[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/s.iw.ro\/gateway\/g\/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG\/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt\/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl\/MkYxMCUyRjA0JTJGMjk5NzI0NV8yOTk3\/MjQ1X1NjcmVlbnNob3QtMjAyNi0xMC0w\/NC0xMjM5NDQucG5nJnc9MTIwMCZoPTYz\/MCZ6Yz0xJmhhc2g9NWMzN2ZjMTcyMjM2YTY1MjdkNWE2ZDU1MDMzNWQyZjE=.thumb.jpg”]<\/p>\n
Dosarul de urm\u0103rire informativ\u0103 \u201eSocrate\u201d, \u00eentocmit de Securitate pe numele lui Nichita St\u0103nescu, a fost deschis dintr-un impuls de moment. Documentele consultate de News.ro \u00een arhiva Consiliului Na\u0163ional pentru Studierea Arhivelor Securit\u0103\u0163ii (CNSAS) descriu o supraveghere construit\u0103 treptat, pe fondul nemul\u0163umirilor poetului fa\u0163\u0103 de climatul literar \u015fi ideologic din Rom\u00e2nia comunist\u0103, dar \u015fi al rela\u0163iilor sale cu scriitori \u015fi oameni de cultur\u0103 din str\u0103in\u0103tate.<\/strong><\/p>\n Poetul intr\u0103 \u00een aten\u0163ia Securit\u0103\u0163ii \u00een noiembrie 1974, c\u00e2nd era deja una dintre cele mai importante figuri ale literaturii rom\u00e2ne. Era membru al Partidului Comunist Rom\u00e2n, dar acest statut nu l-a ferit de urm\u0103rirea informativ\u0103 – dimpotriv\u0103: tocmai pentru c\u0103 era membru de partid, deschiderea oficial\u0103 a dosarului a trebuit precedat\u0103 de acordul structurilor politice.<\/p>\n Motivul invocat era formulat \u00een limbajul specific aparatului represiv: existau \u201eunele semnal\u0103ri privind manifest\u0103ri \u015fi nemul\u0163umiri\u201d ale poetului fa\u0163\u0103 de politica partidului \u00een domeniul literaturii, dar \u015fi suspiciuni c\u0103 \u00eencerca s\u0103 intre \u00een contact cu cet\u0103\u0163eni str\u0103ini pentru a-\u015fi facilita publicarea \u015fi afirmarea \u00een Occident.<\/p>\n Dosarul, cu numele conspirativ \u201eSocrate\u201d, p\u0103strat la CNSAS sub cota SRI 201603 \u015fi microfilmat la 29 mai 1976, cuprinde \u00eens\u0103 mult mai mult dec\u00e2t o opera\u0163iune de supraveghere politic\u0103. \u00cen filele sale se adun\u0103 portretul unui poet considerat de ofi\u0163eri \u201eextrem de orgolios\u201d, relat\u0103ri despre consumul de alcool \u015fi despre deteriorarea st\u0103rii sale de s\u0103n\u0103tate, conflicte \u015fi rivalit\u0103\u0163i din lumea literar\u0103, acuza\u0163ii privind privilegiile financiare ale unor scriitori, rela\u0163ii cu intelectuali din Occident \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, recunoa\u015fterea interna\u0163ional\u0103 care avea s\u0103 schimbe radical perspectiva regimului asupra lui Nichita St\u0103nescu.<\/p>\n Dosarul \u00eencepe cu un poet suspectat c\u0103 \u00ee\u015fi caut\u0103 singur drumul spre recunoa\u015fterea interna\u0163ional\u0103 \u015fi se \u00eencheie cu concluzia c\u0103 tocmai aceast\u0103 recunoa\u015ftere european\u0103 \u00eei \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ise starea moral\u0103 \u015fi f\u0103cuse ca urm\u0103rirea s\u0103 nu mai fie justificat\u0103.<\/p>\n \u00centre cele dou\u0103 momente se afl\u0103 o poveste despre putere, prestigiu, fric\u0103, bani, alcool \u015fi compromisuri.<\/p>\n La 22 noiembrie 1974, UM 0800 Bucure\u015fti \u00eentocmea nota privind \u00eenceperea urm\u0103ririi informative a lui Nichita St\u0103nescu.<\/p>\n Actul \u00eel identifica pe poet prin domiciliul din Bulevardul Dimitrie Cantemir nr. 11 \u015fi prin calitatea de membru al PCR. C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, la 28 noiembrie 1974, Nichita St\u0103nescu era oficial \u201eluat \u00een lucru\u201d \u00een cadrul unei direc\u0163ii de urm\u0103rire informativ\u0103, cu acordul partidului – nota invoca acelea\u015fi \u201esemnal\u0103ri privind manifest\u0103ri \u015fi nemul\u0163umiri ale acestuia privind politica partidului \u00een domeniul literaturii\u201d.<\/p>\n Era prima dintre cele dou\u0103 direc\u0163ii care aveau s\u0103 structureze urm\u0103rirea. A doua \u0163inea de str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n Securitatea vorbea despre \u201epreocuparea sa de a intra \u00een rela\u0163ie cu diferi\u0163i cet\u0103\u0163eni str\u0103ini pentru a-i facilita apari\u0163ia unor volume peste hotare\u201d.<\/p>\n Ofi\u0163erii c\u0103utau \u015fi o explica\u0163ie pentru aceast\u0103 dorin\u0163\u0103 de afirmare \u00een exterior: \u00een perioada 1973-1974, noteaz\u0103 documentul, \u201eunii critici literari l-au apreciat, contest\u00e2ndu-i valoarea de cele mai multe ori, pe motive subiective\u201d.