[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/s.iw.ro\/gateway\/g\/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG\/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt\/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjMl\/MkYxMCUyRjE0JTJGMTgxNzAyN18xODE3\/MDI3X3NodXR0ZXJzdG9ja18xMzA1NzY2\/MzQuanBnJnc9MTIwMCZoPTYzMCZ6Yz0x\/Jmhhc2g9YzJmYzI1NmFiNzhiNjI1OWZmZjcwZGY1ZTVkYzBjOWU=.thumb.jpg”]<\/p>\n
Rom\u00e2nia evit\u0103, pentru moment, retrogradarea \u00een categoria \u201ejunk\u201d<\/a>. S&P Global Ratings a men\u021binut ratingul suveran al \u021b\u0103rii la BBB-,<\/a> cu perspectiv\u0103 negativ\u0103. Este ultima treapt\u0103 din categoria \u201einvestment grade\u201d (n.r. recomandat\u0103 investi\u021biilor), iar decizia vine \u00eentr-un moment extrem de sensibil pentru economia rom\u00e2neasc\u0103, dup\u0103 cinci luni de criz\u0103 politic\u0103 \u0219i \u00eentr-un context \u00een care pie\u021bele urm\u0103resc atent capacitatea autorit\u0103\u021bilor de a continua consolidarea fiscal\u0103. S&P Ratings arat\u0103 c\u0103 ar putea reduce ratingurile Rom\u00e2niei \u201edac\u0103 procesul prelungit de formare a guvernului, \u00een urma destr\u0103m\u0103rii coali\u021biei \u00een mai 2026, ar putea \u00eempiedica reducerea deficitului bugetar \u00een 2027 \u0219i 2028\u201d. Scenariul optimist al evaluatorilor spune c\u0103 Rom\u00e2nia ar putea trece de la o perspectiv\u0103 \u201enegativ\u0103\u201d la una \u201estabil\u0103\u201d dac\u0103 deficitele externe \u0219i bugetare se vor reduce.<\/strong><\/p>\n ACTUALIZARE 23:30<\/strong> Ministrul interima al Finan\u021belor, Alexandru Nazare, a avut o prim\u0103 reac\u021bie, punct\u00e2nd faptul c\u0103 respectarea angajamentelor fiscale \u0219i absorb\u021bia fondurilor europene au c\u00e2nt\u0103rit decisiv \u00een evaluarea S&P. Oficialul avertizeaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 \u201erezultatul nu este suficient\u201d. Pentru 2027, principala miz\u0103 este adoptarea unui buget credibil \u0219i continuarea reducerii deficitului, \u00een timp ce S&P atrage aten\u021bia asupra riscurilor generate de instabilitatea politic\u0103 \u0219i de necesarul ridicat de finan\u021bare. Mai multe detalii aici<\/a><\/strong><\/p>\n ACTUALIZARE 23:10<\/strong> \u201e\u00cen ciuda lipsei unui acord privind formarea unui nou guvern de la dizolvarea din luna mai, consolidarea fiscal\u0103 a Rom\u00e2niei pentru 2026 se desf\u0103\u0219oar\u0103 conform planului, iar peste 90 % din aloc\u0103rile din cadrul Mecanismului de redresare \u0219i rezilien\u021b\u0103 (RRF) au fost asigurate p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie prin m\u0103suri legislative ad-hoc\u201d, scrie agen\u021bia \u00een comunicatul de pres\u0103 \u00een care anun\u021b\u0103 c\u0103 \u201ea confirmat ratingurile de credit suveran pe termen lung \u0219i scurt ale Rom\u00e2niei la \u201eBBB-\/A-3\u201d. Perspectiva r\u0103m\u00e2ne negativ\u0103.<\/p>\n \u201eNe a\u0219tept\u0103m ca consolidarea fiscal\u0103 \u00een perioada 2027-2028 s\u0103 fie sus\u021binut\u0103 de procedura UE privind deficitul excesiv, iar pe termen scurt consider\u0103m c\u0103 revizuirile bugetare necesare pentru 2026 \u0219i o indexare convenit\u0103 a cheltuielilor sociale pentru 2027 vor stimula o oarecare cooperare politic\u0103.<\/p>\n Eroziunea structural\u0103 post-pandemic\u0103 a bilan\u021burilor fiscale \u0219i externe ale Rom\u00e2niei a accentuat expunerea la cre\u0219terea ratelor dob\u00e2nzilor \u0219i la schimb\u0103rile de sentiment ale investitorilor; \u00een consecin\u021b\u0103, formarea unui guvern cu un cadru de politici puternic \u0219i sus\u021binut este esen\u021bial\u0103 pentru a preveni apari\u021bia unor vulnerabilit\u0103\u021bi suplimentare<\/strong>\u201d, mai scrie sursa citat\u0103.<\/p>\n Prezent\u0103m \u00een continuare, pe larg, comunicatul publicat de S&P Ratings, vineri, 2 octombrie 2026:<\/strong><\/p>\n La 2 octombrie 2026, S&P Global Ratings a confirmat ratingurile de credit suveran \u201eBBB-\/A-3\u201d pe termen lung \u0219i scurt, \u00een valut\u0103 str\u0103in\u0103 \u0219i na\u021bional\u0103, acordate Rom\u00e2niei. Perspectiva r\u0103m\u00e2ne negativ\u0103.<\/p>\n Perspectiva negativ\u0103 reflect\u0103 opinia noastr\u0103 conform c\u0103reia riscurile legate de punerea \u00een aplicare a m\u0103surilor de consolidare a finan\u021belor publice ale Rom\u00e2niei \u0219i de reducere a deficitului s\u0103u extern r\u0103m\u00e2n ridicate. Perspectiva reflect\u0103, de asemenea, vulnerabilitatea Rom\u00e2niei la schimb\u0103rile \u00een ceea ce prive\u0219te \u00eencrederea investitorilor, din cauza nevoilor considerabile de finan\u021bare extern\u0103 \u0219i a ponderii ridicate a de\u021binerilor de datorie public\u0103 de c\u0103tre nereziden\u021bi.