciclopedia liber\u0103<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nMatrimoniale<\/strong>Domn serios caut doamn\u0103 pentru c\u0103s\u0103torie. Rog…<\/span>02.10.2026 <\/span><\/a><\/div>\nVANZARI DIVERSE<\/strong>Pret : 570 lei \/ kg ; sare : 5 % ; caserole : 100…<\/span>01.10.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>V\u00e2nd cas\u0103 nou\u0103 \u00een C\u00e2mpineanca,…<\/span>02.10.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Timp Liber<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nHoroscop 7 octombrie 2026 <\/a><\/h2>\n 4<\/a>Rodica Condurache<\/a>, 7 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 7 octombrie: 143 de ani de la inaugurarea Pele\u0219ului, reperele Unirii care leag\u0103 istoria de Vrancea \u0219i personalit\u0103\u021bile culturii, sportului \u0219i \u0219tiin\u021bei asociate acestei zile<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 7 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\n\u00a0T\u00e2rgul Na\u021bional al Me\u0219terilor Populari revine \u00een Vrancea: trei zile de evenimente \u00een Cr\u00e2ngul Petre\u0219ti, cu intrare liber\u0103<\/a><\/h2>\nCamelia Marin<\/a>, 6 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nVIDEO | Ast\u0103zi despre Diana Lupescu – superba actri\u0163\u0103 n\u0103scut\u0103 la Bac\u0103u. \u0218i-ar fi dorit s\u0103 devin\u0103, la fel ca tat\u0103l s\u0103u, medic. V\u0103 era dor de \u201eFata Morgana\u201d, iluzia unei vie\u021bi ideale, care dispare atunci c\u00e2nd e atins\u0103? <\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 7 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nVIDEO Ast\u0103zi despre Petre \u021au\u021bea supranumit \u201eSocrate al Rom\u00e2niei\u201d chinuit \u00een \u00eenchisorile comuniste \u0219i dezam\u0103git de \u201erom\u00e2nul absolut\u201d<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 6 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nVIDEO Ast\u0103zi despre: Cel mai mare arhitect rom\u00e2n din ultima jum\u0103tate de veac: Dan Sergiu Hanganu – rom\u00e2nul care a schimbat fa\u021ba Canadei | Membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne din 2003<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\n<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n- \n
- <\/li>\n
- <\/li>\n<\/ul>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
Castelul Pele\u0219 din Sinaia<\/a>, re\u0219edin\u021ba de var\u0103 a regilor Rom\u00e2niei, a fost construit la dorin\u021ba regelui Carol I al Rom\u00e2niei<\/a> (1866-1914), \u00eentre 1873<\/a> \u0219i 1914<\/a>. dup\u0103 planurile arhitec\u021bilor Johannes Schultz, Carol Benesch<\/a>[1]<\/a><\/sup> \u0219i Karel Liman<\/a>, \u0219i a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg<\/a>, August Bemb\u00e9 din Mainz<\/a> \u0219i Bernhard Ludwig din Viena<\/a>.Cl\u0103direa se afl\u0103, \u00een prezent, \u00een proprietatea Familiei Regale a Rom\u00e2niei<\/a> \u0219i ad\u0103poste\u0219te Muzeul Na\u021bional Pele\u0219<\/a><\/strong><\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Cuprins:<\/strong><\/p>\n
Castelul Pele\u0219 este situat \u00een Sinaia<\/a>, pe Valea Prahovei<\/a>, (la 44\u00a0km de Bra\u0219ov \u0219i la 122\u00a0km de Bucure\u0219ti), pe drumul european E60 (DN1<\/a>). Pe calea ferat\u0103 exist\u0103 numeroase trenuri care pleac\u0103 din Ploie\u0219ti<\/a> sau Bra\u0219ov<\/a> cu destina\u021bia Sinaia.<\/p>\n