<\/p>\n Potrivit Securit\u0103\u0163ii, tocmai aceast\u0103 situa\u0163ie \u00eel determinase pe poet s\u0103 reac\u0163ioneze: \u201eL-a determinat s\u0103 aib\u0103 anumite reac\u0163ii violente \u015fi s\u0103 caute singur posibilitatea de afirmare \u00een exterior\u201d, consemneaz\u0103 documentele.<\/p>\n Formularea conteaz\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea dosarului: \u00een interpretarea ofi\u0163erilor, Nichita nu era doar nemul\u0163umit de criticile literare, ci \u00eencerca s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u00een afara Rom\u00e2niei validarea pe care considera c\u0103 nu o prime\u015fte suficient \u00een \u0163ar\u0103.<\/p>\n Securitatea construie\u015fte imediat \u015fi un profil psihologic al poetului.<\/p>\n \u201eSe mai adaug\u0103 faptul c\u0103 este o fire extrem de orgolioas\u0103 care nu accept\u0103 critici, consider\u00e2ndu-se cel mai mare poet contemporan.\u201d<\/p>\n Portretul se completeaz\u0103 cu o observa\u0163ie despre alcool \u015fi anturaj.<\/p>\n \u201eNemul\u0163umirile sale erau puse \u00een eviden\u0163\u0103 mai ales c\u00e2nd era \u00een stare de ebrietate \u015fi incitat de prietenii F\u0103nu\u015f Neagu, Tomozei, \u015f.a.\u201d<\/p>\n Nichita apare astfel ca o personalitate puternic\u0103, dar instabil\u0103, orgolioas\u0103 \u015fi influen\u0163abil\u0103 de c\u0103tre cercul de prieteni – iar pentru Securitate, exact combina\u0163ia dintre prestigiul literar \u015fi caracterul imprevizibil justifica supravegherea.<\/p>\n Autorit\u0103\u0163ile erau \u00eens\u0103 la fel de atente la cercul literar din jurul poetului.<\/p>\n F\u0103nu\u015f Neagu, Gheorghe Tomozei, Nicolae Breban \u015fi al\u0163i scriitori apar \u00een mod repetat \u00een materialele informative, fie ca prieteni, fie ca persoane cu care poetul se \u00eent\u00e2lnea, fie ca parte a unei lumi literare pe care Securitatea \u00eencerca s\u0103 o cartografieze.<\/p>\n \u00cen acest sens, dosarul \u201eSocrate\u201d poate fi considerat \u015fi un dosar despre un grup.<\/p>\n O parte dintre informa\u0163ii provin de la surse \u015fi informatori \u015fi trebuie citite ca atare: sunt relat\u0103ri transmise Securit\u0103\u0163ii, nu automat fapte verificate independent. Felul \u00een care sunt consemnate arat\u0103 \u00eens\u0103 ce interesa aparatul represiv \u015fi cum \u00eencerca acesta s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 mediul \u00een care se mi\u015fca poetul.<\/p>\n Faptul c\u0103 Nichita St\u0103nescu era membru al PCR apare \u00eenc\u0103 din documentele ini\u0163iale. UM 0800 Bucure\u015fti a solicitat Comitetului de partid al Sectorului 1 acordul pentru \u00eenceperea urm\u0103ririi. La 28 noiembrie 1974, procedura era \u00eencheiat\u0103: Nichita era oficial \u201eluat \u00een lucru\u201d.<\/p>\n Una dintre cele mai spectaculoase componente ale dosarului nu prive\u015fte direct activitatea politic\u0103 a lui Nichita St\u0103nescu, ci banii.<\/p>\n \u00centr-o not\u0103 din 23 octombrie 1975, Securitatea consemneaz\u0103 o discu\u0163ie purtat\u0103 de un informator cu S\u00e2nziana Pop, prezentat\u0103 \u00een document drept membr\u0103 a comitetului de fonduri al Uniunii Scriitorilor. Pozi\u0163ia \u00eei oferea acces la informa\u0163ii despre modul \u00een care erau analizate cererile de \u00eemprumut \u015fi despre felul \u00een care erau distribuite resursele Fondului Literar.<\/p>\n Potrivit notei, S\u00e2nziana Pop se declara \u201efoarte tulburat\u0103\u201d \u015fi \u201em\u00e2hnit\u0103\u201d de modul \u00een care erau gestionate fondurile \u015fi de felul \u00een care erau solu\u0163ionate cererile scriitorilor.<\/p>\n \u201eNu \u015ftiu c\u00e2nd am s\u0103 izbucnesc. La conferin\u0163a pe \u0163ar\u0103 n-am s\u0103 tac. Tu \u015ftii c\u0103 Nichita ia c\u00e2te 5000 de la Fulga (vicepre\u015f. U. Scriitorilor) \u00een fiecare lun\u0103, dintre care jum\u0103tate ajutor de boal\u0103, de\u015fi mai are 4500 de lei leaf\u0103 de red. \u015fef adj. la Rom\u00e2nia literar\u0103? Nici nu trece pe la comitet.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n Afirma\u0163ia este consemnat\u0103 de Securitate \u00een cadrul discu\u0163iei. Din materialul pus la dispozi\u0163ie nu rezult\u0103 c\u0103 aceast\u0103 situa\u0163ie financiar\u0103 ar fi fost verificat\u0103 ulterior prin documente contabile.