{"id":2172939,"date":"2026-09-29T00:00:00","date_gmt":"2026-09-28T21:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2172939"},"modified":"2026-09-29T00:00:00","modified_gmt":"2026-09-28T21:00:00","slug":"mozaic-stiri-economice-fluxul-net-de-investitii-straine-directe-a-urcat-la-79-miliarde-de-euro","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2172939","title":{"rendered":"MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Fluxul net de investi\u021bii str\u0103ine directe a urcat la 7,9 miliarde de euro"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/zdvi.cname.ro\/_\/mozaic-Stiri-economice-fluxul-net-de-investitii-straine-directe-a-urcat-la-79-miliarde-de-euro\/mediaPool\/urI5t89.jpg”]<\/p>\n

Economic<\/a><\/p>\n

MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Fluxul net de investi\u021bii str\u0103ine directe a urcat la 7,9 miliarde de euro <\/h1>\n
\n
\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\n
Rodica Condurache<\/a><\/h5>\n
29 sep 2026<\/span>201 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/a><\/div>\n

Din fluxul net de ISD, 6,256 miliarde de euro reprezint\u0103 participa\u021bii la capitalurile proprii<\/p>\n

Fluxul net de investi\u021bii str\u0103ine directe (ISD) a urcat la 7,907 miliarde de euro \u00een anul 2025, de la 5,6 miliarde de euro \u00een anul precedent, potrivit datelor publicate ieri de Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei (BNR). Din fluxul net de ISD, 6,256 miliarde de euro reprezint\u0103 participa\u021bii la capitalurile proprii, nivel rezultat prin \u00eensumarea aportului la capitalurile proprii ale \u00eentreprinderilor ISD, \u00een valoare de 3,247 miliarde de euro, cu profitul reinvestit \u00een \u00eentreprinderile ISD \u00een valoare de 3,009 miliarde de euro. Alte 1,651 miliarde de euro sunt instrumente de natura datoriei \u00een rela\u021bia cu investitorii str\u0103ini direc\u021bi \u0219i cu societ\u0103\u021bile din cadrul grupurilor acestora, determinate prin diferen\u021ba dintre datorii (2,317 miliarde de euro) \u0219i crean\u021be (666 milioane euro). ‘Soldul ISD la 31 decembrie 2025 a atins nivelul de 134 823 milioane euro, din care: 98 160 milioane euro – capitaluri proprii, inclusiv profitul reinvestit (72,8 la sut\u0103 din total sold ISD); 36 663 milioane euro – instrumente de natura datoriei \u00een rela\u021bia cu investitorii str\u0103ini direc\u021bi \u0219i cu societ\u0103\u021bile din cadrul grupului acestora (27,2 la sut\u0103)’, se arat\u0103 \u00een comunicatul BNR. Veniturile din ISD realizate de nereziden\u021bi \u00een anul 2025 au \u00eenregistrat valoarea de 11,493 miliarde de euro. Veniturile din participa\u021bii la capital s-au situat la nivelul de 10,317 miliarde de euro, fiind determinate ca diferen\u021b\u0103 \u00eentre profiturile dup\u0103 impozitare ce revin \u00eenvestitorilor str\u0103ini, \u00een valoare de 14,730 miliarde de euro din totalul profiturilor ob\u021binute de \u00eentreprinderile ISD \u0219i pierderile ce revin acestora, \u00een valoare de 4,413 miliarde de euro, din totalul pierderilor \u00eenregistrate de \u00eentreprinderile ISD \u00een anul 2025. Veniturile nete din dob\u00e2nzi au \u00eenregistrat un nivel de 1,176 miliarde de euro, calculate ca diferen\u021b\u0103 \u00eentre dob\u00e2nzile primite de c\u0103tre investitorii str\u0103ini direc\u021bi pentru creditele acordate \u00eentreprinderilor de\u021binute \u00een Rom\u00e2nia \u0219i dob\u00e2nzile pl\u0103tite de c\u0103tre ace\u0219tia pentru creditele primite de la aceste \u00eentreprinderi, at\u00e2t direct, c\u00e2t \u0219i prin alte companii nerezidente din cadrul grupului. Odat\u0103 cu elaborarea indicatorilor ISD, Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei a determinat \u0219i indicatorii specifici investi\u021biilor directe ale reziden\u021bilor \u00een str\u0103in\u0103tate (IDS). Astfel, fluxul net de IDS \u00een anul 2025 a \u00eensumat valoarea de 1,522 miliarde de euro. Soldul IDS la 31 decembrie 2025 s-a situat la nivelul de 9,679 miliarde de euro, din care: 8,286 miliarde euro – capitaluri proprii \u0219i 1,393 miliarde de euro – instrumente de natura datoriei. Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei, \u00een colaborare cu Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103, a realizat cercetarea statistic\u0103 anual\u0103 pentru determinarea investi\u021biilor str\u0103ine directe (ISD), principala surs\u0103 de date pentru elaborarea statisticilor ISD.\u00a0<\/p>\n

