{"id":2172882,"date":"2026-09-30T18:52:45","date_gmt":"2026-09-30T15:52:45","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2172882"},"modified":"2026-09-30T18:52:45","modified_gmt":"2026-09-30T15:52:45","slug":"tanara-generatie-si-spiritul-revolutionar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2172882","title":{"rendered":"T\u00e2n\u0103ra genera\u021bie \u0219i spiritul revolu\u021bionar"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.incorectpolitic.com\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/photo_2026-09-30_14-13-36.jpg”]<\/p>\n

\n

Penele Arhanghelului
Incorect Politic<\/strong>
\nSeptembrie 30, 2026<\/p>\n

\"T\u00e2n\u0103ra<\/a><\/p>\n

T\u00e2n\u0103ra genera\u021bie \u0219i spiritul revolu\u021bionar<\/strong><\/h1>\n

\u200e \u200e \u200e \u200e \u200e \u200e \u200e \u200e\u00cen jurnalul s\u0103u, coment\u00e2nd asupra anumitor critici la adresa romanului s\u0103u \u2014 \u201cHuliganii\u201d (1935) \u2014, Mircea Eliade scria: \u201cCredeam \u00een posibilitatea unei Rena\u0219teri rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i de aceea \u00eemi \u00eeng\u0103duiam s\u0103 descriu asemenea eroi [ca \u00een romanele \u201c\u00centoarcerea din Rai\u201d \u0219i \u201cHuliganii\u201d]. Dar, pe de alt\u0103 parte, \u00eemi era team\u0103 c\u0103 \u00bbIstoria\u00ab ne va \u00eempiedica s-o \u00eenf\u0103ptuim. Cu dezn\u0103dejde, \u00eencercam s\u0103-mi \u00eenchipui ce-ar fi fost de f\u0103cut. De un singur lucru eram sigur: excesivul intelectualism al personajelor din \u00bb\u00centoarcerea din Rai\u00ab, obsesiile \u0219i ideo-sincraziile lor, teama lor de ,,ratare\u201d \u2014 toate acestea erau dep\u0103\u0219ite. Retragerea \u00een fa\u021ba Istoriei, acceptarea tradi\u021bionalului destin al intelectualului rom\u00e2n \u2014 de a ,,rata\u201d sau de a supravie\u021bui umil la periferia societ\u0103\u021bii \u2014 nu mi se p\u0103reau o solu\u021bie.\u201d<\/em> [1]\n<\/p>\n

Colegul s\u0103u de genera\u021bie, \u0219i totodat\u0103 bunul s\u0103u prieten, Emil Cioran, nota \u00een a sa \u201cSchimbarea la fa\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei\u201d \u2014 pe care ulterior avea s\u0103 o regrete, socotind r\u00e2ndurile ce urmeaz\u0103 ca fiind scrise \u201ccu pasiune \u0219i orgoliu\u201d, de asemenea, r\u00e2nduri \u00een care \u201cnu m\u0103 reg\u0103sesc\u201d \u2014,\u201c<\/em>Rom\u00e2nia are nevoie de o exaltare p\u00e2n\u0103 la fanatism. O Rom\u00e2nie fanatic\u0103 este o Rom\u00e2nie schimbat\u0103 la fa\u021b\u0103. Fanatizarea Rom\u00e2niei este transfigurarea Rom\u00e2niei.\u201d [2], iar, \u00een alt\u0103 parte, tot acesta scria: \u201cDac\u0103 nu vom \u00eencerca subiectiv regresiunea \u00een dezastrul \u0219i tragedia istoriei noastre, pierdu\u021bi suntem pentru transfigurarea viitoare a acestui neam, findc\u0103 pierdut va fi el \u00eensu\u0219i.<\/em><\/p>\n

Nu \u00een\u021beleg cum exist\u0103 oameni cari dorm lini\u0219ti\u021bi dup\u0103 ce se g\u00e2ndesc la existen\u021ba subteran\u0103 a unui popor persecutat, la secolele de \u00eentuneric, de groaz\u0103 \u0219i de iob\u0103gie. (. . .) \u2014 \u0219i, \u00een continuare \u2014 Nu este na\u021bionalist acela pe care nu-l chinue p\u00e2n\u0103 la halucina\u021bie faptul c\u0103 noi rom\u00e2nii n\u2019am f\u0103cut p\u00e2n\u0103 acum istorie, ci am a\u0219teptat s\u0103 ne fac\u0103 istorie, s\u0103 ne dinamizeze un torent transcendent al fiin\u021bei noastre; nu este na\u021bionalist acel ce nu e fr\u0103m\u00e2ntat de limitarea fatal\u0103 care \u00eenchide Rom\u00e2nia \u00een cercul \u0219i fatalitatea culturilor mici, a acelor culturi cari n\u2019au curajul s\u0103 se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul propriei lor axe; (. . .) \u0219i, tot aici: Dar acum Rom\u00e2nia nu mai are timp. Ori o transfigurare istoric\u0103, ori nimic.\u201d [3]<\/em><\/p>\n