<\/p>\n Pentru anchetatorii Securit\u0103\u0163ii, \u00eens\u0103, informa\u0163ia era suficient de important\u0103 pentru a fi p\u0103strat\u0103 \u00een dosar. \u00cen aceea\u015fi discu\u0163ie apare \u015fi F\u0103nu\u015f Neagu.<\/p>\n \u201eI s-a creat un adev\u0103rat fief personal din aceast\u0103 Asocia\u0163ie de Bucure\u015fti a scriitorilor unde ia leaf\u0103 6000 f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 nimic \u015fi o duce de r\u00e2p\u0103.\u201d<\/p>\n \u00cen continuarea discu\u0163iei apare \u015fi Nicolae Breban. Este adus\u0103 \u00een discu\u0163ie datoria pe care acesta ar fi avut-o la fond.<\/p>\n \u201eNu, are peste 250 de mii, oricum, el este campionul. Apoi Nichita, \u015etefan B\u0103nulescu \u015fi al\u0163ii.\u201d<\/p>\n \u00cen centrul nemul\u0163umirii se afl\u0103 \u00eens\u0103 diferen\u0163a dintre tratamentul aplicat scriitorilor.<\/p>\n \u201e\u00cemi exprim mirarea pentru faptul c\u0103, de \u015fase luni, ceilal\u0163i membri ai uniunii afl\u0103 c\u0103 nu mai exist\u0103 bani la fondul de 2% – pentru \u0103\u015ftia exist\u0103.\u201d<\/p>\n \u00cen aceea\u015fi discu\u0163ie este oferit \u015fi un exemplu despre modul \u00een care erau acordate \u00eemprumuturile. S\u00e2nziana Pop spune c\u0103 informa\u0163ia ar fi ajuns la ea prin Victor B\u00e2rl\u0103deanu.<\/p>\n \u201eAcum dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, duc\u00e2ndu-se la fond unde i se aprobase 500 de lei, l-a v\u0103zut pe Marin Sorescu intr\u00e2nd la Fulga cu o cerere \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi ridic\u00e2nd 5.000 de lei de la ghi\u015feul fondului.\u201d<\/p>\n \u00centr-o singur\u0103 not\u0103 apar astfel Nichita St\u0103nescu, F\u0103nu\u015f Neagu, Nicolae Breban, \u015etefan B\u0103nulescu, Marin Sorescu \u015fi Victor B\u00e2rl\u0103deanu. Conflictul financiar devine o hart\u0103 a lumii literare. La final, instruc\u0163iunea adresat\u0103 informatorului este clar\u0103: \u201eInformatorul este instruit s\u0103 \u00eei urm\u0103reasc\u0103 \u00een continuare\u201d.<\/p>\n Episodul arat\u0103 cum se alimentau dosarele: un conflict de breasl\u0103 devenea informa\u0163ie pentru Securitate, o pl\u00e2ngere privind un \u00eemprumut putea fi folosit\u0103 pentru a urm\u0103ri rela\u0163iile dintre scriitori, iar rivalit\u0103\u0163ile financiare furnizau aparatului de supraveghere informa\u0163ii despre taberele \u015fi alian\u0163ele din lumea literar\u0103.<\/p>\n \u00cen spatele acestor relat\u0103ri se contureaz\u0103 o Uniune a Scriitorilor care nu era doar o institu\u0163ie profesional\u0103. Pentru scriitorii vremii, accesul la Fondul Literar, la \u00eemprumuturi, la func\u0163ii \u00een reviste, la deplas\u0103ri externe sau la sprijinul conducerii putea avea o importan\u0163\u0103 major\u0103.<\/p>\n De aici \u015fi intensitatea conflictelor. \u00cen cazul lui Nichita, privilegiile despre care vorbe\u015fte S\u00e2nziana Pop se suprapun cu statutul s\u0103u de mare poet. El era simultan beneficiar al prestigiului \u015fi \u0163inta resentimentelor.<\/p>\n Securitatea avea astfel informa\u0163ii despre el din mai multe direc\u0163ii: at\u00e2t din zona urm\u0103ririi sale pentru posibile manifest\u0103ri politice, c\u00e2t \u015fi din interiorul lumii literare, unde era criticat pentru bani, func\u0163ii sau rela\u0163ii.<\/p>\n Aceste dou\u0103 planuri se intersectau \u00een dosarul \u201eSocrate\u201d.<\/p>\n Toamna anului 1975 aduce unul dintre cele mai vii episoade din dosar: La 23 octombrie, \u00een redac\u0163ia Luceaf\u0103rul, are loc o discu\u0163ie \u00een care S\u00e2nziana Pop apare \u201efoarte tulburat\u0103\u201d.<\/p>\n Subiectul este iminenta plecare \u00een Suedia a unui grup de scriitori: Nicolae Breban, Alexandru Ivasiuc, Gabriela Melinescu, Nichita St\u0103nescu \u015fi Marin Preda.<\/p>\n \u201eNu \u015ftiu ce s\u0103 mai \u00een\u0163eleg \u015fi cine i-a l\u0103sat s\u0103 plece. Nou\u0103 ni se recomand\u0103 la \u015fedin\u0163ele de partid s\u0103 nu facem prea mare prietenie cu Breban, iar acum ne sfideaz\u0103 cu pa\u015faportul \u00een buzunar.\u201d<\/p>\n \u00cen aceea\u015fi relatare apar \u015fi suspiciuni privind contactele scriitorilor cu str\u0103inii.<\/p>\n \u201eSe \u015ftia c\u0103 orice contact cu str\u0103inii nu este v\u0103zut cu ochii cei mai buni, \u00een vreme ce ei stau cu Kogelberg la Gabriela Melinescu acas\u0103 \u015fi pun la cale tot felul de lucruri.