Num\u0103rul autoriza\u0163iilor de construire eliberate pentru locuin\u021be a intrat puternic la ap\u0103 <\/strong><\/p>\n

l fa\u021b\u0103 de august 2025, num\u0103rul autoriza\u021biilor de construire pentru cl\u0103diri reziden\u0163iale s-a redus cu 16,1%, iar la opt luni cu 12%<\/p>\n

Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 anun\u0163\u0103 c\u0103, \u00een luna august 2026, au fost eliberate 2943 autoriza\u0163ii de construire pentru cl\u0103diri reziden\u0163iale, \u00een plus cu 1,2%, fa\u0163\u0103 de luna iulie 2026, dar \u00een sc\u0103dere cu 16,1%, raportat la august 2025. \u00cen primele opt luni din acest an, au fost eliberate 21791 autoriza\u0163ii de construire pentru cl\u0103diri reziden\u0163iale, cu 12,2% mai pu\u0163in, comparativ cu perioada similar\u0103 din 2025. “\u00cen luna august 2026 s-au eliberat 2943 autoriza\u0163ii de construire pentru cl\u0103diri reziden\u0163iale, \u00een cre\u015ftere cu 1,2% fa\u0163\u0103 de luna iulie 2026 \u015fi \u00een sc\u0103dere cu 16,1% fa\u0163\u0103 de luna august 2025. \u00cen perioada 1.I – 31.VIII.2026, s-au eliberat 21791 autoriza\u0163ii de construire pentru cl\u0103diri reziden\u0163iale, \u00een sc\u0103dere cu 12,2% fa\u0163\u0103 de perioada 1.I – 31.VIII.2025”, arat\u0103, miercuri, INS. \u00cen august 2026, comparativ cu iulie 2026, au fost eliberate 2943 autoriza\u0163ii de construire pentru cl\u0103diri reziden\u0163iale (\u00een cre\u015ftere cu 1,2% fa\u0163\u0103 de luna iulie 2026), cu o suprafa\u0163\u0103 util\u0103 total\u0103 de 721726 mp (cre\u015ftere de 1,3%). Din totalul autoriza\u0163iilor de construire pentru cl\u0103diri reziden\u0163iale, 72,5% sunt pentru zona rural\u0103, informeaz\u0103 INS. \u00cen august 2026 se eviden\u0163iaz\u0103 o majorare a num\u0103rului de autoriza\u0163ii de construire eliberate pentru cl\u0103diri reziden\u0163iale, comparativ cu luna precedent\u0103 cu 34 autoriza\u0163ii. \u00cen profil teritorial, aceast\u0103 cre\u015ftere este reflectat\u0103 \u00een urm\u0103toarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (56 autoriza\u0163ii \u00een plus), Vest (44), Centru (33), Sud-Est (30), Sud-Vest Oltenia (17) \u015fi Sud-Muntenia (15). Pe de alt\u0103 parte, s-au \u00eenregistrat sc\u0103deri \u00een regiunile de dezvoltare Bucure\u015fti-Ilfov (160 autoriza\u0163ii) \u015fi Nord-Vest (1). INS arat\u0103 c\u0103 \u00een luna august 2026 s-au eliberat 567 autoriza\u0163ii de construire pentru cl\u0103diri nereziden\u0163iale (sc\u0103dere de 1,7%, fa\u0163\u0103 de luna iulie 2026), \u00een suprafa\u0163\u0103 util\u0103 total\u0103 de 284983 mp (sc\u0103dere de 5,6%). Comparativ cu luna precedent\u0103, \u00een luna august 2026 s-a \u00eenregistrat o sc\u0103dere a suprafe\u0163ei utile la autoriza\u0163iile de construire eliberate pentru cl\u0103dirile nereziden\u0163iale (16964 mp). \u00cen profil teritorial, aceast\u0103 sc\u0103dere este reflectat\u0103 \u00een regiuni de dezvoltare precum Nord-Vest (89188 mp), Nord-Est (21290), Vest (13978), Bucure\u015fti-Ilfov (4338) \u015fi Sud-Vest Oltenia (2507). \u00cen acela\u015fi timp au fost \u00eenregistrate cre\u015fteri \u00een Sud-Est (53508 mp), Centru (49604) \u015fi Sud-Muntenia (11225), potrivit datelor INS. De asemenea, \u00een luna august 2026 se eviden\u0163iaz\u0103 o sc\u0103dere at\u00e2t a num\u0103rului de autoriza\u0163ii de construire eliberate pentru cl\u0103diri reziden\u0163iale (16,1%), c\u00e2t \u015fi a suprafe\u0163ei utile totale (7,3%) comparativ cu luna august 2025. \u00cen profil teritorial, aceast\u0103 sc\u0103dere a num\u0103rului de autoriza\u0163ii de construire eliberate pentru cl\u0103diri reziden\u0163iale (564 autoriza\u0163ii) este reflectat\u0103 \u00een regiuni de dezvoltare precum Centru (189 autoriza\u0163ii), Nord-Est (117), Sud-Muntenia (108), Bucure\u015fti-Ilfov (80), Nord-Vest (50), Vest (27) \u015fi Sud-Vest Oltenia (6). Cre\u015ftere s-a \u00eenregistrat \u00een regiunea de dezvoltare Sud-Est (13 autoriza\u0163ii), arat\u0103 INS.<\/p>\n