<\/p>\n Am putea reduce ratingurile Rom\u00e2niei<\/strong> dac\u0103 procesul prelungit de formare a guvernului, \u00een urma destr\u0103m\u0103rii coali\u021biei \u00een mai 2026, ar putea \u00eempiedica reducerea deficitului bugetar \u00een 2027 \u0219i 2028. Constat\u0103m riscuri ca e\u0219ecul implement\u0103rii unei traiectorii credibile \u00een materie de politic\u0103 fiscal\u0103 \u0219i economic\u0103 s\u0103 nu numai c\u0103 ar pune \u00een pericol consolidarea bugetar\u0103, dar ar putea, de asemenea, s\u0103 amplifice riscuri mai ample, precum deteriorarea \u00eencrederii investitorilor, cre\u0219terea costurilor de finan\u021bare \u0219i intensificarea presiunilor asupra balan\u021bei de pl\u0103\u021bi.<\/p>\n Am putea lua \u00een considerare, de asemenea, o retrogradare a ratingului<\/strong> \u00een cazul \u00een care presiunile externe se intensific\u0103 \u2013 de exemplu, dac\u0103 perturb\u0103rile de pe pia\u021ba energiei ar deraia a\u0219tept\u0103rile privind infla\u021bia pe termen mediu ale Rom\u00e2niei, sl\u0103bind \u00een acela\u0219i timp \u00een mod semnificativ cre\u0219terea economic\u0103, balan\u021ba de pl\u0103\u021bi \u0219i rezultatele fiscale.<\/p>\n Am putea revizui perspectiva la \u201estabil\u0103\u201d dac\u0103 deficitele externe \u0219i bugetare ale Rom\u00e2niei se vor reduce<\/strong>, stop\u00e2nd erodarea bilan\u021burilor publice \u0219i a balan\u021bei de pl\u0103\u021bi. Acest scenariu ar fi sus\u021binut de un plan de politici credibil pe termen mediu \u2013 eventual ancorat \u00eentr-un consens politic larg \u2013 al\u0103turi de o redresare a cre\u0219terii economice.<\/p>\n Confirmarea ratingului reflect\u0103 a\u0219teptarea noastr\u0103 de baz\u0103 pe termen scurt c\u0103 Rom\u00e2nia va reu\u0219i s\u0103 formeze un guvern care va adopta un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028. <\/b>\u00cen ciuda impasului politic din luna mai, inclusiv a mai multor voturi de \u00eencredere e\u0219uate pentru diver\u0219i candida\u021bi la func\u021bia de prim-ministru, consolidarea fiscal\u0103 \u0219i absorb\u021bia fondurilor UE au r\u0103mas pe calea cea bun\u0103 pentru 2026. Deciden\u021bii politici rom\u00e2ni au promovat cu succes, \u00een cursul verii, legisla\u021bia necesar\u0103 pentru deblocarea majorit\u0103\u021bii fondurilor din cadrul Mecanismului de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 (RRF, adic\u0103 PNRR, n.r.). Acest lucru a determinat atingerea unui nivel maxim al fluxurilor de fonduri din UE \u00een acest an, sus\u021bin\u00e2nd un buget de investi\u021bii publice excep\u021bional de ridicat, de 8,5% din PIB, cu rate de absorb\u021bie din RRF care dep\u0103\u0219esc 90% pentru granturi \u0219i 95% pentru \u00eemprumuturi. Previziunile noastre indic\u0103 un flux de fonduri din UE de aproximativ 3,5% din PIB \u00een 2026, care va acoperi o parte semnificativ\u0103 din necesarul ridicat de finan\u021bare extern\u0103 al Rom\u00e2niei, oferind \u00een acela\u0219i timp r\u0103gazul fiscal necesar pentru implementarea investi\u021biilor din sectorul public \u2013 care reprezint\u0103 principalul motor al activit\u0103\u021bii economice \u00een acest an.<\/p>\n Cu toate acestea, un impas politic prelungit \u0219i riscul unor compromisuri politice suboptimale, \u00eencheiate \u00een ultimul moment, ar putea pune \u00een pericol reducerea prev\u0103zut\u0103 a dublului deficit al Rom\u00e2niei p\u00e2n\u0103 \u00een 2029.<\/b> Paralizia legislativ\u0103 cost\u0103 Rom\u00e2nia 750 de milioane de euro \u00een subven\u021bii din Fondul de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 (RRF), din cauza neadopt\u0103rii unei legi unitare privind salariile din sectorul public. \u00cen absen\u021ba unui cadru durabil de gestionare a cheltuielilor salariale din sectorul public (care au reprezentat aproape 25% din cheltuieli \u00een 2025), perspectivele fiscale r\u0103m\u00e2n umbrite de declara\u021bii contradictorii din partea principalelor partide. Lipsa de vizibilitate privind cre\u0219terile salariale din sectorul public reprezint\u0103 un risc pe m\u0103sur\u0103 ce se apropie alegerile din 2028, \u00eentruc\u00e2t fragmentarea politic\u0103 accentuat\u0103 ar putea duce la abateri fiscale legate de alegeri \u2013 istoric, de aproximativ 1,3% din PIB \u2013 care ar submina credibilitatea traiectoriei de reducere a deficitului convenite cu autorit\u0103\u021bile UE \u00een cadrul procedurii privind deficitul excesiv.