\u201d<\/p>\n S\u00e2nziana Pop se \u00eentreab\u0103 \u015fi de ce Breban ar fi ini\u0163iat \u201es\u0103pt\u0103m\u00e2ni rom\u00e2ne\u015fti\u201d \u00een Suedia, \u00een condi\u0163iile \u00een care f\u0103cuse, potrivit celor consemnate \u00een document, declara\u0163ii critice despre Rom\u00e2nia.<\/p>\n \u201eM\u0103 mir\u0103 c\u0103 a ini\u0163iat s\u0103pt\u0103m\u00e2ni rom\u00e2ne\u015fti \u00een Suedia, fiindc\u0103 a declarat c\u0103 noi suntem un popor cu mentalitate \u015fi stil de via\u0163\u0103 tribale. Care este explica\u0163ia acestor contradic\u0163ii, dac\u0103 li se d\u0103 voie s\u0103 p\u0103streze leg\u0103turi cu astfel de oameni?\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n \u00cen aceea\u015fi sear\u0103, S\u00e2nziana Pop discut\u0103 cu Paul Anghel despre plecare. R\u0103spunsul lui este consemnat \u00een document \u015fi arat\u0103 o alt\u0103 surs\u0103 a resentimentului: diferen\u0163a dintre scriitorii care munciser\u0103 \u00een condi\u0163ii dificile \u015fi cei care aveau acum acces la deplas\u0103ri externe.<\/p>\n \u201eEu am f\u0103cut foame cu Cup\u015fa \u00een Bulgaria pentru a scrie despre r\u0103zboiul de independen\u0163\u0103\u201d, spune Paul Anghel.<\/p>\n Apoi \u00eel atac\u0103 pe Alexandru Ivasiuc: \u201eDl Ivasiuc care face \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103 apologia imperiilor ce \u00abtaie r\u0103d\u0103cinile\u00bb specificului na\u0163ional \u015fi creeaz\u0103 astfel de cultur\u0103 merge pe banii Uniunii s\u0103 se distreze \u00een Suedia.\u201d<\/p>\n Despre Breban spune: \u201eDl Breban a fost \u015fi a ar\u0103tat ce poate face \u00een str\u0103in\u0103tate. A-i da drumul \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu ne-am s\u0103turat de nebunia lui.\u201d<\/p>\n \u015ei \u00eencheie: \u201eDar \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u00eei prive\u015fte pe cei din Uniune.\u201d<\/p>\n Cuvintele sunt importante nu doar pentru ceea ce spun despre Ivasiuc sau Breban, ci pentru imaginea unei bresle \u00een care plecarea \u00een str\u0103in\u0103tate era un privilegiu \u015fi putea deveni motiv de conflict.<\/p>\n Pe 24 octombrie, S\u00e2nziana Pop merge la Uniunea Scriitorilor \u015fi vorbe\u015fte cu Radu C\u00e2rneci, secretarul Uniunii. \u00cel \u00eentreab\u0103 despre plecarea \u00een Suedia. C\u00e2rneci \u00eencearc\u0103 s\u0103 delimiteze institu\u0163ia de deplasare: \u201eTot ce \u015ftiu e c\u0103 Uniunea nu are niciun amestec aici. Nu Uniunea i-a propus, nu ea le-a f\u0103cut formele. Se pare c\u0103 au nu \u015ftiu ce aprob\u0103ri.\u201d<\/p>\n Apoi apare Marin Preda.<\/p>\n \u201ePreda, auzind cu cine pleac\u0103, \u015fi-a am\u00e2nat plecarea cu cinci zile.\u201d<\/p>\n Motivul este redat printr-o replic\u0103 memorabil\u0103: \u201eMon\u015fer, nu vreau s\u0103 fiu \u00een ciorba asta.\u201d<\/p>\n Replica spune, \u00een doar c\u00e2teva cuvinte, c\u00e2t de prost era perceput\u0103 asocierea cu restul grupului.<\/p>\n \u00cen discu\u0163ie este adus \u015fi Nichita.<\/p>\n \u201eL-am \u00eentrebat de Nichita.\u201d<\/p>\n R\u0103spunsul lui Radu C\u00e2rneci: \u201eNichita nu mai pleac\u0103, s-a \u00eemb\u0103tat \u015fi \u015fi-a rupt m\u00e2na.\u201d<\/p>\n Este unul dintre momentele \u00een care problema alcoolului apare \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu activitatea public\u0103 a poetului \u015fi se leag\u0103 de profilul conturat \u00een alte documente din dosar: un scriitor cu nemul\u0163umiri accentuate de consumul de alcool \u015fi cu o via\u0163\u0103 descris\u0103 drept dezorganizat\u0103.<\/p>\n Pe 26 octombrie, informa\u0163iile ajung \u015fi la Contemporanul. Georg Radu Chirovici \u00eei spune interlocutoarei: \u201eLui Breban i s-a retras pa\u015faportul s\u00e2mb\u0103t\u0103 seara.\u201d<\/p>\n Apoi adaug\u0103: \u201e\u00censeamn\u0103 c\u0103 exist\u0103 totu\u015fi o ra\u0163iune.\u201d<\/p>\n Grigore Arbore are o reac\u0163ie similar\u0103: \u201eDomnule, eu \u00een\u0163eleg rostul s\u0103 nu mai plece. N-am \u00een\u0163eles de ce li s-a dat \u00eent\u00e2i.\u201d<\/p>\n Documentul consemneaz\u0103 c\u0103 m\u0103sura a produs \u201eo satisfac\u0163ie clar\u0103\u201d.<\/p>\n \u00cen cazul lui Ivasiuc, Chirovici spune c\u0103 acum a fost primit \u201ecu entuziasm\u201d la Contemporanul, dup\u0103 ce am\u00e2nase \u201emereu, pe diferite motive, toate invita\u0163iile f\u0103cute\u201d.