{"id":2183701,"date":"2026-10-03T00:00:00","date_gmt":"2026-10-02T21:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2183701"},"modified":"2026-10-03T00:00:00","modified_gmt":"2026-10-02T21:00:00","slug":"astazi-despre-autorul-unor-filme-de-referinta-din-cinematografia-romaneasca-setea-seria-brigada-diverse-columna-sau-neamul-soimarest","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2183701","title":{"rendered":"Ast\u0103zi despre: autorul unor filme de referin\u0163\u0103 din cinematografia rom\u00e2neasc\u0103 – \u201eSetea\u201c, seria \u201eBrigada Diverse\u201c, \u201eColumna\u201c sau \u201eNeamul \u015eoim\u0103re\u015ftilor\u201c – Regizorul \u015fi scenaristul Mircea Dr\u0103gan"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/zdvi.cname.ro\/_\/astazi-despre-autorul-unor-filme-de-referinta-din-cinematografia-romaneasca—setea-seria-brigada-diverse-columna-sau-neamul-soimarestilor—regizorul-si-scenaristul-mircea-dragan\/mediaPool\/uw7EUAK.jpg”]<\/p>\n

Timp Liber<\/a><\/p>\n

Ast\u0103zi despre: autorul unor filme de referin\u0163\u0103 din cinematografia rom\u00e2neasc\u0103 – \u201eSetea\u201c, seria \u201eBrigada Diverse\u201c, \u201eColumna\u201c sau \u201eNeamul \u015eoim\u0103re\u015ftilor\u201c – Regizorul \u015fi scenaristul Mircea Dr\u0103gan<\/h1>\n
\n
\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\n
Ziarul de Vrancea<\/a><\/h5>\n
3 oct 2026<\/span>4557 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/a><\/div>\n

Mircea Dr\u0103gan s-a n\u0103scut pe 2 octombrie1932, pe acte fiind trecut pe 3 octombrie, la Gura Ocni\u0163ei. A terminat IATC \u00een 1955 ca \u015fef de promo\u0163ie la sec\u0163ia Regie. A debutat \u00een 1957, cu filmul “Dincolo de brazi”, \u015fi apoi a regizat “Setea”, dup\u0103 romanul lui Titus Popovici, \u015fi “Lupeni 29”.Din 1964 a \u00eenceput s\u0103 predea arta regizoral\u0103 la IATC, la sec\u0163ia de regie film, devenind mai t\u00e2rziu rector al acestei institu\u0163ii. “Neamul \u015eoim\u0103re\u015ftilor”, “Columna”, “Brigada Diverse \u00een ac\u0163iune”, “BD \u00een alert\u0103”, “BD la munte \u015fi la mare”, “Fra\u0163ii Jderi”, “\u015etefan cel Mare”, “Cuibul salamandrelor”, “Aurel Vlaicu”, “Plecarea Vla\u015finilor”, “Cucoana Chiri\u0163a” \u015fi “Chiri\u0163a la Ia\u015fi” sunt doar c\u00e2teva dintre filmele care au r\u0103mas \u00een sufletele rom\u00e2nilor. (adevarul.ro)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Filmul <\/p>\n

\u201eDincolo de brazi<\/p>\n

\u201d evoca un episod din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial: ostasi romani, ajutati de locuitorii unui sat de munte, impiedica retragerea unei unitati germane in toamna anului 1944; printre interpreti erau Colea Rautu, Constantin Lipovan, Florin Paduraru, iar revelatia actoriceasca era Flavia Buref. Tentatia literaturii a dominat inceputurile cinematografice ale regizorului Mircea Dragan. In luna mai a anului 1961 ajungea pe ecrane ecranizarea romanului cu titlu omonim, Setea, de Titus Popovici si filmul a fost un jalon important in evolutia cinematografiei nationale. Valentele realiste ale peliculei \u2013 a carei actiune se petrece in -primavara fierbinte- a anului 1945 \u2013 au fost bine apreciate in cronicile de premiera, ca si interpretarile devenite emblematice ale unor actori precum Ilarion Ciobanu (la ora debutului in lungmetraj, cu rolul lui Mitru Mot), George Calboreanu (taranul instarit Gavrila Ursu), Colea Rautu (-delegatul de la centru-), Jules Cazaban (baronul Papp de Zerind) sau Sandu Sticlaru (cu replica sa, intrata in -folclor-, pe care o rosteste la izgonirea unui jandarm antipatic: -Adio, mai, adio!-).<\/p>\n