Construirea castelului; istoric<\/strong><\/p>\n
Castelul Pele\u0219 din Sinaia<\/a>, re\u0219edin\u021ba de var\u0103 a regilor Rom\u00e2niei, a fost construit la dorin\u021ba regelui Carol I al Rom\u00e2niei<\/a> (1866-1914), dup\u0103 planurile arhitec\u021bilor Johannes Schultz, Carol Benesch<\/a>[1]<\/sup><\/a> \u0219i Karel Liman<\/a>, \u0219i a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg<\/a>, August Bemb\u00e9 din Mainz<\/a> \u0219i Bernhard Ludwig din Viena<\/a>.<\/p>\n
Castelul Pele\u0219 este unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din Rom\u00e2nia, av\u00e2nd caracter de unicat \u0219i este, prin valoarea sa istoric\u0103 \u0219i artistic\u0103, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa<\/a> celei de-a doua jum\u0103t\u0103\u021bi a secolului al XIX-lea.<\/p>\n
Principele Carol I, ales domn al Rom\u00e2niei \u00een 1866<\/a>, viziteaz\u0103 pentru prima dat\u0103 Sinaia<\/a> \u00een luna august a acelui an, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eenc\u00e2ntat de frumuse\u021bea respectivelor locuri. Pe vremea aceea, Sinaia era un mic sat de munte, numit Podul Neagului. Domnitorul hot\u0103r\u0103\u0219te construirea unui castel \u00eentr-un loc retras \u0219i pitoresc: Piatra Ars\u0103. C\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, \u00een 1872, el cump\u0103r\u0103 terenul (1000 de pogoane), iar lucr\u0103rile \u00eencep \u00een 1873, sub conducerea arhitec\u021bilor Johannes Schultz, Carol Benesch<\/a> \u0219i Karel Liman. Mai \u00eent\u00e2i, lucr\u0103torii au depus eforturi pentru a st\u0103p\u00e2ni elementele capricioase ale naturii, cum ar fi cursurile subterane de ap\u0103 sau alunec\u0103rile de teren.<\/p>\n
Celor 300 de muncitori care au lucrat aici le-au trebuit doi ani pentru terminarea amenaj\u0103rilor; \u00een tot acest timp, domnitorul a supravegheat personal, \u00een detaliu, lucr\u0103rile. \u00cen 1875 se pune piatra de temelie a castelului, sub care sunt \u00eengropate c\u00e2teva zeci de monede de aur de 20 de lei, primele monede rom\u00e2ne\u0219ti cu chipul lui Carol I<\/a>.<\/p>\n
Castelul Pele\u0219 – detaliu<\/strong><\/p>\n
\u00cen 1883<\/a> are loc inaugurarea oficial\u0103 a Pele\u0219ului, pe care domnitorul l-a v\u0103zut ca pe un \u201esediu\u201d al noii dinastii. Iar a\u0219ezarea sa pe Valea Prahovei<\/a> nu era \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Nu departe, la Predeal<\/a>, era pe vremea aceea grani\u021ba Rom\u00e2niei cu Austro Ungaria<\/a>. Dar, ulterior, dup\u0103 unirea Transilvaniei<\/a> cu Vechiul Regat<\/a>, castelul a ajuns s\u0103 fie amplasat chiar \u00een inima \u021b\u0103rii.<\/p>\n
Pele\u0219ul a c\u0103p\u0103tat apoi o tot mai mare importan\u021b\u0103, devenind re\u0219edin\u021ba de var\u0103 a familiei regale rom\u00e2ne, care petrecea aici destul de mult\u0103 vreme, de obicei din mai p\u00e2n\u0103 \u00een noiembrie. Aici s-au \u021binut importante \u00eentruniri politice, cum au fost Consiliile de Coroan\u0103<\/a> din 1914<\/a> (c\u00e2nd s-a hot\u0103r\u00e2t neutralitatea Rom\u00e2niei din primul r\u0103zboi mondial<\/a>, care tocmai \u00eencepuse) \u0219i 1925.<\/p>\n