D\u0103ianu: Rom\u00e2nia are nevoie de o lege a salariz\u0103rii unitare<\/strong><\/p>\n

Rom\u00e2nia are nevoie de o lege a salariz\u0103rii unitare, iar aceasta ar trebui avut\u0103 \u00een vedere la construc\u021bia bugetului pentru 2027, a declarat mar\u021bi Daniel D\u0103ianu, pre\u0219edintele Consiliului Fiscal, care a pledat, totodat\u0103, pentru o indexare prudent\u0103 a pensiilor \u0219i a salariilor din sectorul bugetar. ‘Ce este o \u0219tire bun\u0103? \u0218i domnul ministru Nazare a spus c\u0103 exist\u0103 o croial\u0103 a bugetului pentru 2027 care \u00een opinia mea merit\u0103 s\u0103 fie \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at\u0103 de oricare guvern care va fi. Ea include o indexare, dar aceasta trebuie s\u0103 fie prudent\u0103, a pensiilor. Eu nu vreau s\u0103 v\u0103 dau cifre. Se va vedea atunci c\u00e2nd draftul de buget, deci proiectul de buget fi publicat. Ce import\u0103 este c\u0103 va exista o indexare, c\u0103 mai dai oxigen puterii de cump\u0103rare a oamenilor, pensionarilor \u0219i o indexare \u00een sectorul bugetar. Eu pledez pentru continuarea eforturilor de a se ajunge la o lege a salariz\u0103rii unitare. Rom\u00e2nia are nevoie de o asemenea lege. Nu \u0219tiu dac\u0103 este posibil \u00een urm\u0103toarele luni, astfel \u00eenc\u00e2t construc\u021bia bugetului pe 2027 s\u0103 o includ\u0103, o lege a salariz\u0103rii unitare’, a subliniat Daniel D\u0103ianu, la lansarea volumului ‘Sustenabilitatea financiar\u0103 – de la deficite la convergen\u021b\u0103 nominal\u0103’. \u00cen ceea ce prive\u0219te politica fiscal\u0103 pentru anul viitor, el a afirmat c\u0103 nu sunt necesare noi taxe \u0219i impozite \u0219i c\u0103 deficitul bugetar poate fi diminuat f\u0103r\u0103 majorarea acestora. Pe de alt\u0103 parte, pre\u0219edintele Consiliului Fiscal crede c\u0103 nu poate fi vorba, \u00een acest moment, despre o reducere a TVA. ‘Chiar \u0219i numai a vorbi \u00een momentul de fa\u021b\u0103 de o reducere de taxe \u0219i impozite nu este semnalul potrivit. Noi avem nevoie de credibilitate. Exist\u0103 un deficit de credibilitate a politicii economice din Rom\u00e2nia care a e\u0219uat, ceea ce a condus la deficite foarte mari, care era inevitabil s\u0103 fie corectate’, a spus Daniel D\u0103ianu. El a avertizat, \u00een acest context, c\u0103 o eventual\u0103 inversare a m\u0103surilor de corec\u021bie fiscal-bugetar\u0103 ar putea afecta accesul Rom\u00e2niei la finan\u021bare \u0219i refinan\u021bare \u0219i ar putea conduce la m\u0103suri mai drastice ulterior.<\/p>\n

Aplica\u021bia TollRo debuteaz\u0103 cu st\u00e2ngul<\/strong><\/p>\n

l cu dou\u0103 zile \u00eenainte de implementare, aplica\u0163ia TollRo, care taxeaz\u0103 marii transportatori, nu func\u0163iona sau avea mari sincope l \u00een plus, normele de aplicare a legii nu au fost adoptate<\/p>\n