<\/p>\n Vulnerabilit\u0103\u021bile externe ale Rom\u00e2niei persist\u0103. <\/b>Preconiz\u0103m un deficit de cont curent de 7,5% din PIB \u00een 2026, care va r\u0103m\u00e2ne cu aproximativ 1 punct procentual peste traiectoria deficitului nostru bugetar p\u00e2n\u0103 \u00een 2029. \u00cen ciuda reducerii deficitului bugetar, balan\u021ba de cont curent este supus\u0103 unei presiuni din ce \u00een ce mai mari din partea contului de venituri primare, determinat\u0103 de cre\u0219terea pl\u0103\u021bilor de dob\u00e2nzi aferente stocului tot mai mare de datorie extern\u0103. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u0219i investi\u021biile str\u0103ine directe (ISD) \u00eenregistreaz\u0103 o tendin\u021b\u0103 descendent\u0103, calitatea finan\u021b\u0103rii externe reprezint\u0103 un motiv de \u00eengrijorare, ceea ce face ca stabilizarea mediului politic \u0219i asigurarea continu\u0103rii fluxurilor de fonduri din partea UE s\u0103 fie esen\u021biale pentru satisfacerea nevoilor ridicate de finan\u021bare extern\u0103 brut\u0103 ale \u021b\u0103rii.<\/p>\n Ipoteza noastr\u0103 de baz\u0103 este c\u0103 Rom\u00e2nia va prezenta un plan fiscal credibil pentru perioada 2027-2028.<\/b> Peisajul politic al Rom\u00e2niei r\u0103m\u00e2ne caracterizat de instabilitate, \u00eentruc\u00e2t nu s-a format \u00eenc\u0103 niciun guvern dup\u0103 c\u0103derea guvernului Bolojan \u00een luna mai. \u00cen ciuda e\u0219ecului mai multor candida\u021bi la func\u021bia de prim-ministru de a ob\u021bine un mandat, pre\u0219edintele Nicu\u0219or Dan a rezistat apelurilor la organizarea de alegeri anticipate. Alegerile anticipate r\u0103m\u00e2n pu\u021bin probabile, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Rom\u00e2nia nu a organizat alegeri parlamentare anticipate \u00een istoria sa postcomunist\u0103. Sondajele de opinie actuale sugereaz\u0103 c\u0103 doar partidul de opozi\u021bie de dreapta, Alian\u021ba pentru Uniunea Rom\u00e2nilor \u2013 care de\u021bine aproximativ 20% din locurile din Parlament, dar \u00eenregistreaz\u0103 un scor de aproape 40% \u00een sondaje \u2013 ar beneficia \u00een mod tangibil de pe urma unor alegeri anticipate. De\u0219i Parlamentul a reu\u0219it s\u0103 promoveze legisla\u021bia esen\u021bial\u0103 pentru a facilita absorb\u021bia ridicat\u0103 a fondurilor din RRF \u0219i pentru a sus\u021bine un buget mare de investi\u021bii publice (8,5% din PIB), lipsa unui guvern func\u021bional \u00eempiedic\u0103 previzibilitatea reformelor \u0219i afecteaz\u0103 guvernan\u021ba fiscal\u0103 pe termen mediu. Din punct de vedere istoric, deficitele fiscale ale Rom\u00e2niei s-au ad\u00e2ncit cu aproximativ 1,3% din PIB \u00een anii electorali.<\/p>\n De\u0219i ne a\u0219tept\u0103m ca fluxurile de fonduri UE c\u0103tre Rom\u00e2nia s\u0103 se reduc\u0103 fa\u021b\u0103 de nivelurile record \u00eenregistrate \u00een acest an \u2013 c\u00e2nd estim\u0103m c\u0103 absorb\u021bia fondurilor RRF va ajunge la aproximativ 10,65 miliarde de euro (aproximativ 2% din PIB) \u2013, acestea vor r\u0103m\u00e2ne importante \u00een anii urm\u0103tori.<\/b> Dup\u0103 \u00eencheierea RRF \u00een acest an, aloc\u0103rile din CFM 2021-2027 \u0219i din programul SAFE vor deveni din ce \u00een ce mai importante pentru sus\u021binerea investi\u021biilor \u00een 2027 \u0219i \u00een anii urm\u0103tori. Rom\u00e2nia dispune de aproximativ 31,0 miliarde de euro aloca\u021bi prin politica de coeziune, din care doar 11,3 miliarde de euro (36,5%) au fost utilizate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Pe l\u00e2ng\u0103 pachetele financiare din cadrul politicii de coeziune, Rom\u00e2nia va avea acces \u0219i la 16,8 miliarde de euro sub form\u0103 de \u00eemprumuturi UE cu dob\u00e2nd\u0103 redus\u0103 \u00eentre 2026 \u0219i 2030, \u00een cadrul programului SAFE, care vizeaz\u0103 stimularea \u0219i coordonarea cheltuielilor de ap\u0103rare \u00een r\u00e2ndul statelor membre europene ale NATO.<\/p>\n Preconiz\u0103m c\u0103 economia Rom\u00e2niei se va contracta cu 0,5%, pe fondul consolid\u0103rii fiscale \u0219i al infla\u021biei ridicate \u2013 determinat\u0103 par\u021bial de \u0219ocurile energetice globale \u2013 care afecteaz\u0103 consumul privat.