Castelul a g\u0103zduit multe personalit\u0103\u021bi ale vremii, scriitori, muzicieni, dar \u0219i regi \u0219i regine. Cea mai important\u0103 vizit\u0103 a fost aceea a b\u0103tr\u00e2nului \u00eemp\u0103rat al Austro-Ungariei, Franz Joseph<\/a>, \u00een 1896<\/a>. Acesta a f\u0103cut o mul\u021bime de fotografii cu acel prilej, fiind impresionat de frumuse\u021bea \u0219i bog\u0103\u021bia castelului. \u00cen 1906 se a\u0219tepta o nou\u0103 vizit\u0103 a \u00eemp\u0103ratului, cu ocazia s\u0103rb\u0103toririi a 40 de ani de domnie a regelui Carol I<\/a>. Cu acest prilej a fost amenajat la castel apartamentul imperial, \u00eens\u0103 vizita lui Franz Joseph nu a mai avut loc.<\/p>\n
Un calcul sumar arat\u0103 c\u0103 \u00eentre 1875 \u0219i 1914 s-au cheltuit la Pele\u0219 peste 16 milioane de lei-aur.[2]<\/sup><\/a>[3]<\/sup><\/a><\/p>\n
Componen\u021ba Domeniului Pele\u0219 \u0219i \u00eenc\u0103perile castelului<\/strong><\/p>\n
Chiar dup\u0103 inaugurarea sa din 1883<\/a>, Pele\u0219ul a mai suferit modific\u0103ri, extinz\u00e2ndu-se mereu. La forma actual\u0103 s-a ajuns abia \u00een 1914 (anul mor\u021bii regelui Carol I). Castelul are 160 de camere \u0219i mai multe intr\u0103ri \u0219i sc\u0103ri interioare. Turnul central m\u0103soar\u0103 nu mai pu\u021bin de 66 de metri \u00een\u0103l\u021bime. Pe l\u00e2ng\u0103 Pele\u0219ul propriu-zis, \u00een zon\u0103 au mai fost \u00een\u0103l\u021bate \u00eenc\u0103 dou\u0103 construc\u021bii mai mici, Peli\u0219orul \u0219i Foi\u0219orul.<\/p>\n
Pele\u0219ul are \u0219i o sal\u0103 de teatru, cu o mic\u0103 scen\u0103 \u0219i 60 de locuri, plus loja regal\u0103. Castelul avea dot\u0103ri foarte moderne pentru epoca \u00een care a fost construit. De exemplu, plafonul de sticl\u0103 al holului de onoare este mobil, put\u00e2nd fi ac\u021bionat de un motor electric. \u00cenc\u0103 din 1883, castelul are \u00eenc\u0103lzire central\u0103.<\/p>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 castel au fost construite Peli\u0219orul<\/a>, Corpul de Gard\u0103, Economatul, Casa de V\u00e2n\u0103toare Foi\u0219or, Grajdurile, Uzina Electric\u0103 \u0219i Vila \u0218ipot. P\u00e2n\u0103 la terminarea castelului (1883), Regele Carol I<\/a> \u0219i Regina Elisabeta<\/a>, au locuit la casa de v\u00e2n\u0103toare, terminat\u0103 \u00eenaintea castelului. Datorit\u0103 uzinei electrice proprii, Pele\u0219ul a fost primul castel complet electrificat din Europa.<\/p>\n
Pele\u0219ul a avut o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103 pentru istoria \u021b\u0103rii noastre. Aici s-a n\u0103scut, \u00een 1893, viitorul rege Carol al II-lea<\/a> (1930 – 1940), primul rege al dinastiei n\u0103scut pe p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc \u0219i primul botezat \u00een religia ortodox\u0103. \u00cen 1921, la Foi\u0219or, s-a n\u0103scut fiul s\u0103u, regele Mihai I<\/a>. \u00cen 1921, are loc la Pele\u0219, nunta principesei Ileana<\/a>, una dintre surorile lui Carol al II-lea, la care particip\u0103 o mul\u021bime de personalit\u0103\u021bi ale vremii, inclusiv Nicolae Iorga<\/a>. Doi ani mai t\u00e2rziu au loc serb\u0103rile semicentenarului castelului Pele\u0219 (50 de ani de la \u00eenceperea lucr\u0103rilor).<\/p>\n