Pe 29 septembrie, ziua \u00een care CNAIR anun\u0163a \u00eencheierea etapei de testare a platformei TollRo, aceasta nu func\u0163iona. \u00cen plus, \u00een momentele \u00een care devenea opera\u0163ional\u0103, d\u0103dea erori: din 600 de teste f\u0103cute de c\u0103tre o singur\u0103 firm\u0103, 80% au fost neconforme. \u00cen plus, normele de aplicare nu au fost \u00eenc\u0103 adoptate integral, la mai bine de trei ani de la publicarea legii. Miercuri diminea\u0163\u0103, platforma era opera\u0163ional\u0103. Totu\u015fi, transportatorii cer am\u00e2narea amenzilor cu \u015fase luni, \u00een condi\u0163iile \u00een care sistemul va fi implementat de la 1 octombrie. “CNAIR anun\u0163\u0103 \u00eencheierea etapei de testare a platformei TollRo, \u00eenceput\u0103 la 15 septembrie 2026, \u015fi confirm\u0103 c\u0103 aceasta este preg\u0103tit\u0103 pentru utilizare”, era anun\u0163ul f\u0103cut de Compania Na\u0163ional\u0103 de Administrare a Infrastructurii Rutiere pe 25 septembrie. “Etapa de testare a platformei TollRo se va \u00eencheia pe 29 septembrie 2026″, au mai transmis reprezentan\u0163ii CNAIR. Nu func\u0163ioneaz\u0103”, declara sec mar\u0163i pentru News.ro Radu Dinescu, secretar general la Uniunea Na\u0163ional\u0103 a Transportatorilor Rutieri din Rom\u00e2nia (UNTRR). \u00centrebat ce erori semnaleaz\u0103, r\u0103spunde c\u0103 pur \u015fi simplu aplica\u0163ia nu se deschide. “Nu func\u0163ioneaz\u0103. Dac\u0103 nu func\u0163ioneaz\u0103, ce erori s\u0103 dea? Prima chestie, ca s\u0103 func\u0163ioneze, trebuie s\u0103 po\u0163i s\u0103 o deschizi”, arat\u0103 Dinescu. “Sistemul nu func\u0163ioneaz\u0103. Au \u00eencercat c\u00e2\u0163iva transportatori de la noi s\u0103 se integreze \u015fi nu se pot loga (nu pot accesa aplica\u0163ia, n.r.), nimic”, confirma pe 29 septembrie pentru News.ro \u015fi Vasile \u015etef\u0103nescu, pre\u015fedintele Confedera\u0163iei Operatorilor \u015fi Transportatorilor Autoriza\u0163i din Rom\u00e2nia (COTAR). Faptul c\u0103 nu pot ini\u0163ia aplica\u0163ia este doar una dintre probleme. \u015ei c\u00e2nd au acces la ea, d\u0103 erori extrem de grave: nu \u00eencadreaz\u0103 corect vehiculul \u00een clasa de poluare, dureaz\u0103 mult p\u00e2n\u0103 emite un tichet de rut\u0103 sau transmite diferen\u0163e mari \u00eentre tarifare \u015fi facturare, pe acela\u015fi traseu, pentru a da c\u00e2teva exemple. \u00cen total, transportatorii au centralizat 140 de \u00eentreb\u0103ri referitoare la gestionarea TollRo. Nu au primit r\u0103spunsurile de la autorit\u0103\u0163i. Ar putea primi, \u00een schimb, amenzi din 1 octombrie, de la ora zero. Din 1 octombrie 2026, principiul de operare \u00een cazul vehiculelor de marf\u0103 de peste 3,5 tone se schimb\u0103. Nu mai pl\u0103tesc roviniet\u0103 pe o perioad\u0103 de timp ci achit\u0103 \u00eentre 0,08 \u015fi 0,62 lei\/ km, \u00een func\u0163ie de greutate, tipul drumului (autostrad\u0103, expres ori na\u0163ional) \u015fi norma de poluare. Conform datelor oferite de UNTRR, sunt 48.000 de firme de transport \u00een Rom\u00e2nia care opereaz\u0103 185 – 187.000 de vehicule cu masa de peste 3,5 tone. “Din astea 48.000, vreo 19.000 sunt omul \u015fi ma\u015fina. Pe urm\u0103, cam 82% au p\u00e2n\u0103 la zece camioane, inclusiv. Vreo 3.500 de firme au \u00eentre 11 \u015fi 100 de camioane iar vreo 200 de firme peste 100 de camioane”, radiografiaz\u0103 succint Radu Dinescu, secretar general la Uniunea Na\u0163ional\u0103 a Transportatorilor Rutieri din Rom\u00e2nia (UNTRR), starea parcului auto. Cu c\u00e2t sunt mai multe camioane sau utilaje mari \u00eentr-o companie, cu at\u00e2t sunt mai multe b\u0103t\u0103i de cap. “Am f\u0103cut o simulare \u015fi emiterea unui singur tichet dureaz\u0103 undeva, la cinci minute. La 300 de ma\u015fini, \u00eenseamn\u0103 aproximativ 1.500 de minute, adic\u0103 25 de ore doar ca s\u0103 emi\u0163i c\u00e2te un tichet pentru fiecare ma\u015fin\u0103. \u015ei asta, presupun\u00e2nd c\u0103 fiecare ma\u015fin\u0103 are o singur\u0103 curs\u0103 \u015fi c\u0103 traseul este cunoscut dinainte, dar la unii operatori camioanele pleac\u0103 \u00een func\u0163ie de comenzile pe care le primesc pe parcursul zilei, deci nu pot sta s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 de diminea\u0163\u0103 300 de tichete, cu toate traseele”, arat\u0103 Dinescu.<\/p>\n