\u021ainem s\u0103 preciz\u0103m c\u0103 r\u00e2ndurile anterioare au fost scrise \u00een 1935 iar, doar un an mai t\u00e2rziu, Cioran avea s\u0103-i trimit\u0103 cartea sa, \u201cSchimbarea la fa\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei\u201d, \u0219i liderului Mi\u0219c\u0103rii Legionare, Corneliu Codreanu; acesta \u00eei r\u0103spunde, printr-o scrisoare, autorului: \u201cDta voie\u0219ti ca neamul acesta s\u0103-\u0219i scuture haina de pigmeu pe care o poart\u0103 amar de vreme \u0219i s\u0103 se \u00eembrace cu hain\u0103 de \u00eemp\u0103rat. \u0218i el vrea.<\/p>\n

Dovada este c\u0103 te-a n\u0103scut pe Dta din lutul s\u0103u ca s-o scrii. C\u0103ci to\u021bi cei ce scrim sau lupt\u0103m s-o facem [Rom\u00e2nia \u201ctransfigurat\u0103\u201d] dela noi, ci \u00eempin\u0219i de lava rom\u00e2neasc\u0103 a vulcanului care vrea s\u0103 ias\u0103 din ad\u00e2ncuri, s\u0103 izbucneasc\u0103 c\u0103tre \u00een\u0103l\u021bimi.\u201d [4]. Dac\u0103 este, \u00eentr-adev\u0103r, a\u0219a cum afirm\u0103 istoricii care au scris despre Emil Cioran, c\u0103 mi\u0219carea legionar\u0103 \u0219i personalitatea C\u0103pitanului nu l-au influen\u021bat, deloc, atunci de ce ar fi \u021binut s\u0103-i trimit\u0103 cartea \u0219i s\u0103 \u00eei cear\u0103, \u00een scrisoare, \u0219i un r\u0103spuns? Revolu\u021bia tinereasc\u0103 \u00eentrev\u0103zut\u0103 de Cioran, ca \u0219i Eliade, nu se desparte de idealul legionar, a\u0219a cum vom vedea \u00een continuare.<\/p>\n

\u200e \u200e \u200e \u200e \u200c\u200e \u200e \u200e \u200e \u200e \u00centrebarea pe care ne-o punem ast\u0103zi este dac\u0103 Eliade \u2014 al\u0103turi de t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie intelectual\u0103 a perioadei interbelice \u2014, a g\u0103sit sau nu puterea de a \u00eenf\u0103ptui o \u201cRena\u0219tere\u201d rom\u00e2neasc\u0103, sau chiar, foarte posibil, s\u0103 asiste la una. Oare, Emil Cioran, a g\u0103sit acea \u201ctransfigurare\u201d? \u00centr-o scrisoare c\u0103tre Mircea Eliade, dat\u00e2nd din 13 Decembrie, 1937, Emil Cioran scria: \u201cRom\u00e2nia nu se poate ridica \u00een fa\u021ba Apusului dec\u00e2t printr-o revolu\u021bie de dreapta. Mai mult ca niciodat\u0103 m-am convins c\u0103 Garda de Fier era ultima \u0219ans\u0103 a Rom\u00e2niei.\u201d<\/em> [5] Dar \u00eenainte de descoperirea Mi\u0219c\u0103rii Legionare, unde \u0219i \u00een ce fel s-a str\u00e2ns t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie intelectual\u0103? Povestind despre seriile \u00een care se str\u00e2ngea al\u0103turi de prietenii s\u0103i, la fel ca \u0219i acesta, pasiona\u021bi de cultur\u0103 \u0219i, \u00eentr-un fel, de destinul istoric al Rom\u00e2niei, m\u00e2na\u021bi de o ardoare de \u201ccrea\u021bie\u201d, Eliade scria: \u201c\u00centr-o duminic\u0103 seara, \u00een timp ce cinam la c\u00eercium\u0103, Comarnescu ne-a propus s\u0103 organiz\u0103m la \u00bbFunda\u021bia Carol I\u00ab un ciclu de conferin\u021be-simpozion fie despre c\u00eeteva mari personalit\u0103\u021bi contemporane, fie despre o serie de probleme actuale.<\/em><\/p>\n