\u00cen Castelul Pele\u0219, cele mai importante s\u0103li care pot fi vizitate sunt:<\/p>\n
- \n
- Holul de Onoare<\/strong> este grandios, cu lambriuri din lemn de nuc, tapetate cu basoreliefuri \u0219i statuete. Plafonul mobil din sticl\u0103, ac\u021bionat cu ajutorul unui motor electric sau printr-un sistem manual, era un element de surpriz\u0103 pentru vizitatorii regelui, care puteau s\u0103 admire seninul cerului \u00een nop\u021bile de var\u0103. A fost finalizat complet abia \u00een 1911, sub \u00eendrumarea lui Karel Liman<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
- \n
- Biblioteca regal\u0103<\/strong> \u00eei atrage \u00een special pe cei pasiona\u021bi de c\u0103r\u021bi rare, av\u00e2nd coper\u021bi din piele \u0219i gravate cu litere de aur. Chiar \u0219i pentru cei mai putin familiariza\u021bi cu universul c\u0103r\u021bilor, exist\u0103 un punct de atrac\u021bie: u\u0219a secret\u0103, o cale de acces \u00een spatele unui raft cu c\u0103r\u021bi, prin care regele se putea refugia \u00een diverse \u00eenc\u0103peri ale Castelului.<\/li>\n<\/ul>\n
- \n
- S\u0103lile de arme<\/strong>, amenajate \u00een perioada anilor 1903 – 1906, ad\u0103postesc peste 4.000 de piese europene \u0219i orientale din secolele XIV – XVII. Cele mai pre\u021bioase sunt considerate armurile germane din secolele XVI – XVII \u0219i o armur\u0103 complet\u0103 pentru cal \u0219i cavaler, unic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
- \n
- Sala de muzic\u0103<\/strong> a devenit salon de serate muzicale la dorin\u021ba reginei Elisabeta. Mobilierul de aici a fost primit \u00een dar de la maharajahul de Kapurthala<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
- \n
- Sala Florentin\u0103<\/strong>, denumit\u0103 \u0219i Marele Salon, impresioneaz\u0103 prin plafonul sculptat \u00een lemn de tei, aurit, cele dou\u0103 mari candelabre \u0219i decora\u021biunile \u00een stilul neorena\u0219terii italiene.<\/li>\n<\/ul>\n
- \n
- Sala Maur\u0103<\/strong> este opera arhitectului Charles Lecompte du Nouy, av\u00e2nd elemente hispano-maure, cu o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 din marmur\u0103 de Carrara, copie dup\u0103 o pies\u0103 din Cairo<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
- \n
- Sala de teatru<\/strong> are 60 de locuri \u0219i loja regal\u0103, fiind decorat\u0103 \u00een stilul Ludovic al XIV-lea<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
- \n
- Sala de Concerte<\/strong>, amenajat\u0103 \u00een 1906<\/a>, se afl\u0103 la etajul I. Instrumentele muzicale prezente aici sunt un clavecin executat la Anvers<\/a> \u00een 1621<\/a>, un pian cu coad\u0103 vertical\u0103 Bl\u00fcthner<\/a> \u0219i o org\u0103 Rieger cu dou\u0103 claviaturi.<\/li>\n<\/ul>\n
- \n
- Apartamentul Imperial<\/strong> a fost amenajat tot \u00een 1906 cu ocazia vizitei (care n-a mai avut loc) a \u00eemp\u0103ratului Austro-Ungariei, Franz Josef I<\/a>, invitat la aniversarea a 40 de ani de domnie ai regelui Carol I<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
Alte s\u0103li sunt:<\/p>\n
- \n
- Sala de Consilii<\/strong>, care seam\u0103n\u0103 cu una dintre s\u0103lile Prim\u0103riei din Lucerna<\/a>, Elve\u021bia<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