<\/b> Ne a\u0219tept\u0103m la o revenire a cre\u0219terii economice la 2,25% \u00een 2027, sus\u021binut\u0103 de redresarea consumului \u0219i de un impuls fiscal redus. De\u0219i ne a\u0219tept\u0103m ca investi\u021biile din sectorul public s\u0103 scad\u0103 cu aproximativ 2% din PIB, odat\u0103 cu reducerea fluxurilor de fonduri din UE, anticip\u0103m o revenire a investi\u021biilor din sectorul privat care s\u0103 compenseze par\u021bial acest deficit. Perspectivele noastre r\u0103m\u00e2n supuse riscurilor legate de infla\u021bia persistent\u0103, de mediul politic intern neclar \u0219i de tensiunile geopolitice.<\/p>\n Ne a\u0219tept\u0103m ca z\u0103c\u0103m\u00e2ntul de gaze Neptun Deep s\u0103 consolideze profilul macroeconomic al Rom\u00e2niei, de\u0219i efectele pozitive se vor \u00eentinde pe parcursul c\u00e2torva ani.<\/b> Programat s\u0103 intre \u00een exploatare \u00een primul trimestru al anului 2027, proiectul \u00een valoare de 4 miliarde de euro \u2013 o asociere \u00eentre entit\u0103\u021bi private \u0219i compania de stat Romgaz \u2013 ar putea pozi\u021biona Rom\u00e2nia ca unul dintre principalii produc\u0103tori de gaze din UE. Pe l\u00e2ng\u0103 consolidarea securit\u0103\u021bii energetice interne \u0219i reducerea dependen\u021bei de importuri, consider\u0103m c\u0103 proiectul va sus\u021bine cre\u0219terea economic\u0103 prin intensificarea activit\u0103\u021bii industriale. Cu toate acestea, estim\u0103m c\u0103 impactul principal al c\u00e2mpului se va manifesta prin contribu\u021bia sa la conturile externe ale Rom\u00e2niei, sus\u021bin\u00e2nd o cre\u0219tere a exporturilor.<\/p>\n Economia Rom\u00e2niei continu\u0103 s\u0103 se confrunte cu mai multe provoc\u0103ri pe termen lung, inclusiv tendin\u021be demografice nefavorabile.<\/b>Sc\u0103derea popula\u021biei active ar putea fr\u00e2na din ce \u00een ce mai mult cre\u0219terea economic\u0103, \u00een absen\u021ba eforturilor de reform\u0103 menite s\u0103 remedieze discrepan\u021bele dintre cererea \u0219i oferta de competen\u021be sau s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 mediul de afaceri \u0219i, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 emigra\u021bia. \u00cen ultimul deceniu, popula\u021bia activ\u0103 a Rom\u00e2niei a sc\u0103zut cu aproximativ 1,1% pe an, iar noi ne a\u0219tept\u0103m ca acest ritm s\u0103 se modereze doar marginal \u00een urm\u0103torii c\u00e2\u021biva ani.<\/p>\n Preconiz\u0103m un deficit bugetar al administra\u021biei publice de 6,25% din PIB pentru \u00eentregul an 2026, \u00een sc\u0103dere fa\u021b\u0103 de 7,9% din PIB \u00een 2025 \u0219i 9,3% din PIB \u00een 2024.<\/b> Mai multe pachete de reforme introduse \u00een perioada 2025-2026 au generat c\u00e2\u0219tiguri fiscale \u2013 inclusiv major\u0103ri ale taxei pe valoarea ad\u0103ugat\u0103, cre\u0219teri ale accizelor, \u00eenghe\u021barea salariilor \u0219i a pensiilor, precum \u0219i ajust\u0103ri ale impozitului pe profit. Aceste eforturi au dus la o consolidare fiscal\u0103 constant\u0103, precum \u0219i la o contrac\u021bie a cheltuielilor publice \u00een termeni nominali, \u00een ciuda \u00eencetinirii economiei. Aceast\u0103 contrac\u021bie a fost determinat\u0103 de m\u0103suri de limitare a costurilor, inclusiv \u00eenghe\u021barea salariilor din sectorul public \u0219i a pensiilor, prev\u0103zut\u0103 prin lege anul trecut.<\/p>\n De\u0219i m\u0103surile fiscale pentru 2026 sunt clare, bugetele pentru 2027 \u0219i 2028 r\u0103m\u00e2n mai incerte.<\/b> Ne a\u0219tept\u0103m ca Rom\u00e2nia s\u0103-\u0219i continue consolidarea bugetar\u0103 \u00een conformitate cu cerin\u021bele procedurii UE privind deficitul excesiv, \u00een cadrul c\u0103reia \u021bara a intrat \u00een 2020. Ne a\u0219tept\u0103m ca efortul fiscal din 2027 s\u0103 se concentreze pe partea cheltuielilor, \u00een special prin cre\u0219teri controlate ale salariilor din sectorul public \u0219i ale pensiilor, dup\u0103 o \u00eenghe\u021bare de doi ani. Totu\u0219i, acest lucru trebuie pus \u00een balan\u021b\u0103 cu planul fiscal structural pe termen mediu al Rom\u00e2niei, convenit cu Comisia European\u0103, care vizeaz\u0103 o reducere a cheltuielilor salariale din sectorul public cu cel pu\u021bin 1,5 puncte procentuale din PIB p\u00e2n\u0103 \u00een 2031. Av\u00e2nd \u00een vedere acest aspect, consider\u0103m c\u0103 exist\u0103 pu\u021bin spa\u021biu de manevr\u0103 pentru ca major\u0103rile salariale sau ale pensiilor s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 semnificativ cre\u0219terea PIB-ului nominal \u00een perioada 2027-2028.