<\/p>\n Episodul Suedia devine astfel o miniatur\u0103 a lumii culturale rom\u00e2ne\u015fti din acel moment: scriitori care se suspecteaz\u0103 reciproc, deplas\u0103ri care provoac\u0103 resentimente, pa\u015fapoarte retrase, rela\u0163ii cu str\u0103inii privite cu suspiciune \u015fi o institu\u0163ie care \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice cine a aprobat \u015fi cine nu a aprobat plecarea.<\/p>\n Iar \u00een mijlocul tuturor se afl\u0103 Nichita, care, potrivit documentului, nici m\u0103car nu mai poate pleca.<\/p>\n \u00cen aceea\u015fi perioad\u0103, documentele Securit\u0103\u0163ii \u00eencep s\u0103 construiasc\u0103 un portret tot mai sumbru al poetului.<\/p>\n La 4 iulie 1975, leg\u0103tura oficial\u0103 \u201eSM\u201d, director la Editura Albatros, relateaz\u0103 despre \u00eent\u00e2lnirile sale cu Nichita St\u0103nescu. \u201e\u00cen ultima perioad\u0103, l-a \u00eent\u00e2lnit de mai multe ori constat\u00e2nd la susnumitul o stare de degradare fizic\u0103 \u015fi moral\u0103 accentuat\u0103. Principala cauz\u0103 e c\u0103 consum\u0103 b\u0103uturi alcoolice.\u201d<\/p>\n Nichita ar fi afirmat, potrivit sursei, c\u0103 nu poate renun\u0163a la alcool.<\/p>\n \u201e\u00cen dimine\u0163ile men\u0163ionate, Nichita St\u0103nescu a afirmat c\u0103 nu poate renun\u0163a la b\u0103utur\u0103 \u015fi, de\u015fi consum\u0103 cantit\u0103\u0163i mici, se ame\u0163e\u015fte repede.\u201d Poetul \u201ese pl\u00e2nge c\u0103 nu mai poate scrie nici dou\u0103 r\u00e2nduri cu leg\u0103tur\u0103 \u00eentre ele. \u00cei tremur\u0103 m\u00e2inile \u015fi nu \u015ftie cum s\u0103 procedeze pentru a-\u015fi ameliora starea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii.\u201d<\/p>\n Imaginea contrasteaz\u0103 puternic cu portretul din documentele oficiale, unde poetul r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 una dintre marile valori ale literaturii rom\u00e2ne.<\/p>\n \u00cen propunerea de \u00eenchidere a dosarului, \u00eentocmit\u0103 \u00een ianuarie 1976, Securitatea avea s\u0103 lege explicit problemele de s\u0103n\u0103tate de \u201evia\u0163a dezorganizat\u0103\u201d.<\/p>\n \u201ePrin via\u0163a dezorganizat\u0103, s-a \u00eemboln\u0103vit grav \u015fi a f\u0103cut un atac de cord \u015fi a fost internat mai mult timp \u00een spital.\u201d<\/p>\n Aceast\u0103 formulare arat\u0103 c\u0103, \u00een evaluarea final\u0103 a Securit\u0103\u0163ii, via\u0163a personal\u0103 a poetului nu mai era doar un element de profil, ci devenea o explica\u0163ie pentru schimbarea comportamentului s\u0103u. \u201eDin materialele ob\u0163inute, rezult\u0103 c\u0103 are o stare sufleteasc\u0103 mult \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103, iar nemul\u0163umirile din trecut nu au mai reap\u0103rut. Datorit\u0103 st\u0103rii s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii a \u00eenceput s\u0103 aib\u0103 o via\u0163\u0103 personal\u0103 mai cump\u0103tat\u0103.\u201d Aceasta era, \u00een ochii Securit\u0103\u0163ii, una dintre explica\u0163iile pentru care urm\u0103rirea \u00ee\u015fi pierdea utilitatea.<\/p>\n Documentul din 4 iulie 1975 coboar\u0103 apoi \u00eentr-o zon\u0103 \u015fi mai intim\u0103.<\/p>\n \u201eSM cunoa\u015fte c\u0103 NS tr\u0103ie\u015fte \u00een concubinaj cu o pictori\u0163\u0103 care are locuin\u0163a \u00een jurul str\u0103zii Hristo Botev\u201d. Potrivit notei, pictori\u0163a era proprietara locuin\u0163ei.<\/p>\n \u201eDe la un timp i-a luat cheia de la locuin\u0163\u0103 (cea \u00een cauz\u0103 este proprietara), fiind nevoit s\u0103 o a\u015ftepte la intrarea \u00een bloc ore \u00eentregi.\u201d<\/p>\n Documentul nu ofer\u0103 aici alte probe, ci consemneaz\u0103 ceea ce directorul Editurii Albatros spune c\u0103 \u015ftie.<\/p>\n Imaginea r\u0103m\u00e2ne puternic\u0103: un poet celebru, urm\u0103rit de Securitate \u015fi prezentat \u00een presa literar\u0103 drept o mare valoare, a\u015ftept\u00e2nd ore \u00eentregi \u00een fa\u0163a blocului pentru ca partenera sa s\u0103-i deschid\u0103.<\/p>\n Detaliul spune ceva \u015fi despre felul \u00een care func\u0163iona supravegherea – Securitatea nu se limita la \u00eent\u00e2lniri politice sau la contacte externe. Intimitatea, pur \u015fi simplu, nu exista.<\/p>\n Una dintre principalele suspiciuni care justificaser\u0103 deschiderea dosarului fusese preocuparea lui Nichita pentru rela\u0163iile cu cet\u0103\u0163enii str\u0103ini. \u00cen dosar exist\u0103 o sec\u0163iune consistent\u0103 despre scriitorii rom\u00e2ni care aveau contacte \u00een Occident.