Chis\u0103li\u021b\u0103 (AEI): Europa arde veniturile pe facturile de energie<\/strong><\/p>\n

Energia devine o povar\u0103 structural\u0103 atunci c\u00e2nd cheltuielile pe acest segment dep\u0103\u0219esc 10% din venitul unei gospod\u0103rii, aceasta fiind o form\u0103 de s\u0103r\u0103cie care nu se vede \u00een statistici, dar se simte \u00een facturi, sus\u021bine pre\u0219edintele Asocia\u021biei Energia Inteligent\u0103 (AEI), Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103. ‘Exist\u0103 o form\u0103 de s\u0103r\u0103cie care nu se vede imediat \u00een statistici, dar se simte \u00een fiecare factur\u0103 pl\u0103tit\u0103. Nu este neap\u0103rat s\u0103r\u0103cie extrem\u0103, nu este lips\u0103 total\u0103 de venit. Este momentul \u00een care cheltuielile cu energia dep\u0103\u0219esc 10% din venitul unei gospod\u0103rii. Din acel prag, energia nu mai este un serviciu – devine o povar\u0103 structural\u0103. \u00cen Europa, dac\u0103 folosim acest indicator simplu – peste 10% din venit merge pentru electricitate, gaz, energie termic\u0103 \u0219i combustibili – realitatea este mai dur\u0103 dec\u00e2t arat\u0103 cifrele oficiale privind ‘incapacitatea de a \u00eenc\u0103lzi locuin\u021ba’. Estim\u0103rile AEI arat\u0103 c\u0103 aproximativ 17-22% dintre gospod\u0103riile din UE ar dep\u0103\u0219i acest prag. Vorbim de zeci de milioane de familii pentru care energia nu mai este un cost normal al traiului, ci o presiune constant\u0103 asupra bugetului’, avertizeaz\u0103 el. Chis\u0103li\u021b\u0103 aminte\u0219te \u0219i diferen\u021bele frapante \u00eentre regiuni din punct de vedere al costurilor cu energia. Astfel, \u00een estul \u0219i sud-estul Europei (Bulgaria, Rom\u00e2nia, Grecia), \u00eentre 30% \u0219i 40% dintre gospod\u0103rii cheltuie mai mult de 10% din buget cu plata energiei. Aici, veniturile mici se combin\u0103 cu locuin\u021be slab izolate \u0219i sisteme de \u00eenc\u0103lzire ineficiente astfel c\u0103 energia poate ajunge la 15-20% din venitul unei familii cu venit redus, a explicat sursa citat\u0103. \u00cen sudul Europei, \u00een \u021b\u0103ri precum Spania sau Portugalia, problema nu este doar venitul, ci \u0219i calitatea fondului locativ \u0219i volatilitatea pre\u021burilor la electricitate. Aproximativ 20-25% dintre gospod\u0103rii pot dep\u0103\u0219i pragul de 10% din buget folosit pentru plata energiei. \u00cen nordul \u0219i vestul Europei (Finlanda, Danemarca, Luxemburg) propor\u021bia scade la 5-10%, dar nu pentru c\u0103 energia ar fi ieftin\u0103, pentru c\u0103 aici pre\u021burile sunt adesea mai mari. Diferen\u021ba o fac veniturile ridicate, eficien\u021ba energetic\u0103 a cl\u0103dirilor \u0219i sistemele sociale solide. ‘Uniunea European\u0103 m\u0103soar\u0103 oficial s\u0103r\u0103cia energetic\u0103 prin indicatori precum ‘incapacitatea de a men\u021bine locuin\u021ba adecvat \u00eenc\u0103lzit\u0103’. Dar acest indicator surprinde doar v\u00e2rful aisbergului. Pragul de 10% din venit este mai incomod, pentru c\u0103 arat\u0103 altceva, familii care \u00eenc\u0103 pl\u0103tesc facturi, dar sacrific\u0103 alte cheltuieli – hran\u0103, s\u0103n\u0103tate, educa\u021bie. Este s\u0103r\u0103cia invizibil\u0103 a clasei medii inferioare. O gospod\u0103rie poate avea c\u0103ldur\u0103, dar poate renun\u021ba la vacan\u021be, la economii sau la siguran\u021b\u0103 financiar\u0103. Iar pe termen lung, aceast\u0103 presiune produce vulnerabilitate economic\u0103 \u0219i tensiune social\u0103’, a subliniat pre\u0219edintele AEI.<\/p>\n