<\/p>\n Previziunile noastre indic\u0103 faptul c\u0103 deficitul public general al Rom\u00e2niei va ajunge la 5,8% din PIB \u00een 2027 \u0219i va continua s\u0103 scad\u0103 p\u00e2n\u0103 la 5,0% din PIB \u00een 2028.<\/b> De\u0219i se reduc, estim\u0103m c\u0103 aceste deficite vor determina cre\u0219terea datoriei publice nete a Rom\u00e2niei la 60% din PIB p\u00e2n\u0103 \u00een 2027, \u00een cre\u0219tere fa\u021b\u0103 de 52% la sf\u00e2r\u0219itul anului 2025. Consider\u0103m c\u0103 pozi\u021bia datoriei Rom\u00e2niei este afectat\u0103 de cre\u0219terea costurilor de finan\u021bare, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani situ\u00e2ndu-se la aproximativ 7,4%, comparativ cu estimarea noastr\u0103 privind o rat\u0103 efectiv\u0103 a dob\u00e2nzii la datoria public\u0103 de 5,6% la sf\u00e2r\u0219itul anului 2025. \u00cen plus, pie\u021bele interne limitate au impus o dependen\u021b\u0103 de finan\u021barea extern\u0103. Previziunile noastre indic\u0103 faptul c\u0103 cheltuielile cu dob\u00e2nzile ale Rom\u00e2niei vor continua s\u0103 creasc\u0103, de la pu\u021bin peste 2,0% din PIB \u00een 2024, la un nivel estimat de 3,2% \u00een 2026 \u0219i la 3,5% p\u00e2n\u0103 \u00een 2028, ceea ce va duce cheltuielile cu dob\u00e2nzile la aproape 10% din veniturile bugetare p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 2028.<\/p>\n Ne a\u0219tept\u0103m ca deficitul de cont curent al Rom\u00e2niei s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 structural ridicat, chiar \u0219i pe fondul \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii deficitului public global.<\/b>Preconiz\u0103m c\u0103 deficitul de cont curent va ajunge la 7,5% din PIB \u00een 2026, \u00eenainte de a se reduce la 7,0% \u00een 2027, men\u021bin\u00e2nd un decalaj de aproximativ 1 punct procentual din PIB peste deficitul bugetar p\u00e2n\u0103 \u00een 2029. Consider\u0103m c\u0103 acest deficit este agravat mai degrab\u0103 de schimb\u0103rile structurale externe dec\u00e2t de consumul intern \u2014 \u00een special de cre\u0219terea pl\u0103\u021bilor de dob\u00e2nzi aferente unui stoc de datorie extern\u0103 semnificativ mai mare (care s-a ridicat la 125,6 miliarde de euro p\u00e2n\u0103 \u00een 2025, \u00een cre\u0219tere de la 67 miliarde de euro \u00een 2022). \u00cen 2026, la cre\u0219terea deficitului a contribuit \u0219i deteriorarea termenilor de schimb. Cu toate acestea, ne a\u0219tept\u0103m ca z\u0103c\u0103m\u00e2ntul de gaze offshore Neptun Deep s\u0103 sus\u021bin\u0103 \u00eencas\u0103rile din exporturi \u00eencep\u00e2nd cu 2027, iar structura general\u0103 a finan\u021b\u0103rii externe s\u0103 fie sus\u021binut\u0103 de intr\u0103rile de fonduri din partea UE, men\u021bin\u00e2nd astfel rezerve nete interna\u021bionale solide ale b\u0103ncii centrale. Estim\u0103m c\u0103 intr\u0103rile care nu genereaz\u0103 datorii (granturi UE \u0219i ISD net) ar putea acoperi, \u00een medie, aproximativ 50% din deficitul de cont curent \u00een perioada 2027-2029. \u00cen ciuda acestor m\u0103suri de protec\u021bie, ne a\u0219tept\u0103m ca datoria extern\u0103 a Rom\u00e2niei, net\u0103 de activele lichide externe, s\u0103 creasc\u0103 de la 52% din \u00eencas\u0103rile contului curent \u00een 2025 la 60% p\u00e2n\u0103 \u00een 2029.<\/p>\n Cre\u0219terile de impozite, deprecierea leului rom\u00e2nesc \u0219i efectele colaterale legate de energie au contribuit la cre\u0219terea infla\u021biei.<\/b> De\u0219i ne a\u0219tept\u0103m ca indicele armonizat al pre\u021burilor de consum (IAPC) global s\u0103 scad\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a anului 2027 datorit\u0103 efectelor de baz\u0103 favorabile, infla\u021bia de fond r\u0103m\u00e2ne persistent\u0103. Mai precis, observ\u0103m c\u0103 infla\u021bia de fond \u2013 \u00een special \u00een sectorul serviciilor de pia\u021b\u0103 \u2013 a atins valori de dou\u0103 cifre, pe m\u0103sur\u0103 ce firmele transfer\u0103 costurile mai mari cu for\u021ba de munc\u0103, energia \u0219i importurile. Previzion\u0103m c\u0103 IAPC va \u00eenregistra o medie de 8,3% \u00een 2026, ceea ce, \u00een opinia noastr\u0103, va \u00eempiedica o relaxare a politicii monetare pe termen scurt din partea B\u0103ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei. Ne a\u0219tept\u0103m ca infla\u021bia s\u0103 revin\u0103 \u00een intervalul \u021bint\u0103 (2,5% plus sau minus 1 punct procentual) \u00een 2028.