- \n
- Cabinetul de lucru<\/strong> unde se afl\u0103 un birou impun\u0103tor \u0219i un pupitru pentru audien\u021be.<\/li>\n<\/ul>\n
- \n
- Sufrageria<\/strong>, unde sunt expuse piese de argint de o mare valoare, este situat\u0103 la etajul 1 \u0219i are un mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
- \n
- Salonul Turcesc<\/strong> care ad\u0103poste\u0219te o colec\u021bie de vase turce\u0219ti \u0219i persane \u00een alam\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n
- \n
- Dormitorul regal<\/strong> care este luminat de un candelabru din cristal de Boemia<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
Vitraliile Castelului Pele\u0219 au fost cump\u0103rate \u0219i montate \u00eentre 1883<\/a> \u0219i 1914<\/a>, cele mai multe fiind aduse din Elve\u021bia<\/a> \u0219i Germania<\/a>, piese dat\u00e2nd din secolele XV \u0219i XVII.<\/p>\n
De jur \u00eemprejurul s\u0103u, Castelul are \u0219apte terase decorate cu statui din piatr\u0103, f\u00e2nt\u00e2ni \u0219i vase ornamentale din marmur\u0103 de Carrara.<\/p>\n
Dup\u0103 Castelul Bran<\/a>, Pele\u0219ul este considerat al doilea muzeu din \u021bar\u0103 c\u0103utat de turi\u0219ti. Numai \u00een anul 2006 i-au trecut pragul peste 250.000 de vizitatori din \u021bar\u0103 dar \u0219i din SUA<\/a>, Australia<\/a>, Japonia<\/a> \u0219i Noua Zeeland\u0103<\/a>. \u00cen primele \u0219ase luni din 2010, 80.000 de turi\u0219ti au vizitat castelul Pele\u0219[4]<\/a><\/sup>.<\/p>\n
Importan\u021ba Castelului este dat\u0103 \u0219i de m\u0103surile de securitate existente: paz\u0103 militar\u0103, supraveghetori \u0219i camere video.<\/p>\n
De cur\u00e2nd c\u00e2nd a fost deschis publicului un tur extins care cuprinde at\u00e2t etajul I, c\u00e2t \u0219i mansardele I \u0219i II. A\u0219a \u00eenc\u00e2t r\u0103m\u00e2ne un singur etaj (de altfel \u0219i ultimul) nedeschis publicului, etaj care serve\u0219te drept loc pentru depozitarea diferitelor obiecte, tablouri etc. Ghidajul este disponibil \u00een cinci limbi str\u0103ine.[necesit\u0103\u00a0citare<\/em><\/a>]<\/sup> \u00cen luna noiembrie a fiec\u0103rui an, Castelul Pele\u0219 este \u00eenchis pentru cur\u0103\u021benie general\u0103.<\/p>\n
Castelul Pele\u0219 \u00een perioada comunist\u0103<\/strong><\/p>\n
Castelul a r\u0103mas re\u0219edin\u021b\u0103 a familiei regale p\u00e2n\u0103 \u00een 1948<\/a>, c\u00e2nd a fost confiscat de regimul comunist<\/a>. \u00cen 1953<\/a> Pele\u0219ul a devenit muzeu, dar trebuie spus c\u0103 el putea fi vizitat, \u00eenc\u0103 de pe vremea regelui Carol I<\/a>.<\/p>\n
\u00cen ultimii ani ai regimului comunist, \u00eentre 1975<\/a>–1989<\/a>, Nicolae Ceau\u0219escu<\/a> a ordonat \u00eenchiderea domeniului pentru public. Singurele persoane acceptate \u00een acest domeniu au fost cele de \u00eentre\u021binere, militare \u0219i personalul de paz\u0103. \u00centreaga zon\u0103 a fost declarat\u0103 o zon\u0103 de interes protocolar.<\/p>\n