<\/p>\n \u201eSunt o serie de scriitori care au rela\u0163ii cu str\u0103in\u0103tatea f\u0103cute fie \u00een urma contactelor oficiale cu diver\u015fi reprezentan\u0163i str\u0103ini, fie din proprie ini\u0163iativ\u0103. NS, Petre Stoica, Ion Dr\u0103g\u0103noiu au rela\u0163ii cu cet\u0103\u0163eni ai RFG (\u015fi cet\u0103\u0163eni din RFG sau austrieci de origine rom\u00e2neasc\u0103, Oskar Pastior, Peyfuss).\u201d<\/p>\n \u00cen aceea\u015fi not\u0103 este descris\u0103 rela\u0163ia lui Petre Stoica cu Manfred Steinkuhler, ata\u015fat cultural al RFG la Bucure\u015fti.<\/p>\n \u201ePetre Stoica \u00eel cunoa\u015fte \u00eendeaproape pe Manfred Steinkuhler, ata\u015fat cultural al RFG \u00een Bucure\u015fti cu care se \u00eent\u00e2lne\u015fte la Athene Palace sau la locuin\u0163a lui MS din bd. Dacia.\u201d<\/p>\n Securitatea precizeaz\u0103 c\u0103 Petre Stoica avea \u201eoarecare acoperire pentru c\u0103 este redactor la Secolul XX\u201d (colec\u0163ia de carte Secolul XX).<\/p>\n \u00cen cazul lui Nichita, interesul se concentreaz\u0103 asupra revistei Akzente, editat\u0103 la M\u00fcnchen, condus\u0103 de Hans Bender.<\/p>\n \u201eMen\u0163ion\u0103m c\u0103 leg\u0103tura oficial\u0103 se face prin Oskar Pastior, care locuie\u015fte \u00een 1 Berlin West 31, Z\u00e4hringer Strasse 14, plecat din Rom\u00e2nia dup\u0103 ce a luat premiul U. Scriitorilor.\u201d<\/p>\n Pentru Securitate, acest traseu era suficient de important pentru a fi documentat cu adres\u0103 \u015fi detalii despre plecarea lui Pastior din Rom\u00e2nia.<\/p>\n \u00cen continuare este men\u0163ionat editorul austriac Peyfuss.<\/p>\n \u201ePeyfuss, editor austriac, frecventeaz\u0103 cu ocazia venirii sale \u00een Rom\u00e2nia \u015fi pe Nina Cassian, A.E. Baconsky, M. Popa, St. Augustin Doina\u015f, Virgil T\u0103nase, Paul Goma, N. Breban.\u201d<\/p>\n Numele sunt importante pentru c\u0103 arat\u0103 dimensiunea re\u0163elei urm\u0103rite de Securitate.<\/p>\n \u00cen aceea\u015fi hart\u0103 ap\u0103reau poe\u0163i, prozatori, editori \u015fi intelectuali cu pozi\u0163ii diferite, unii dintre ei afla\u0163i deja \u00een aten\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor.<\/p>\n Pentru un scriitor, publicarea \u00eentr-o revist\u0103 occidental\u0103 era \u00een primul r\u00e2nd o chestiune literar\u0103. Pentru Securitate, \u00eens\u0103, ea putea avea o semnifica\u0163ie politic\u0103. Contactul cu un editor str\u0103in, \u00eent\u00e2lnirea cu un ata\u015fat cultural, publicarea \u00eentr-o revist\u0103 din RFG sau rela\u0163ia cu un scriitor plecat din Rom\u00e2nia puteau fi introduse \u00een aceea\u015fi categorie: \u201erela\u0163ii cu str\u0103in\u0103tatea\u201d.<\/p>\n \u00cen cazul lui Nichita, acest lucru era cu at\u00e2t mai important cu c\u00e2t \u00eenc\u0103 din 1974 Securitatea suspectase c\u0103 \u00ee\u015fi c\u0103uta \u201eposibilitatea de afirmare \u00een exterior\u201d.<\/p>\n Documentele arat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 aceast\u0103 afirmare nu era imaginar\u0103: numele lui Nichita circula efectiv \u00een mediile literare occidentale. Volumele sale urmau s\u0103 fie publicate \u00een Suedia, Anglia \u015fi Fran\u0163a. Iar \u00een cele din urm\u0103 avea s\u0103 apar\u0103 \u015fi discu\u0163ia despre Nobel.<\/p>\n Paradoxul avea s\u0103 devin\u0103 evident: exact ceea ce Securitatea urm\u0103rea cu suspiciune – rela\u0163iile externe – avea s\u0103 contribuie la transformarea lui Nichita \u00eentr-unul dintre cele mai importante simboluri culturale pe care Rom\u00e2nia le putea prezenta \u00een exterior.<\/p>\n Dosarul nu urm\u0103re\u015fte doar ceea ce f\u0103cea Nichita. \u00centr-o alt\u0103 not\u0103, informatorul \u201eGeorge\u201d transmite o opinie atribuit\u0103 poetului despre situa\u0163ia scriitorilor \u015fi despre succesiunea la conducerea Uniunii Scriitorilor. Nichita considera c\u0103 \u201escriitorii sunt ast\u0103zi lipsi\u0163i de nerv\u201d, nu se oprea \u00eens\u0103 la constatare.<\/p>\n \u201eM\u0103surile represive luate \u00eempotriva scriitorilor \u00eei timoreaz\u0103 \u015fi le impun o pozi\u0163ie de blazare\u201d.<\/p>\n Documentul precizeaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 pozi\u0163ie era \u201eremarcat\u0103 \u015fi la recentele adun\u0103ri de partid de alegeri\u201d.