Shell aprob\u0103 o extindere de 23 de miliarde de dolari a LNG Canada<\/strong><\/p>\n

Consor\u0163iul condus de gigantul energetic britanic Shell a aprobat extinderea proiectului LNG Canada din provincia British Columbia, o investi\u0163ie care va dubla capacitatea de produc\u0163ie la aproximativ 28 de milioane de tone de gaze naturale lichefiate (GNL) pe an \u015fi ar putea consolida pozi\u0163ia Canadei printre marii exportatori mondiali de GNL, relateaz\u0103 CNBC. Shell a anun\u0163at mar\u0163i c\u0103 a luat decizia final\u0103 de investi\u0163ie pentru faza a doua a proiectului de la Kitimat, pe coasta Pacificului. Capacitatea actual\u0103, de aproximativ 14 milioane de tone anual, va fi dublat\u0103 odat\u0103 cu finalizarea extinderii. Guvernul canadian estimeaz\u0103 c\u0103 proiectul LNG Canada va atrage \u00een total aproximativ 33 de miliarde de dolari canadieni (23,2 miliarde de dolari SUA) din sectorul privat \u015fi va crea mii de locuri de munc\u0103. Shell de\u0163ine o participa\u0163ie de 40% \u015fi conduce consor\u0163iul LNG Canada, din care mai fac parte grupul malaezian Petronas, PetroChina, Mitsubishi Corp. din Japonia \u015fi compania de stat sud-coreean\u0103 Korea Gas Corp. Extinderea vine \u00eentr-un moment \u00een care securitatea energetic\u0103 a revenit \u00een centrul aten\u0163iei la nivel mondial, pe fondul perturb\u0103rilor aprovizion\u0103rii provocate de r\u0103zboiul dintre SUA \u015fi Iran \u015fi al eforturilor statelor care sus\u0163in Ucraina de a-\u015fi reduce dependen\u0163a de gazele ruse\u015fti. Amplasarea LNG Canada pe coasta Pacificului permite accesul direct la pie\u0163ele asiatice, considerate principala destina\u0163ie pentru produc\u0163ia suplimentar\u0103. Opera\u0163iunile comerciale aferente fazei a doua sunt programate s\u0103 \u00eenceap\u0103 la \u00eenceputul anilor 2030. “LNG Canada este o component\u0103 central\u0103 a portofoliului nostru Integrated Gas \u015fi contribuie la furnizarea de GNL clien\u0163ilor din Asia \u00eentr-un moment \u00een care diversificarea surselor de energie \u015fi securitatea energetic\u0103 devin tot mai importante”, a declarat C\u00e9dric Cremers, pre\u015fedintele diviziei Integrated Gas a Shell. El a precizat c\u0103 faza a doua sus\u0163ine obiectivul strategic al Shell de a deveni lider mondial \u00een sectorul integrat al gazelor \u015fi GNL, prin conectarea resurselor canadiene la portofoliul global, opera\u0163iunile de trading \u015fi re\u0163eaua de clien\u0163i ale grupului. LNG Canada a descris extinderea drept “o investi\u0163ie \u00een construirea na\u0163iunii”, care va consolida rolul Canadei ca furnizor de energie pe pie\u0163ele interna\u0163ionale.<\/p>\n