La fiecare simpozion ar fi participat cinci sau \u0219ase vorbitori: majoritatea ale\u0219i din grupul nostru. (. . .) \u0219i, \u00een continuare: F\u0103r\u0103 s\u0103 ne d\u0103m seama, asocia\u021bia \u00bbCriterion\u00ab luase fiin\u021b\u0103. Nimeni dintre noi n-a b\u0103nuit, \u00een acea noapte, de var\u0103 c\u00e2nd, \u00een drum spre cas\u0103, continuam s\u0103 c\u0103ut\u0103m nume \u0219i subiecte, c\u0103 preg\u0103team cea mai original\u0103 \u0219i mai semnificativ\u0103 manifestare colectiv\u0103 a \u00bbtinerei genera\u021bii\u00ab\u201d<\/em> [6]. Fondatorul acestei asocia\u021bii Crierion, eseistul \u0219i filologul Petru Comarnescu nota, despre scopurile asocia\u021biei: \u201cF\u0103r\u0103 a uita c\u0103 suntem rom\u00e2ni, cred c\u0103 nu rom\u00e2nizarea este scopul acestei asocia\u021biuni, ci spiritualizarea, \u0219tiin\u021bificizarea \u0219i \u00eennobilarea estetic\u0103.\u201d [7]<\/em><\/p>\n

\u200e \u200e \u200e \u200e \u200e \u00cen aceea\u0219i perioad\u0103, unul dintre fondatorii asocia\u021biei Criterion, \u2014 locul unde t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie \u00ee\u0219i g\u0103sise mediul prielnic pentru manifestarea cultural\u0103 \u0219i artistic\u0103 sau, am putea spune, pentru crea\u021bie, \u2014 Mihail Polihroniade, scria: \u201cPolitica \u00een sine e amoral\u0103 [trebuie s\u0103 amintim c\u0103 \u00een\u0103untrul asocia\u021biei Criterion exista \u0219i o sec\u021biune dedicat\u0103 chestiunilor de ordine social\u0103 \u0219i politic\u0103, printre care se num\u0103ra \u0219i Polihroniade] dar pentru ca exerci\u021biul ei s\u0103 dea roade bine-f\u0103c\u0103toare ea necesit\u0103 un cadru moral. Acest cadru moral care lipse\u0219te cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 trebuie creat. (. . .) \u00eencheindu-\u0219i articolul cu: Un guvern parlamentar supus influen\u021belor de tot felul, la discre\u021bia potenta\u021bilor banului \u0219i sabotat de o pres\u0103 stipendiat\u0103 \u0219i \u00eenstr\u0103inat\u0103 nu va putea niciodat\u0103 realiza opera de epurare moral\u0103, de reform\u0103 a statului, de deparazitare a na\u021biunii, de socializare a economiei, de solidaritate \u0219i pace social\u0103, de culturalizare intensiv\u0103 \u0219i de nou\u0103 orientare extern\u0103.\u201d<\/em> [8] De aici, tragem concluzia, criterioni\u0219tii, sau unii dintre ace\u0219tia, g\u0103seau necesar\u0103 o \u00eenf\u0103ptuire \u0219i \u00een r\u00e2ndul politicii, sau, mai bine spus, cu ajutorul politicului.<\/p>\n

O \u201cRena\u0219tere\u201d \u0219i o \u201ctransfigurare\u201d dezinteresat\u0103, \u00een contra ordinii sociale \u0219i politice, o r\u0103zvr\u0103tire nietzschean\u0103, o revolu\u021bie a spiritului \u00een contra materiei \u0219i a tendin\u021bei de materializare a lumii, de plastificare a ideilor; iubitul s\u0103u prieten, al lui Eliade, Vasile Marin, scria: \u201cGenera\u021bia noastr\u0103 nu constitue o zestre politic\u0103 \u00een m\u00e2inile nim\u0103nui. A luat de mult cuno\u0219tin\u021b\u0103 de ea \u00eens\u0103\u0219i \u0219i a \u00een\u021beles c\u0103 nu poate servi drept capital de exploatat. (. . .) Principiul nietzschean al existen\u021bei a prins s\u0103 fecundeze spiritul genera\u021biei noastre rom\u00e2ne\u0219ti.\u201d [9].<\/em><\/p>\n