<\/p>\n E una dintre cele mai directe observa\u0163ii atribuite lui Nichita despre efectele represiunii asupra breslei: poetul descria o lume \u00een care scriitorii nu mai aveau \u201enerv\u201d, nu pentru c\u0103 ar fi devenit convin\u015fi de ideologia oficial\u0103, ci pentru c\u0103 presiunea \u00eei f\u0103cea s\u0103 se retrag\u0103, s\u0103 se protejeze \u015fi s\u0103 evite confruntarea.<\/p>\n Aceast\u0103 afirma\u0163ie explic\u0103 \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi ceea ce apare \u00een alte p\u0103r\u0163i ale dosarului: conflicte exprimate prin intermediul informatorilor, nemul\u0163umiri spuse \u00een grupuri restr\u00e2nse, frustr\u0103ri legate de privilegii \u015fi deplas\u0103ri, dar \u015fi aten\u0163ia permanent\u0103 la ceea ce poate fi spus \u015fi \u00een fa\u0163a cui.<\/p>\n Securitatea urm\u0103rea astfel nu doar declara\u0163iile publice ale scriitorilor, ci \u015fi conversa\u0163iile private \u00een care ace\u015ftia \u00eencercau s\u0103 explice de ce lumea literar\u0103 devenise mai prudent\u0103.<\/p>\n O alt\u0103 not\u0103 din dosar, provenit\u0103 de la sursa Pascu Iuliu \u015fi datat\u0103 9 noiembrie 1974, ofer\u0103 o imagine a poetului chiar \u00een perioada \u00een care urm\u0103rirea informativ\u0103 era pe cale s\u0103 fie deschis\u0103. Sursa spune c\u0103 pe 21 octombrie 1974, la ora 13.00, l-a \u00eent\u00e2lnit pe Nichita St\u0103nescu \u00een fa\u0163a Uniunii Scriitorilor. Cei doi se cuno\u015fteau din 1956, din redac\u0163ia revistei T\u00e2n\u0103rul Scriitor.<\/p>\n Nichita \u00ee\u015fi prezenta \u201e\u00een mod dramatic situa\u0163ia\u201d. Potrivit sursei, spunea c\u0103 este \u201e\u00eempiedicat s\u0103 publice\u201d. \u201e\u00cen noile condi\u0163ii politice \u015fi sociale \u00ee\u015fi pierde personalitatea.\u201d<\/p>\n \u00cen aceea\u015fi discu\u0163ie, Nichita regreta c\u0103 nu r\u0103m\u0103sese \u00een str\u0103in\u0103tate, asemenea lui Ilie Constantin sau Matei C\u0103linescu – o relatare care ofer\u0103 o posibil\u0103 explica\u0163ie pentru ceea ce Securitatea descria drept \u201epreocuparea\u201d sa de a-\u015fi facilita apari\u0163ia peste hotare. Poetul nu vorbea doar despre succes, dar pentru Securitate asemenea afirma\u0163ii puteau deveni semnale ale unei atitudini ostile.<\/p>\n Pe parcursul anului 1975, dosarul \u00eencepe s\u0103 consemneze o schimbare. Dac\u0103 \u00een 1974 Securitatea \u00eel descria pe Nichita ca pe un om nemul\u0163umit \u015fi preocupat s\u0103-\u015fi caute singur afirmarea \u00een exterior, ulterior documentele \u00eencep s\u0103 recunoasc\u0103 succesul s\u0103u interna\u0163ional.<\/p>\n Apar articole semnate de Eugen Barbu, Adrian P\u0103unescu \u015fi D. Mu\u015fatescu, care \u00eel \u201esitueaz\u0103 \u00een fruntea valorilor literare contemporane\u201d.<\/p>\n \u201eVolumele au fost publicate \u00een Suedia, Anglia, Fran\u0163a, iar numele lui a intrat \u00een discu\u0163ie printre posibilii candida\u0163i ai premiului Nobel pentru literatur\u0103.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n E o schimbare major\u0103: la deschiderea dosarului, Securitatea considera problematic\u0103 preocuparea lui Nichita de a-\u015fi construi rela\u0163ii \u00een str\u0103in\u0103tate; acum, acelea\u015fi rela\u0163ii produc recunoa\u015ftere, iar prestigiul poetului nu mai poate fi ignorat.<\/p>\n Dac\u0103 \u00eenainte era un scriitor care voia s\u0103 ob\u0163in\u0103 \u00een exterior ceea ce considera c\u0103 nu prime\u015fte \u00een \u0163ar\u0103, acum devine un scriitor pe care statul \u00eel poate prezenta drept dovad\u0103 a valorii culturale rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n Momentul decisiv este premiul Herder. Securitatea \u00eel consemneaz\u0103 chiar \u00een raportul de \u00eenchidere a dosarului, din 15 ianuarie 1976 – acela\u015fi document citat mai devreme, la capitolul \u201eVia\u0163a dezorganizat\u0103\u201d:<\/p>\n \u201eRecent a primit marele premiu Herder din partea academiei din Viena, starea sa moral\u0103 fiind \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103 prin recunoa\u015fterea european\u0103.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n Recunoa\u015fterea european\u0103 nu apare aici doar ca un fapt cultural, ci ca argumentul care explic\u0103, pentru ofi\u0163eri, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea \u201est\u0103rii morale\u201d deja consemnat\u0103 \u00een raport: \u201eDin materialele ob\u0163inute, rezult\u0103 c\u0103 are o stare sufleteasc\u0103 mult \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103, iar nemul\u0163umirile din trecut nu au mai reap\u0103rut.