{"id":2183237,"date":"2026-10-07T00:00:00","date_gmt":"2026-10-06T21:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2183237"},"modified":"2026-10-07T00:00:00","modified_gmt":"2026-10-06T21:00:00","slug":"buzau-zeci-de-soiuri-de-tartacute-cu-forme-spectaculoase-simboluri-ale-toamnei-si-ruralului-de-odinioara-pastrate-de-brgv-galerie-foto","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2183237","title":{"rendered":"Buz\u0103u: Zeci de soiuri de t\u0103rt\u0103cu\u021be cu forme spectaculoase, simboluri ale toamnei \u0219i ruralului de odinioar\u0103, p\u0103strate de BRGV (GALERIE FOTO)"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/agerpres.ro\/data\/202610\/20261007093807_154539.jpg”]<\/p>\n

\n

Peste 60 de soiuri de t\u0103rt\u0103cu\u021be \u0219i tigve, \u00een form\u0103 de ghind\u0103, clepsidr\u0103, par\u0103, cu ‘negi’ sau cu ‘degete’ se reg\u0103sesc \u00een portofoliul B\u0103ncii de Resurse Vegetale Genetice (BRGV) Buz\u0103u, simboluri ale toamnei, \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu lumea rural\u0103 de odinioar\u0103.<\/strong><\/p>\n

<\/strong>
\nFoto: (c)\u00a0FLORIN ZAFIU \/ AGERPRES FOTO<\/p>\n

T\u0103rt\u0103cu\u021bele \u0219i tigvele, plante ag\u0103\u021b\u0103toare din familia curcubitaceelor, se folosesc cu prec\u0103dere \u00een scop decorativ, av\u00e2nd forme ciudate, cu o coaj\u0103 care \u00een timp devine tare, put\u00e2nd fi p\u0103strate pentru o lung\u0103 perioad\u0103 de timp. Cea mai cunoscut\u0103 form\u0103 a tigvelor este cea de clepsidr\u0103 sau de opt (8). \u00cenainte de apari\u021bia plasticului \u0219i a sticlei industriale, tigvele erau nelipsite din gospod\u0103riile rurale, fiind folosite \u00een loc de bidoane, p\u00e2lnii \u0219i utilizate \u00een mod curent pentru p\u0103strarea semin\u021belor sau a s\u0103rii. Puteau fi transformate \u00een instrumente muzicale sau l\u0103mpi decorative.<\/p>\n


\nFoto: (c)\u00a0FLORIN ZAFIU \/ AGERPRES FOTO<\/p>\n

‘\u00cen Banc\u0103 avem peste 60 de astfel de variet\u0103\u021bi stabilizate, cu expresivitate distinct\u0103. Specia cu denumirea popular\u0103 de tigv\u0103, a fost apreciat\u0103 pentru frumuse\u021bea ei din punct de vedere decorativ. Tigvele au fost utilizate \u00een gospod\u0103rie \u00een trecut \u0219i \u00eenc\u0103 mai sunt folosite \u00een unele zone din \u021bar\u0103 pentru p\u0103strarea semin\u021belor. C\u00e2nd ajung la maturitate, acestea seac\u0103, tubul din partea de sus a fructelor este sec\u021bionat, sunt scoase semin\u021bele lor \u0219i \u00een interior sunt p\u0103strate semin\u021bele de legume foarte bine peste an. Vorbim, iat\u0103, de un ambalaj, de un recipient de p\u0103strare natural, care conserv\u0103 foarte bine semin\u021bele. Pe de alt\u0103 parte, tigvele mai erau folosite \u00een gospod\u0103rie pentru a scoate din butoaie, \u00een special din vase mari, lichidele. Cele care au tubul mai lung, erau folosite \u00een loc de furtun, se f\u0103ceau o gaur\u0103 \u00een partea de jos a fructului \u0219i erau \u00eentrebuin\u021bate pentru scoaterea lichidelor. Totodat\u0103, din ele erau confec\u021bionate instrumente muzicale, dar \u00een general sunt folosite \u00een mod ornamental’, a declarat, pentru AGERPRES, directorul BRGV Buz\u0103u, Costel V\u00een\u0103toru.<\/p>\n