In filmografia regizorului Mircea Dragan au alternat, in continuare, pentru o vreme, ecranizarile cu filmele de inspiratie istorica, de istorie mai apropiata sau mai indepartata. In luna februarie 1963, de pilda, prezenta pe ecrane filmul Lupeni *29, consacrat unei greve a minerilor cu consecinte tragice, de trista si dureroasa amintire. Scenariul \u2013 la scrierea caruia regizorul colaborase cu Nicolae Tic si Eugen Mandric \u2013 deschidea premisele unui -document- cinematografic (filmul avea sa aiba si o continuare, un -ecou- simbolic in creatia aceluiasi regizor, filmul Golgota din decembrie 1966, ale carui personaje principale sunt vaduvele minerilor grevisti impuscati in 1929). Cele doua directii tematice dominante in creatia regizorului Mircea Dragan (ecranizarile si filmele de inspiratie istorica) ajung sa se confunde uneori, cum s-a intamplat cu Neamul Soimarestilor, ecranizarea romanului cu titlu omonim de Mihail Sadoveanu (scenarizat de Alexandru Struteanu si Constantin Mitru si filmat de George Cornea). O distributie numeroasa si prestigioasa a sustinut, atunci, demersul istorico-literar al realizatorilor, printre interpreti numarandu-se George Calboreanu (Stefan cel Mare, la ora -apusului de soare-), Stefan Ciobotarasu, Colea Rautu Dina Cocea, Vasile Boghita (in rolul lui Tudor Soimaru) si multi alti actori importanti (alaturi de debutanta Ana-Maria Nicolau): Ion Besoiu, George Marutza, Toma Dumitriu, Fory Etterle, Amza Pellea, Ioana Dragan, Dem Radulescu, Ernest Maftei, Constantin Rautichi. Critica a fost destul de reticenta la premiera, considerandu-l pe regizor -ispitit de filmul de aventura in costumatie exotica-, ramas la aspectele decorative ale romanului de inspiratie, departe de -fiorul prozei sadoveniene-. Dar filmul a rezistat in timp, datorita \u2013 in primul rand \u2013 actorilor. Regizorul va aborda in continuare romane istorice sadoveniene, extragandu-si, in deceniul urmator -materie prima- literara si scenaristica pentru alte doua filme inspirate din vremea domniei lui Stefan cel Mare (jucat, de aceste dati, de Gheorghe Cozorici), Fratii Jderi si Stefan cel Mare \u2013 Vaslui 1475.Intre timp insa, creatia cinematografica a regizorului Mircea Dragan dobandise noi dimensiuni. Dupa ce, in februarie 1967, intrase spectaculos in lung metrajul romanesc Sergiu Nicolaescu cu filmul de istorie indepartata Dacii, pe scenariul aceluiasi autor, Titus Popovici, regizorul Mircea Dragan a scos pe ecrane (in noiembrie 1968), o -continuare- a filmului anterior, Columna. De asemenea, un jalon important in evolutia cinematografiei nationale, daca ne gandim numai la prestigioasa participare internationala la distributia filmului, cu actori precum Richard Johnson, Antonella Lualdi, Amedeo Nazzari, alaturi de interpreti -ai casei-, ca Ilarion Ciobanu, Amza Pellea, Stefan Ciobotarasu, Gheorghe Dinica, Emil Botta si altii. Sunt evocate in film momentele colonizarii Daciei, din perioada care a urmat cuceririi romane (106-111 d.Ch.), filmul fiind structurat in doua parti distincte: razboiul si pacea. La inceputul anilor *70, Mircea Dragan s-a lansat intr-o experienta inedita \u2013 pentru el -, comedia satirica, initiind o serie \u2013 scrisa in colaborare cu Nicolae Tic \u2013 care a batut recorduri in materie de spectatori, cele trei filme cu -gainari- simpatici, B.D. intra in actiune, B.D. la munte si la mare, Brigada Diverse in alerta. Tot actorii sunt cei care tin sus -steagul- acestor filme \u2013 printre ei Toma Caragiu, Dem Radulescu, Jean Constantin, Puiu Calinescu, Sebastian Papaiani -, dar putem considera ca regizorul \u2013 in ciuda unor cronici mai sceptice la premiera \u2013 s-a -descurcat- si in acest gen care nu parea a-i fi foarte familiar. De altfel, avea sa recidiveze pe teritorii comice, pornind de data aceasta de la texte clasice ale lui Vasile Alecsandri (asta se intampla inspre sfarsitul anilor *80), cand a realizat, la intervale scurte, Cucoana Chirita si Chirita in Iasi, avand o -mina de aur- in distributie, pe Draga Olteanu Matei. Intre timp, Mircea Dragan trecuse si -proba- filmului de actualitate, intai cu un film de suspans, Explozia, apoi cu -spectacolul pirotehnic- Cuibul salamandrelor, apoi cu policier-ul mai mult sau mai putin hazliu Bratele Afroditei, apoi cu o poveste din viata cea de toate zilele, Raliul. Intre timp, mai trecuse o data (ba chiar de doua ori) prin lumea ecranizarilor: Plecarea Vlasinilor si Intoarcerea Vlasinilor (curentul.info)<\/p>\n

A f\u0103cut pentru cinematograful rom\u00e2nesc mai mult dec\u00e2t s-a v\u0103zut \u015fi dec\u00e2t se \u015ftie. Mircea Dr\u0103gan a intuit exact valoarea filmului, a avut o viziune asupra oamenilor \u015fi timpului. Concep\u0163ia sa despre filmul istoric a fost \u00eentotdeauna just\u0103, corect\u0103. A ecranizat scene importante, inovatoare, momente de viraj care au atras mereu spectatorii \u00een sala de cinematograf. \u00cenainte vreme, patriotismul era sentimentul care ne \u00eenfrumuse\u0163a suflete\u015fte, ne f\u0103cea mai buni, mai \u00een\u0163eleg\u0103tori, iar aceste filme istorice asta scoteau mereu \u00een eviden\u0163\u0103.”Atac \u00een bibliotec\u0103” i-a provocat o noapte de nesomn, deoarece \u015fi-a dorit mult s\u0103-l regizeze. Au urmat discu\u0163iile febrile \u00eentre autor \u015fi regizor. Proiectul a c\u0103zut. Forurile superioare nu \u015fi-au dat avizul. Un film poli\u0163ist n-avea ce c\u0103uta \u00een perioada comunist\u0103. Dup\u0103 al\u0163i 10 ani, proiectul devenea realitate. A fost nevoie de o revolu\u0163ie pentru asta. Mircea Dr\u0103gan a \u00eensemnat mult pentru carierele multor actori rom\u00e2ni. (adev\u0103rul.ro)<\/p>\n

Filmografie<\/strong><\/p>\n

Regizor<\/strong><\/p>\n

\n