Regimul comunist a propagat ideea c\u0103 Domeniul Regal Pele\u0219<\/em> ar fi fost parte a Domeniului Coroanei,<\/em> \u0219i astfel \u00een proprietatea Rom\u00e2niei. Adev\u0103rul istoric este c\u0103, at\u00e2t Castelul Pele\u0219 c\u00e2t \u0219i re\u0219edin\u021bele Peli\u0219or<\/a> \u0219i Foi\u0219or<\/a>, au fost construite din banii personali ai Regelui Carol I, care a v\u00e2ndut o mo\u0219ie din Germania pentru a putea pl\u0103ti costurile terenului \u0219i a ridic\u0103rii edificiului. Regele a evitat s\u0103 foloseasc\u0103 bani din lista civil\u0103<\/a>, astfel c\u0103 domeniul nu a f\u0103cut niciodat\u0103 parte din Domeniile Coroanei, care erau propriet\u0103\u021bi ale statului doar puse la dispozi\u021bia suveranului. Dup\u0103 moartea Regelui Carol I, domeniul a trecut \u00een proprietatea Regelui Ferdinand I<\/a> \u0219i a succesorului dinastic al acestuia, Regele Mihai I<\/a>. Regele Carol al II-lea<\/a> nu a avut niciodat\u0103 domeniul de la Sinaia \u00een proprietate \u0219i astfel nepotul lui<\/a> din c\u0103s\u0103toria morganatic\u0103 cu Ioana Zizi Lambrino<\/a> nu are nici un drept de proprietate.<\/p>\n
Nicolae Ceau\u0219escu<\/a> a vizitat castelul destul de rar. O poveste care circula \u00een anii 1980<\/a> spunea c\u0103 so\u021bii Ceau\u0219escu ar fi dorit s\u0103-\u0219i stabileasc\u0103 o re\u0219edin\u021b\u0103 de protocol la Pele\u0219.[necesit\u0103\u00a0citare<\/em><\/a>]<\/sup><\/p>\n
Cunosc\u00e2ndu-se faptul c\u0103 ace\u0219tia aveau mania de a ordona tot felul de demol\u0103ri \u0219i schimb\u0103ri, muzeografii i-au speriat spun\u00e2ndu-le c\u0103 \u00een interiorul Castelului este o ciuperc\u0103 ce atac\u0103 elementele din lemn \u0219i este foarte d\u0103un\u0103toare omului. \u00cen fapt, adev\u0103rul este c\u0103 o ciuperc\u0103 atacase grinzile cl\u0103dirii din cauza umezelii \u0219i a neaerisirii. Din acest motiv au demarat lucr\u0103rile de restaurare, fiind \u00eenlocuit\u0103 structura de rezisten\u021b\u0103 din holul de onoare \u0219i din sufrageria de la parter. Pruden\u021bi, so\u021bii Ceau\u0219escu au petrecut o singur\u0103 noapte la Castel, dormind \u00een Foi\u0219or.<\/p>\n
Castelul Pele\u0219 \u00een prezent, utilizat de Familia Regal\u0103<\/strong><\/p>\n
Aflat \u00een proprietatea privat\u0103 a Familiei Regale a Rom\u00e2niei<\/a> \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, Castelul Pele\u0219 a fost repede na\u021bionalizat dup\u0103 lovitura de stat comunist\u0103 de la 30 decembrie 1947<\/a> care a dus la abdicarea for\u021bat\u0103 a Regelui Mihai \u0219i la exilul s\u0103u for\u021bat care a durat 50 de ani.<\/p>\n
Dup\u0103 Revolu\u021bia din decembrie 1989<\/a>, Castelul Pele\u0219 \u0219i Peli\u0219orul au fost reintegrate \u00een circuitul turistic. \u00cencep\u00e2nd cu anul 1990<\/a>, \u0219i Peli\u0219orul este deschis publicului spre vizitare.<\/p>\n
\u00cen 2006, guvernul rom\u00e2n<\/a> a anun\u021bat retrocedarea castelului Regelui Mihai I al Rom\u00e2niei<\/a>. Dup\u0103 revenirea definitiv\u0103 a Regelui \u0219i a familiei sale \u00een \u021bar\u0103, petrecut\u0103 \u00een 1997<\/a>, castelul a fost retrocedat proprietarilor de drept dup\u0103 un lung proces. Retrocedarea efectiv\u0103 s-a realizat la data de 20 februarie<\/a>2007<\/a>[5]<\/sup><\/a>. Totu\u0219i, Regele a exprimat dorin\u021ba sa ca palatul s\u0103 continue s\u0103 ad\u0103posteasc\u0103 Muzeul Na\u021bional Pele\u0219<\/a>, un muzeu de stat[6]<\/sup><\/a>, fiind folosit ocazional pentru evenimentele importante, cu semnifica\u021bie na\u021bional\u0103, pe care le organizeaz\u0103 Familia Regal\u0103.[7]<\/sup><\/a>[8]<\/sup><\/a><\/p>\n