\nFoto: (c)\u00a0FLORIN ZAFIU \/ AGERPRES FOTO<\/p>\n

\u00cen luna octombrie, solariile BRGV sunt decorate \u00een mod natural de zeci de t\u0103rt\u0103cu\u021be, din soiuri distincte. \u00cen designul interior \u0219i \u00een amenaj\u0103ri, t\u0103rt\u0103cu\u021bele sunt vedetele decorului de toamn\u0103 datorit\u0103 formelor spectaculoase \u0219i bizare. Pot sem\u0103na cu ghindele sau perele, pot avea o form\u0103 ciudat\u0103 de turban, sferice sau cu broboane ori ‘negi’, mici umfl\u0103turi care le ofer\u0103 un aspect nep\u0103m\u00e2ntean.<\/p>\n


\nFoto: (c)\u00a0FLORIN ZAFIU \/ AGERPRES FOTO<\/p>\n

‘\u00cen general, forma t\u0103rt\u0103cu\u021belor este divers\u0103, plec\u00e2nd de la cea de par\u0103, pot avea stria\u021bii, altele dungi, unele c\u00e2nt\u0103resc \u00eentre un kilogram \u0219i dou\u0103 kilograme, pot avea concrescen\u021be, foarte mul\u021bi ‘negi’ neregula\u021bi la exterior, sunt de culori diferite, de la alb, alb cerat, la galben, amestecuri de verde cu galben \u0219i cu alb, portocalii. Acestea au fost cultivate mult \u00een trecut, nu lipseau din nicio gospod\u0103rie, erau apreciate \u00een primul r\u00e2nd pentru frumuse\u021bea lor, ca fructe decorative. La \u021bar\u0103, geamurile erau \u00eennobilate cu flori, cu gutui, m\u0103r domnesc \u0219i cu t\u0103rt\u0103cu\u021be. Erau apreciate \u00een mod special de copii, le foloseau \u00een jocurile lor, le iubeau pentru c\u0103 aveau forme, m\u0103rimi \u0219i culori diferite. Aceste specii sunt rezistente, au fost primele folosite ca port altoi, \u00een special pentru altoirea pepenilor’, precizeaz\u0103 Costel V\u00een\u0103toru.<\/p>\n


\nFoto: (c)\u00a0FLORIN ZAFIU \/ AGERPRES FOTO<\/p>\n

Formele spectaculoase dau na\u0219tere unor aranjamente decorative deosebite. T\u0103rt\u0103cu\u021bele pot fi a\u0219ezate la fereastr\u0103, pot reprezenta piesa central\u0103 de decor a unei mese, cele de dimensiuni mici pot fi integrate \u00een coroni\u021be, sau transformate \u00een felinare, l\u0103mpi sau c\u0103su\u021be pentru p\u0103s\u0103ri. Sunt \u0219i specii comestibile care nu se abat de la formele ciudate cu care tigvele \u0219i t\u0103rt\u0103cu\u021bele uimesc.
\nMen\u021binerea autenticit\u0103\u021bii linilor se face cu dificultate, spun cercet\u0103torii b\u0103ncii, pentru c\u0103, prin polenizare, soiurile se pot \u00eencruci\u0219a cu u\u0219urin\u021b\u0103, d\u00e2nd na\u0219tere unor descenden\u021be instabile sau noi.<\/p>\n


\nFoto: (c)\u00a0FLORIN ZAFIU \/ AGERPRES FOTO<\/p>\n

‘Vorbim de o palet\u0103 larg\u0103 de specii, majoritatea din familia dovleacului, bostanilor no\u0219tri de alt\u0103dat\u0103, din grupa curcubitaceelor. Avem \u0219i specii comestibile, cum ar fi patisonul, sau ‘dovlecelul cu degete’ cum i se mai spune. \u00cen locul dovlecelului de ast\u0103zi, \u00een trecut era folosit patisonul, un fr\u0103\u021bior al t\u0103rt\u0103cu\u021belor pe care noi le avem \u00een conservare. Patisonul este foarte gustos, cu o pulp\u0103 mult mai dens\u0103, rafinat la gust. \u00cen literatura veche nu g\u0103sim dovlecelul, ci g\u0103sim patisonul, dovleacul, dovleacul pl\u0103cintar \u0219i dovleacul de copt. Jocul acesta de culoare \u0219i de m\u0103rime este aproape imprevizibil. Semeni o s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 dintr-un fruct \u0219i anul urm\u0103tor ai surpriza c\u0103 apar variet\u0103\u021bi noi, de aceea, stabilizarea genetic\u0103 se face cu mare greutate. Noi ne folosim aici de aceste sere care au o plas\u0103 anti-insecte \u0219i ne ajut\u0103 s\u0103 le protej\u0103m de p\u0103trunderea polenului str\u0103in’, spune Costel V\u00een\u0103toru.<\/p>\n