Disney concediaz\u0103 aproximativ 300 de angaja\u0163i<\/strong><\/p>\n

Disney concediaz\u0103 aproximativ 300 de angaja\u0163i, \u00een cea mai recent\u0103 rund\u0103 de reduceri de personal derulat\u0103 dup\u0103 ce Josh D\u2019Amaro a preluat conducerea companiei la \u00eenceputul acestui an, potrivit unei persoane familiarizate cu situa\u0163ia, citat\u0103 de CNBC. Cele mai multe posturi eliminate sunt din departamentele de resurse umane \u015fi tehnologie, a declarat sursa, sub protec\u0163ia anonimatului, deoarece nu era autorizat\u0103 s\u0103 discute public despre aceste m\u0103suri. Concedierile fac parte dintr-un proces mai amplu de reducere a costurilor la Disney, care a eliminat deja mii de posturi \u00een ultimii ani \u015fi a continuat restructur\u0103rile dup\u0103 instalarea noului director general. \u00cen aprilie, Disney preg\u0103tea eliminarea a p\u00e2n\u0103 la 1.000 de locuri de munc\u0103, \u00een contextul \u00een care D’Amaro a decis consolidarea diviziei de marketing la nivelul \u00eentregului grup.<\/p>\n

OpenAI lanseaz\u0103 modelul GPT-6.1 Sol<\/strong><\/p>\n

Noul model de clas\u0103 mijlocie al companiei americane promite performan\u0163\u0103 de top la costuri mai mici dec\u00e2t v\u00e2rfurile de gam\u0103. Despre GPT-6.1 Sol, produc\u0103torul spune c\u0103 este aproape la fel de performant precum v\u00e2rful de gam\u0103 Astra \u00een ceea ce prive\u015fte programarea cu ajutorul agen\u0163ilor, folosirea calculatoarelor \u015fi sarcinile de birou. \u00cen acela\u015fi timp, spune compania american\u0103, noul model cost\u0103 de cinci ori mai pu\u0163in dec\u00e2t Astra. La 2 dolari milionul de token-uri pentru introducerea datelor \u015fi 10 dolari milionul de token-uri pentru producerea datelor, GPT-6.1 Sol cost\u0103 la fel c\u00e2t versiunea anterioar\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, noul model OpenAI cost\u0103 la jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de v\u00e2rful de gam\u0103 al celor de la Anthropic, Claude Opus 5.5. Abona\u0163ii Plus, Pro, Business, Enterprise \u015fi Edu au deja acces la noul model \u00een aplica\u0163iile ChatGPT Work \u015fi Codex. \u00cen ceea ce prive\u015fte alinierea, produc\u0103torul spune c\u0103 noul model Sol se comport\u0103 mult mai bine dec\u00e2t versiunea anterioar\u0103, procentul cazurilor \u00een care \u00eencearc\u0103 s\u0103 treac\u0103 de bariere sc\u0103z\u00e2nd de la 64,4% la 23,5%.<\/p>\n

Peste 49.000 de tone de produse au fost colectate de Banca de Alimente<\/strong><\/p>\n

Peste 49.000 de tone de produse au fost colectate \u00een zece ani de func\u021bionare a Federa\u021biei B\u0103ncilor pentru Alimente din Rom\u00e2nia (FBAR), timp \u00een care peste 44.000 de tone de alimente au fost salvate direct de la risip\u0103 din lan\u021bul agroalimentar \u0219i peste 4.000 de tone au fost donate de cet\u0103\u021beni prin intermediul campaniilor de colect\u0103 na\u021bional\u0103 de alimente, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat al organiza\u021biei. Federa\u021bia B\u0103ncilor pentru Alimente din Rom\u00e2nia a celebrat mar\u021bi un deceniu de la \u00eenfiin\u021barea primei B\u0103nci pentru Alimente la Bucure\u0219ti, care a devenit pionierul unei re\u021bele na\u021bionale de nou\u0103 b\u0103nci regionale. Cu aceast\u0103 ocazie, FBAR a transformat Ziua Interna\u021bional\u0103 de Con\u0219tientizare a Risipei Alimentare, 29 septembrie, \u00eentr-un apel la ac\u021biune na\u021bional\u0103 pentru reducerea pierderilor de hran\u0103 \u0219i sprijinirea comunit\u0103\u021bilor vulnerabile. Evenimentul a marcat oficial \u00eemplinirea a zece ani de c\u00e2nd Gabriel Sescu a \u00eenfiin\u021bat, la Bucure\u0219ti, prima Banc\u0103 pentru Alimente din \u021bar\u0103, pun\u00e2nd bazele unui model de economie circular\u0103 nou pentru Rom\u00e2nia. \u00cen doar cinci ani, a contribuit la \u00eenfiin\u021barea altor opt B\u0103nci pentru Alimente, la Cluj, Roman, Bra\u0219ov, Oradea, Timi\u0219oara, Constan\u021ba, Craiova \u0219i Gala\u021bi.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\n
\n