Contrar zvonurilor, dup\u0103 retrocedare castelul nu a fost v\u00e2ndut statului rom\u00e2n pentru suma de 30 de milioane de euro.<\/p>\n
Pe 10 Mai<\/a>2016<\/a>, cu ocazia Zilei Na\u021bionale a Independen\u021bei Rom\u00e2niei care marcheaz\u0103 \u0219i 150 de ani de existen\u021b\u0103 a Dinastiei Rom\u00e2ne, stindardul personal al Alte\u021bei Sale Regale Principesa Mo\u0219tenitoare Margareta a Rom\u00e2niei<\/a> a fluturat pe cel mai \u00eenalt catarg al castelului, pentru prima dat\u0103 de la izgonirea Regelui \u00een 1947<\/a>.[9]<\/sup><\/a>[10]<\/sup><\/a><\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
De la Wikipedia, enciclopedia liber\u0103<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\nMatrimoniale<\/strong>Domn serios caut doamn\u0103 pentru c\u0103s\u0103torie. Rog…<\/span>02.10.2026 <\/span><\/a><\/div>\nVANZARI DIVERSE<\/strong>Pret : 570 lei \/ kg ; sare : 5 % ; caserole : 100…<\/span>01.10.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>V\u00e2nd cas\u0103 nou\u0103 \u00een C\u00e2mpineanca,…<\/span>02.10.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Timp Liber<\/a><\/h6>\n
\n<\/a><\/div>\nHoroscop 7 octombrie 2026 <\/a><\/h2>\n
4<\/a>Rodica Condurache<\/a>, 7 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 7 octombrie: 143 de ani de la inaugurarea Pele\u0219ului, reperele Unirii care leag\u0103 istoria de Vrancea \u0219i personalit\u0103\u021bile culturii, sportului \u0219i \u0219tiin\u021bei asociate acestei zile<\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 7 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\n\u00a0T\u00e2rgul Na\u021bional al Me\u0219terilor Populari revine \u00een Vrancea: trei zile de evenimente \u00een Cr\u00e2ngul Petre\u0219ti, cu intrare liber\u0103<\/a><\/h2>\n
Camelia Marin<\/a>, 6 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
\n<\/a><\/div>\nVIDEO | Ast\u0103zi despre Diana Lupescu – superba actri\u0163\u0103 n\u0103scut\u0103 la Bac\u0103u. \u0218i-ar fi dorit s\u0103 devin\u0103, la fel ca tat\u0103l s\u0103u, medic. V\u0103 era dor de \u201eFata Morgana\u201d, iluzia unei vie\u021bi ideale, care dispare atunci c\u00e2nd e atins\u0103? <\/a><\/h2>\n
Ziarul de Vrancea<\/a>, 7 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nVIDEO Ast\u0103zi despre Petre \u021au\u021bea supranumit \u201eSocrate al Rom\u00e2niei\u201d chinuit \u00een \u00eenchisorile comuniste \u0219i dezam\u0103git de \u201erom\u00e2nul absolut\u201d<\/a><\/h2>\n
Ziarul de Vrancea<\/a>, 6 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nVIDEO Ast\u0103zi despre: Cel mai mare arhitect rom\u00e2n din ultima jum\u0103tate de veac: Dan Sergiu Hanganu – rom\u00e2nul care a schimbat fa\u021ba Canadei | Membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne din 2003<\/a><\/h2>\n
- Dormitorul regal<\/strong> care este luminat de un candelabru din cristal de Boemia<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
- Salonul Turcesc<\/strong> care ad\u0103poste\u0219te o colec\u021bie de vase turce\u0219ti \u0219i persane \u00een alam\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n