\nFoto: (c)\u00a0FLORIN ZAFIU \/ AGERPRES FOTO<\/p>\n

Dincolo de caracterul \u0219tiin\u021bific ce presupune activit\u0103\u021bi de explorare, inventariere, colectare, cercetare \u0219i conservare a resurselor fitogenetice, soiurile din colec\u021biile BRGV sunt puternic ancorate \u00een tradi\u021biile locale \u0219i istoria agriculturii rom\u00e2ne\u0219ti. T\u0103rt\u0103cu\u021bele, tigvele, dovlecii nu fac excep\u021bie, reprezent\u00e2nd at\u00e2t un simbol al toamnei, c\u00e2t \u0219i o leg\u0103tur\u0103 str\u00e2ns\u0103 cu lumea rural\u0103 de odinioar\u0103.<\/p>\n


\nFoto: (c)\u00a0FLORIN ZAFIU \/ AGERPRES FOTO<\/p>\n

‘Acestea fac parte din tradi\u021bia noastr\u0103. Orice gospod\u0103rie avea aceast\u0103 bog\u0103\u021bie, fiecare se identifica \u00eentr-un fel cu speciile de t\u0103rt\u0103cu\u021be pe care le cultiva \u0219i le p\u0103str\u0103m. Frumuse\u021bea lor era \u00eentr-un fel descoperit\u0103. Nu erau vizibile, la \u021bar\u0103 nu erau culturi distincte, existau culturi intercalate, prin porumb, prin fasole sau pe bolt\u0103. Abia dup\u0103 recoltare acestea erau descoperite \u0219i apreciat\u0103 frumuse\u021bea lor. Fac parte din cultura \u021b\u0103ranului rom\u00e2n. Acestea erau prezente, \u00een diverse aranjamente, la anumite ceremonii \u00een cas\u0103, constituiau pata de culoare, de frumuse\u021be a gospod\u0103riei respective. O cas\u0103 era apreciat\u0103 \u0219i dup\u0103 decorul acesta natural, ar\u0103t\u00e2nd h\u0103rnicia, preocuparea familiei respective pentru frumos, pentru munca p\u0103m\u00e2ntului. Sunt un simbol al frumuse\u021bii toamnei, sunt ca ni\u0219te opere de art\u0103 naturale. Noi vorbim de o pagin\u0103 important\u0103 de istorie a neamului nostru \u0219i noi trebuie s\u0103 salv\u0103m aceste semin\u021be care au fost cultivate de \u00eenainta\u0219ii no\u0219tri. Aceasta este misiunea noastr\u0103 principal\u0103, s\u0103 salv\u0103m aceste tezaur, noi nu salv\u0103m numai semin\u021bele, ci \u0219i povestea lor’, a subliniat Costel V\u00een\u0103toru.<\/p>\n


\nFoto: (c)\u00a0FLORIN ZAFIU \/ AGERPRES FOTO<\/p>\n

BRGV Buz\u0103u de\u021bine \u00een portofoliu peste 20.000 de soiuri de plante biobancate, \u00een principal legume, flori, precum \u0219i plante aromatice sau medicinale. AGERPRES\/(A – redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Ada V\u00eelceanu)<\/p>\n<\/div>\n

\n Afisari: 195\n <\/div>\n

[analyse_source url=”https:\/\/agerpres.ro\/social\/2026\/10\/07\/buzau-zeci-de-soiuri-de-tartacute-cu-forme-spectaculoase-simboluri-ale-toamnei-si-ruralului-de-odini–1600567″]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/agerpres.ro\/data\/202610\/20261007093807_154539.jpg”] Peste 60 de soiuri de t\u0103rt\u0103cu\u021be \u0219i tigve, \u00een form\u0103 de ghind\u0103, clepsidr\u0103, par\u0103, cu ‘negi’ sau cu ‘degete’ se reg\u0103sesc \u00een portofoliul B\u0103ncii de Resurse Vegetale Genetice (BRGV) Buz\u0103u, simboluri ale toamnei, \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu lumea rural\u0103 de odinioar\u0103. Foto: (c)\u00a0FLORIN ZAFIU \/ AGERPRES FOTO T\u0103rt\u0103cu\u021bele \u0219i tigvele, plante ag\u0103\u021b\u0103toare […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[37,226],"class_list":["post-2183237","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politics","tag-agerpres-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2183237","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2183237"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2183237\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2183237"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2183237"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2183237"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}