<\/p>\n De\u021binut \u00een mare parte de investitori str\u0103ini, sectorul bancar din Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne rezistent, de\u0219i persist\u0103 anumite zone de risc. <\/b>\u00cen primul trimestru al anului 2026, rata creditelor neperformante a crescut u\u0219or la 2,8%, \u00een timp ce profiturile b\u0103ncilor au continuat s\u0103 se normalizeze fa\u021b\u0103 de nivelul maxim atins \u00een 2023. Indicatorii de capital \u0219i de lichiditate r\u0103m\u00e2n s\u0103n\u0103to\u0219i \u0219i se situeaz\u0103 u\u0219or peste media din Europa Central\u0103 \u0219i de Est, de\u0219i taxele bancare permanente suplimentare afecteaz\u0103 generarea de capital a b\u0103ncilor prin reducerea profiturilor reportate. Creditele acordate sectorului privat se men\u021bin la aproximativ 22 % din PIB, reflect\u00e2nd unul dintre cele mai sc\u0103zute niveluri de intermediere financiar\u0103 din Europa. Stabilitatea sectorului financiar ar putea fi pus\u0103 la \u00eencercare de expunerile semnificative la credite \u00een valut\u0103, de cre\u0219terea \u00eendator\u0103rii corporative \u0219i de expunerea ridicat\u0103 la titluri de stat, \u00een cazul \u00een care riscurile asociate s-ar materializa.<\/p>\n \u0218tirea ini\u021bial\u0103.<\/strong><\/p>\n Decizia S&P reprezint\u0103 ultima evaluare programat\u0103 \u00een acest an dintre cele trei mari agen\u021bii interna\u021bionale de rating. Rom\u00e2nia a trecut deja prin evalu\u0103rile Fitch \u0219i Moody\u2019s, care au men\u021binut \u021bara \u00een categoria recomandat\u0103 investi\u021biilor, dar cu perspective negative.<\/p>\n Miza este cu at\u00e2t mai mare cu c\u00e2t Rom\u00e2nia se afl\u0103 la cea mai joas\u0103 treapt\u0103 a categoriei \u201einvestment grade\u201d. O singur\u0103 treapt\u0103 mai jos, la BB+, ar \u00eensemna intrarea \u00een categoria cunoscut\u0103 pe pie\u021bele financiare drept \u201ejunk\u201d, adic\u0103 nerecomandat\u0103 investi\u021biilor.<\/p>\n Evaluarea vine la numai dou\u0103 zile dup\u0103 ce Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mure\u0219an nu a reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 votul de \u00eenvestitur\u0103 \u00een Parlament. Cabinetul a primit 182 de voturi pentru, fa\u021b\u0103 de cele 233 necesare, ceea ce prelunge\u0219te criza politic\u0103 \u00eenceput\u0103 \u00een urm\u0103 cu aproximativ cinci luni.<\/p>\n Instabilitatea politic\u0103 este urm\u0103rit\u0103 \u00eendeaproape de agen\u021biile de rating deoarece poate afecta capacitatea autorit\u0103\u021bilor de a adopta \u0219i aplica m\u0103surile necesare pentru reducerea deficitului bugetar. \u00cen cazul Rom\u00e2niei, S&P a avertizat anterior c\u0103 o abatere semnificativ\u0103 de la traiectoria de consolidare fiscal\u0103 ar putea duce la o retrogradare.<\/p>\n Pe de alt\u0103 parte, Rom\u00e2nia are \u0219i argumente pe care autorit\u0103\u021bile le-au prezentat agen\u021biei. Execu\u021bia bugetar\u0103 din primele opt luni ale anului arat\u0103 o reducere important\u0103 a deficitului: acesta a ajuns la 59,42 miliarde de lei, fa\u021b\u0103 de 86,36 miliarde de lei \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 din 2025. Ca pondere \u00een PIB, deficitul a cobor\u00e2t de la 4,51% la 2,89%, o reducere de aproximativ 31% \u00een termeni nominali.<\/p>\n Ajustarea nu elimin\u0103 \u00eens\u0103 problemele finan\u021belor publice. Cheltuielile cu dob\u00e2nzile au ajuns la 42,05 miliarde de lei \u00een primele opt luni, \u00een cre\u0219tere cu 26,7% fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103 a anului trecut. Ministerul Finan\u021belor avertizeaz\u0103 c\u0103 reducerea necesarului de finan\u021bare \u0219i continuarea consolid\u0103rii fiscale sunt esen\u021biale pentru limitarea costurilor datoriei pe termen mediu.<\/p>\n Ratingul de \u021bar\u0103 este, \u00een esen\u021b\u0103, o evaluare a capacit\u0103\u021bii unui stat de a-\u0219i onora obliga\u021biile financiare. Pentru investitori, el reprezint\u0103 unul dintre indicatorii utiliza\u021bi pentru a m\u0103sura riscul asociat cump\u0103r\u0103rii obliga\u021biunilor emise de acel stat.<\/p>\n Rom\u00e2nia avea calificativul BBB- la S&P, cu perspectiv\u0103 negativ\u0103. Men\u021binerea acestui calificativ \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u021bara r\u0103m\u00e2ne \u00een zona \u201einvestment grade\u201d, chiar dac\u0103 se afl\u0103 chiar la limita inferioar\u0103 a acesteia.