- Sufrageria<\/strong>, unde sunt expuse piese de argint de o mare valoare, este situat\u0103 la etajul 1 \u0219i are un mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
- Cabinetul de lucru<\/strong> unde se afl\u0103 un birou impun\u0103tor \u0219i un pupitru pentru audien\u021be.<\/li>\n<\/ul>\n
- Sala de Consilii<\/strong>, care seam\u0103n\u0103 cu una dintre s\u0103lile Prim\u0103riei din Lucerna<\/a>, Elve\u021bia<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
- Apartamentul Imperial<\/strong> a fost amenajat tot \u00een 1906 cu ocazia vizitei (care n-a mai avut loc) a \u00eemp\u0103ratului Austro-Ungariei, Franz Josef I<\/a>, invitat la aniversarea a 40 de ani de domnie ai regelui Carol I<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
- Sala de Concerte<\/strong>, amenajat\u0103 \u00een 1906<\/a>, se afl\u0103 la etajul I. Instrumentele muzicale prezente aici sunt un clavecin executat la Anvers<\/a> \u00een 1621<\/a>, un pian cu coad\u0103 vertical\u0103 Bl\u00fcthner<\/a> \u0219i o org\u0103 Rieger cu dou\u0103 claviaturi.<\/li>\n<\/ul>\n
- Sala de teatru<\/strong> are 60 de locuri \u0219i loja regal\u0103, fiind decorat\u0103 \u00een stilul Ludovic al XIV-lea<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
- Sala Maur\u0103<\/strong> este opera arhitectului Charles Lecompte du Nouy, av\u00e2nd elemente hispano-maure, cu o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 din marmur\u0103 de Carrara, copie dup\u0103 o pies\u0103 din Cairo<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
- Sala Florentin\u0103<\/strong>, denumit\u0103 \u0219i Marele Salon, impresioneaz\u0103 prin plafonul sculptat \u00een lemn de tei, aurit, cele dou\u0103 mari candelabre \u0219i decora\u021biunile \u00een stilul neorena\u0219terii italiene.<\/li>\n<\/ul>\n
- Sala de muzic\u0103<\/strong> a devenit salon de serate muzicale la dorin\u021ba reginei Elisabeta. Mobilierul de aici a fost primit \u00een dar de la maharajahul de Kapurthala<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
- S\u0103lile de arme<\/strong>, amenajate \u00een perioada anilor 1903 – 1906, ad\u0103postesc peste 4.000 de piese europene \u0219i orientale din secolele XIV – XVII. Cele mai pre\u021bioase sunt considerate armurile germane din secolele XVI – XVII \u0219i o armur\u0103 complet\u0103 pentru cal \u0219i cavaler, unic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n
- Biblioteca regal\u0103<\/strong> \u00eei atrage \u00een special pe cei pasiona\u021bi de c\u0103r\u021bi rare, av\u00e2nd coper\u021bi din piele \u0219i gravate cu litere de aur. Chiar \u0219i pentru cei mai putin familiariza\u021bi cu universul c\u0103r\u021bilor, exist\u0103 un punct de atrac\u021bie: u\u0219a secret\u0103, o cale de acces \u00een spatele unui raft cu c\u0103r\u021bi, prin care regele se putea refugia \u00een diverse \u00eenc\u0103peri ale Castelului.<\/li>\n<\/ul>\n
- Holul de Onoare<\/strong> este grandios, cu lambriuri din lemn de nuc, tapetate cu basoreliefuri \u0219i statuete. Plafonul mobil din sticl\u0103, ac\u021bionat cu ajutorul unui motor electric sau printr-un sistem manual, era un element de surpriz\u0103 pentru vizitatorii regelui, care puteau s\u0103 admire seninul cerului \u00een nop\u021bile de var\u0103. A fost finalizat complet abia \u00een 1911, sub \u00eendrumarea lui Karel Liman<\/a>.<\/li>\n<\/ul>\n