\u201d<\/p>\n \u00cenchiderea dosarului: \u201eNu mai justific\u0103 urm\u0103rirea\u201d<\/p>\n La 15 ianuarie 1976, Securitatea propune \u00eenchiderea DUI (dosar de urm\u0103rire informativ\u0103 -n.r.) \u201eSocrate\u201d. Este finalul unei opera\u0163iuni care \u00eencepuse cu suspiciuni privind \u201emanifest\u0103ri \u015fi nemul\u0163umiri\u201d fa\u0163\u0103 de politica partidului \u00een domeniul literaturii.<\/p>\n Nu era vorba despre o achitare. Nu era vorba nici despre recunoa\u015fterea faptului c\u0103 suspiciunile fuseser\u0103 gre\u015fite. Era o decizie administrativ\u0103, luat\u0103 \u00een func\u0163ie de utilitate. Pentru Securitate, Nichita St\u0103nescu \u00eencetase s\u0103 mai fie o problem\u0103 care trebuia urm\u0103rit\u0103 \u015fi devenise o valoare care trebuia gestionat\u0103.<\/p>\n \u00cen spatele acestei transform\u0103ri r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 imaginea unui poet prins \u00eentre dou\u0103 lumi: cea a privilegiilor \u015fi rivalit\u0103\u0163ilor din interiorul breslei literare \u015fi cea a unui stat care \u00ee\u015fi supraveghea intelectualii, dar care, atunci c\u00e2nd ace\u015ftia deveneau suficient de valoro\u015fi pentru imaginea extern\u0103 a Rom\u00e2niei, putea prefera s\u0103-i protejeze \u015fi s\u0103-i foloseasc\u0103.<\/p>\n Dosarul \u201eSocrate\u201d nu \u00eel reduce pe Nichita St\u0103nescu nici la imaginea geniului rebel, nici la cea a poetului privilegiat \u015fi nici la cea a omului distrus de alcool. Documentele Securit\u0103\u0163ii ofer\u0103, cu toate limitele \u015fi deform\u0103rile lor, imaginea unei personalit\u0103\u0163i contradictorii, \u00een cazul c\u0103reia statul a \u00eencercat succesiv s\u0103 exercite control, s\u0103 str\u00e2ng\u0103 informa\u0163ii \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 valorifice prestigiul.<\/p>\n \u00cen aceast\u0103 ecua\u0163ie, poezia a fost \u015fi vulnerabilitate, \u015fi privilegiu, \u015fi instrument de propagand\u0103 cultural\u0103.<\/p>\n Iar \u00eenchiderea dosarului nu marcheaz\u0103 sf\u00e2r\u015fitul controlului asupra poetului, ci momentul \u00een care autorit\u0103\u0163ile au decis c\u0103 Nichita St\u0103nescu era mai util ca simbol al culturii rom\u00e2ne dec\u00e2t ca suspect aflat permanent sub lupa Securit\u0103\u0163ii.<\/p>\nDeschiderea dosarului \u201eSocrate\u201d: poetul care \u00ee\u015fi c\u0103uta singur afirmarea \u00een exterior<\/h2>\n
De ce era nevoie de acordul partidului<\/h2>\n
Motivul invocat \u00eel reprezenta existen\u0163a unor fapte \u00eenc\u0103 neverificate care ar\u0103tau c\u0103 poetul \u201ea avut manifest\u0103ri ostile la adresa or\u00e2nduirii noastre socialiste fa\u0163\u0103 de unele persoane din anturajul s\u0103u\u201d.<\/p>\n\u201eFieful\u201d de la Uniunea Scriitorilor: bani, privilegii \u015fi rivalit\u0103\u0163i<\/h2>\n
\n
Securitatea noteaz\u0103 \u015fi c\u0103 Nichita St\u0103nescu \u015fi F\u0103nu\u015f Neagu \u201esunt lua\u0163i prin DUI (dosar de urm\u0103rire informativ\u0103 – n.r.)\u201d \u015fi propune ca informa\u0163iile s\u0103 fie exploatate \u201e\u00een copie la materialele ce-i privesc\u201d.<\/p>\nUniunea Scriitorilor, \u00eentre institu\u0163ie \u015fi putere informal\u0103<\/h2>\n
Incidentul Suedia: diploma\u0163ie cultural\u0103, pa\u015fapoarte \u015fi o delega\u0163ie care se destram\u0103<\/h2>\n
\n
Paul Anghel \u015fi resentimentul fa\u0163\u0103 de cei care pleac\u0103<\/h2>\n
Marin Preda refuz\u0103 \u201eciorba\u201d<\/h2>\n
Retragerea pa\u015faportului lui Breban<\/h2>\n
Portretul degrad\u0103rii: \u201eNu mai poate scrie nici dou\u0103 r\u00e2nduri cu leg\u0103tur\u0103 \u00eentre ele\u201d<\/h2>\n
\u201eVia\u0163a dezorganizat\u0103\u201d<\/h2>\n
Dup\u0103 boal\u0103, potrivit documentelor, Nichita ar fi devenit mai cump\u0103tat.<\/p>\nPoetul care a\u015ftepta \u00een strad\u0103<\/h2>\n
\u201eSocrate\u201d \u015fi re\u0163eaua extern\u0103: Akzente, Oskar Pastior \u015fi contactele din RFG \u015fi Austria<\/h2>\n
Rela\u0163iile externe, \u00eentre literatur\u0103 \u015fi suspiciune<\/h2>\n
\u201eScriitorii sunt ast\u0103zi lipsi\u0163i de nerv\u201d: frica \u015fi \u201eblazarea\u201d<\/h2>\n
Nichita \u00een 1974: \u201e\u00ce\u015fi pierde personalitatea\u201d<\/h2>\n
De la poetul \u201eorgolios\u201d la poetul care cucere\u015fte Occidentul<\/h2>\n
\n
Premiul Herder: momentul \u00een care prestigiul devine scut<\/h2>\n
\n