<\/p>\n O eventual\u0103 retrogradare \u00een categoria \u201ejunk\u201d nu ar fi \u00eensemnat c\u0103 Rom\u00e2nia nu s-ar mai putea \u00eemprumuta. Statul ar fi putuut continua s\u0103 emit\u0103 obliga\u021biuni, \u00eens\u0103 investitorii ar fi putut considera c\u0103 riscul este mai mare \u0219i ar fi putut solicita randamente mai ridicate pentru a cump\u0103ra datoria Rom\u00e2niei.<\/p>\n Efectul s-ar fi transmis \u00een primul r\u00e2nd prin costul finan\u021b\u0103rii statului. Rom\u00e2nia ar fi pl\u0103tit mai mult pentru \u00eemprumuturile noi \u0219i pentru refinan\u021barea datoriei ajunse la scaden\u021b\u0103. \u00cen timp, presiunea s-ar fi putut transmite \u0219i c\u0103tre companii \u0219i sectorul bancar, prin cre\u0219terea costului banilor.<\/p>\n \u00cen plus, unele fonduri de investi\u021bii au reguli care limiteaz\u0103 plasamentele la active cu rating \u201einvestment grade\u201d. O cobor\u00e2re sub acest prag ar putea determina anumite categorii de investitori s\u0103 \u00ee\u0219i reduc\u0103 expunerea pe obliga\u021biunile rom\u00e2ne\u0219ti. Impactul nu ar fi \u00eens\u0103 identic pentru to\u021bi investitorii, deoarece regulile difer\u0103 de la un fond la altul.<\/p>\n Economistul Cristian P\u0103un a avertizat recent c\u0103 o eventual\u0103 cobor\u00e2re a Rom\u00e2niei \u00een categoria nerecomandat\u0103 investi\u021biilor ar putea pune rapid presiune pe cursul de schimb, costurile de finan\u021bare \u0219i investi\u021bii.<\/p>\n \u00centr-o interven\u021bie la Digi24 din 23 septembrie<\/a>, acesta a sus\u021binut c\u0103 pierderea ratingului ar putea determina o parte dintre creditori \u0219i investitori s\u0103 \u00ee\u0219i reduc\u0103 expunerea fa\u021b\u0103 de Rom\u00e2nia, ceea ce ar cre\u0219te cererea de valut\u0103 \u0219i ar pune presiune asupra leului.<\/p>\n \u201eO \u021bar\u0103 care intr\u0103 \u00een junk are mari probleme cu pl\u0103\u021bile interna\u021bionale. Cazurile \u00een istorie sunt nenum\u0103rate. Asta \u00eenseamn\u0103 rapid o fug\u0103 a unor sume impresionante de bani \u00een valut\u0103, pe care noi ast\u0103zi nu-i avem \u00een rezerva valutar\u0103, abia dac\u0103 ajungem la 60 de miliarde de euro \u0219i ne mai trebuie \u0219i ca s\u0103 pl\u0103tim importuri. Deci suma aceasta este colosal\u0103 \u0219i de ea ne-am \u00eemprumutat an de r\u00e2ndul prin deficitul pe care l-am tot f\u0103cut \u0219i neaten\u021bia pe care am abordat-o deficitului. Asta \u00eenseamn\u0103 cerere de valut\u0103 pe pia\u021b\u0103, c\u0103 ei nu vor repatria lei, vor repatria valut\u0103. \u0218i \u00een momentul \u00een care cererea ta de valut\u0103 cre\u0219te brusc \u0219i nu exist\u0103 o ofert\u0103 suficient\u0103 pentru aceast\u0103 valut\u0103, pentru c\u0103 oferta poate s\u0103 vin\u0103 din depozitele noastre \u00een euro, poate s\u0103 vin\u0103 din exporturi sau din aceast\u0103 rezerv\u0103 interna\u021bional\u0103\u2026 toate sunt insuficiente ca s\u0103 acopere o asemenea sum\u0103\u2026 \u00cen acel moment, cursul de schimb va s\u0103ri\u2026 \u0219i va s\u0103ri nu de la 5,2 lei la 5,3 lei. Va s\u0103ri lejer peste 6 lei, poate chiar mai sus, depinde de c\u00e2t de profund\u0103 va fi aceast\u0103 situa\u021bie. Acesta este efectul aproape imediat al intr\u0103rii \u00een junk, aproape imediat. Exist\u0103 \u0219i efecte care apar dup\u0103 un acest prim efect: retragerea capitalurilor \u00eenseamn\u0103 pierderea de locuri de munc\u0103, apare fenomenul rapid de infla\u021bie, apare rapid fenomenul suplimentar fa\u021b\u0103 de ce avem\u201d, a explicat acesta.<\/p>\n S&P este ultima dintre cele trei mari agen\u021bii care evalueaz\u0103 \u00een acest an Rom\u00e2nia.<\/p>\n Fitch a men\u021binut ratingul suveran al Rom\u00e2niei la BBB-, cu perspectiv\u0103 negativ\u0103. Agen\u021bia a continuat s\u0103 semnaleze riscurile legate de deficitul bugetar \u0219i de capacitatea autorit\u0103\u021bilor de a continua consolidarea fiscal\u0103. Pentru \u00eenceputul anului 2027 este programat\u0103 o nou\u0103 evaluare, iar p\u00e2n\u0103 atunci Rom\u00e2nia va trebui s\u0103 demonstreze c\u0103 poate continua reducerea deficitului \u0219i s\u0103 prezinte un plan fiscal credibil.<\/p>\n Moody\u2019s a reconfirmat, la r\u00e2ndul s\u0103u, ratingul Rom\u00e2niei la Baa3 \u0219i a men\u021binut perspectiva negativ\u0103. Baa3 este echivalentul treptei BBB- utilizate de S&P \u0219i Fitch, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u0219i Moody\u2019s plaseaz\u0103 Rom\u00e2nia la limita inferioar\u0103 a categoriei \u201einvestment grade\u201d.