\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\n
Servicii<\/strong>Caut urgent o persoan\u0103 serioas\u0103, harnic\u0103 care…<\/span>01.10.2026 <\/span><\/a><\/div>\n
Anivers\u0103ri<\/strong>Promo\u021bia 1976 a Liceului \u201eEmil Botta\u201d…<\/span>27.09.2026 <\/span><\/a><\/div>\n
Locuin\u021be oferte<\/strong>\u00cenchiriez garsonier\u0103 \u00een Foc\u0219ani…<\/span>22.09.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n
\n
<\/a><\/div>\n

Top IMM Vrancea 2026: firmele premiate la Foc\u0219ani \u0219i depunerea proiectului de finan\u021bare a parcului industrial la Garoafa<\/a><\/h2>\n
Eduard Popescu<\/a>, 1 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/div>\n

MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Mugur Is\u0103rescu sus\u021bine c\u0103 PIB-ul poate cre\u0219te doar dac\u0103 avem mare grij\u0103 de echilibrele macroeconomice<\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 28 sep 2026 <\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/div>\n

MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Doar un sfert dintre rom\u00e2ni au o situa\u0163ie financiar\u0103 confortabil\u0103<\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 27 sep 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
\n
<\/a><\/div>\n

Prima pagin\u0103 a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 1 octombrie 2026: Vrancea \u00eentre patrimoniu \u0219i proiecte economice: edi\u021bia print aduce \u00een aten\u021bie istoria Episcopiei de Milcov, firmele premiate la Top IMM \u0219i preg\u0103tirile pentru comemorarea eroilor<\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 1 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/div>\n

Ast\u0103zi despre: Teofil V\u00e2lcu – \u201evoievod al scenei rom\u00e2ne\u0219ti\u201d – actorul care a orbit pe scen\u0103<\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 1 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/div>\n

Horoscop 1 octombrie 2026 <\/a><\/h2>\n
4<\/a>Rodica Condurache<\/a>, 1 oct 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\n
Locuin\u021be oferte<\/strong>\u00cenchiriez apartament 2 camere etaj \u00bc,…<\/span>22.09.2026 <\/span><\/a><\/div>\n
V\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>V\u00e2nd cas\u0103 cu teren, 2.000 mp, Vizantea…<\/span>18.09.2026 <\/span><\/a><\/div>\n
Decese<\/strong>Cu profund\u0103 durere, familia anun\u021b\u0103 trecerea la…<\/span>17.09.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n
\n

Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n

Adaug\u0103 comentariu<\/a><\/p>\n

<\/div>\n
Trebuie s\u0103 fii autentificat<\/a> pentru a putea posta un comentariu<\/a>.<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n

Comenteaz\u0103<\/h3>\n<\/div>\n
\n
\n
\n Trebuie s\u0103 fii autentificat<\/a> pentru a putea posta un comentariu.\n <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
In curs de procesare…<\/div>\n

Anuleaz\u0103<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\n
\n

Raporteaza comentariu<\/h3>\n<\/div>\n
\n
\n
\n Trebuie s\u0103 fii autentificat<\/a> pentru a putea raporta un comentariu.\n <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
In curs de procesare…<\/div>\n

Anuleaz\u0103<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\n
\n

Apreciaza comentariu<\/h3>\n<\/div>\n
\n
\n
\n Trebuie s\u0103 fii autentificat<\/a> pentru a putea aprecia un comentariu.\n <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
Anuleaz\u0103<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
\n1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
\n2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
\n3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
\n4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
\nAutorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
\nNerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
\nAbaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.<\/small><\/span><\/div>\n<\/div>\n

[analyse_source url=”https:\/\/ziaruldevrancea.ro\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-fluxul-net-de-investitii-straine-directe-a-urcat-la-79-miliarde-de-euro”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/zdvi.cname.ro\/_\/mozaic-Stiri-economice-fluxul-net-de-investitii-straine-directe-a-urcat-la-79-miliarde-de-euro\/mediaPool\/urI5t89.jpg”] Economic MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Fluxul net de investi\u021bii str\u0103ine directe a urcat la 7,9 miliarde de euro Distribuie: \u00a0 | Rodica Condurache 29 sep 2026201 vizualiz\u0103ri Din fluxul net de ISD, 6,256 miliarde de euro reprezint\u0103 participa\u021bii la capitalurile proprii Fluxul net de investi\u021bii str\u0103ine directe (ISD) a urcat la 7,907 miliarde […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,208],"class_list":["post-2172939","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-ziaruldevrancea-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2172939","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2172939"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2172939\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2172939"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2172939"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2172939"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}