<\/p>\n Cele trei agen\u021bii iau decizii independent. Prin urmare, o eventual\u0103 schimbare a calificativului acordat de S&P nu ar modifica automat ratingurile Fitch \u0219i Moody\u2019s. Pentru investitori conteaz\u0103 \u00eens\u0103 imaginea de ansamblu \u0219i direc\u021bia \u00een care evolueaz\u0103 evalu\u0103rile celor trei mari agen\u021bii.<\/p>\n Economistul Adrian Cod\u00eerla\u0219u, pre\u0219edintele CFA Rom\u00e2nia, a explicat pentru Digi24<\/a> c\u0103 evaluarea S&P are o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103 pentru pie\u021be deoarece agen\u021bia are o cot\u0103 important\u0103 pe pia\u021ba global\u0103 a ratingurilor.<\/p>\n \u201eS&P este agen\u021bia de rating cu cea mai mare cot\u0103 de pia\u021b\u0103. Este cea mai urm\u0103rit\u0103 \u0219i acord\u0103 cele mai multe ratinguri dintre toate cele trei. De asta este important\u0103. Dac\u0103 un investitor ar alege s\u0103 se uite la o singur\u0103 agen\u021bie, la S&P s-ar uita, pentru c\u0103 este cea mai mare dintre toate\u201d, a declarat Adrian Cod\u00eerla\u0219u.<\/p>\n Pentru Rom\u00e2nia, men\u021binerea ratingului ar \u00eensemna evitarea, cel pu\u021bin deocamdat\u0103, a cobor\u00e2rii sub pragul \u201einvestment grade\u201d. Dar perspectiva negativ\u0103 ar r\u0103m\u00e2ne un avertisment c\u0103 presiunea nu dispare.<\/p>\n Urm\u0103toarea miz\u0103 va fi capacitatea viitorului guvern de a continua reducerea deficitului \u0219i de a men\u021bine credibilitatea planului fiscal \u00eentr-un moment \u00een care Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i preg\u0103teasc\u0103 bugetul pentru 2027 \u0219i s\u0103 asigure finan\u021barea unei datorii publice \u00een cre\u0219tere.<\/p>\n \u00cen acest context, men\u021binerea BBB- nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 riscul unei viitoare retrograd\u0103ri a disp\u0103rut, ci c\u0103 Rom\u00e2nia ar evita, pentru moment, trecerea \u00een categoria \u201ejunk\u201d.<\/p>\n Editor : B.E. <\/a> | C.A. <\/a><\/p>\n<\/div>\n [analyse_source url=”https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/economie\/finante-economie\/romania-scapa-de-junk-sp-pastreaza-ratingul-bbb-dar-perspectiva-este-negativa-surse-3975085″]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" [analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/s.iw.ro\/gateway\/g\/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG\/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt\/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjMl\/MkYxMCUyRjE0JTJGMTgxNzAyN18xODE3\/MDI3X3NodXR0ZXJzdG9ja18xMzA1NzY2\/MzQuanBnJnc9MTIwMCZoPTYzMCZ6Yz0x\/Jmhhc2g9YzJmYzI1NmFiNzhiNjI1OWZmZjcwZGY1ZTVkYzBjOWU=.thumb.jpg”] Rom\u00e2nia evit\u0103, pentru moment, retrogradarea \u00een categoria \u201ejunk\u201d. S&P Global Ratings a men\u021binut ratingul suveran al \u021b\u0103rii la BBB-, cu perspectiv\u0103 negativ\u0103. Este ultima treapt\u0103 din categoria \u201einvestment grade\u201d (n.r. recomandat\u0103 investi\u021biilor), iar decizia vine \u00eentr-un moment extrem de sensibil pentru economia rom\u00e2neasc\u0103, dup\u0103 cinci luni de criz\u0103 politic\u0103 \u0219i \u00eentr-un context […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,11],"class_list":["post-2176317","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-digi24"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2176317","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2176317"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2176317\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2176317"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2176317"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2176317"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}Reac\u021bia lui Alexandru Nazare<\/h2>\n
Anun\u021bul S&P<\/h2>\n
\nComunicatul integral al S&P Ratings<\/h2>\n
Perspectiv\u0103<\/b><\/h3>\n
Scenariul pesimist<\/b><\/h3>\n
Scenariul optimist<\/b><\/h3>\n
Justificare<\/b><\/h3>\n
Profilul institu\u021bional \u0219i economic: Politica conflictual\u0103 \u00eempiedic\u0103 previzibilitatea politicilor<\/b><\/h3>\n
\n
Profilul de flexibilitate \u0219i performan\u021b\u0103: reducerea deficitului bugetar, dar cre\u0219terea costurilor de serviciu al datoriei<\/b><\/h3>\n
\n
\n<\/div>\nDe ce este at\u00e2t de important ratingul suveran<\/h2>\n
Ce spun economi\u0219tii<\/h2>\n
Fitch \u0219i Moody\u2019s au p\u0103strat Rom\u00e2nia \u00een zona \u201einvestment grade\u201d<\/h2>\n
De ce este urm\u0103rit\u0103 \u00een mod special decizia S&P<\/h2>\n