De un astfel de spirit era animat\u0103 t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie legionar\u0103 de care, ulterior, s-au apropiat cei doi: Eliade \u0219i Cioran (\u0219i nu doar!): \u201cConduc\u0103torii actuali \u0219i spiritualitatea oficial\u0103, egoist\u0103, sceptic\u0103, conrupt\u0103, nu are aceast\u0103 for\u021b\u0103 [de jertf\u0103]. Numai un revolu\u021bionar, numai un om care se ridic\u0103 \u00een contra ordinei \u0219i moralei actuale, numai acela va putea vorbi \u00een numele unei noui credin\u021be. \u0218i numai acela va avea r\u0103sunet \u00een inimile celor tineri. (. . .) Genera\u021biile ce vin vor trebui s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pentru stat, pentru neam. Ast\u0103zi oamenii tr\u0103iesc pentru ei, primul lor g\u00e2nd \u0219i unica lor preocupare sunt ei \u00een\u0219i\u0219i! Via\u021ba lor mic\u0103! M\u00e2ine \u2014 pentru ca poporul rom\u00e2n s\u0103-\u0219i poat\u0103 continua traiul \u00eentre celelalte neamuri \u2014 fiecare dintre noi trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pentru patrie! Fiin\u021ba noastr\u0103 fizic\u0103, via\u021ba noastr\u0103 toat\u0103, trebue s\u0103 ne apar\u0103 ca ceva ne\u00eensemnat, mic, pe l\u00e2ng\u0103 via\u021ba neamului. Jertfa de sine pentru \u021bar\u0103 trebuie s\u0103 fie \u00een con\u0219tiin\u021ba fiec\u0103ruia nu o datorie ca ast\u0103zi, dar un act sf\u00e2nt, mitic, un sens al tr\u0103irii aici pe p\u0103m\u00e2nt!\u201d<\/em> [10] \u2014 scria, \u00een 1933, Ioan Victor Vojen, prieten cu Eliade \u00eenc\u0103 din anii liceului. Putem b\u0103nui c\u0103 elementul jertfei era cel ce constituia substratul \u0219i esen\u021bialul \u201crevolu\u021bionar\u201d al genera\u021biei?<\/p>\n

\u200e \u200e \u200e \u200e \u200e \u00cen 1936 Cioran \u00ee\u0219i lansa a doua carte, \u201cCartea am\u0103girilor\u201d, \u00een care citim: \u201cNu exist\u0103 ad\u00eencime \u00een iubire f\u0103r\u0103 sacrificiu, fiindc\u0103 \u00een genere nu exist\u0103 ad\u00eencime f\u0103r\u0103 o mare renun\u021bare. \u0218i ce altceva este sacrificiul dac\u0103 nu o mare renun\u021bare dintr-o mare iubire? Via\u021ba pare a c\u00ee\u0219tiga un sens numai \u00een sacrificiu. (. . .) Sacrificiul este o suprem\u0103 afirmare printr-o suprem\u0103 renun\u021bare. A te sacrifica pentru ceva \u00eenseamn\u0103 a descoperi o valoare pentru care po\u021bi s\u0103 renun\u021bi la tot ceea ce via\u021ba \u00ee\u021bi ofer\u0103; prin sacrificiu vrei s\u0103 salvezi ceva ce nu poate exista dec\u00eet cu compensa\u021bia neexisten\u021bei.\u201d<\/em> [11] Oare \u201ctaina jertfei\u201d nu se dezv\u0103luise, pe atunci, \u0219i acestei min\u021bi sclipitoare? Oare acest t\u00e2n\u0103r Cioran, la fel ca \u0219i genera\u021bia intelectualilor sterili, precum erau la \u00eenceput, nu aderase la revolu\u021bia spiritual\u0103 a Rom\u00e2niei? \u201c\u00cen 1937-1938, tema cea mai popular\u0103 printre legionari era moartea \u2014 scria Mircea Eliade. Modelul exemplar \u00eel constituie moartea lui Mo\u021ba \u0219i Marin.<\/p>\n

Cuvintele lui Mo\u021ba \u2014 \u00bbcea mai puternic\u0103 dinamit\u0103 e propria ta cenu\u0219\u0103\u00ab \u2014 deveniser\u0103 liter\u0103 de evanghelie.\u201d [12] \u0219i tot Eliade era cel care scria, \u00een Ianuarie 1938, comemor\u00e2nd jertfa celor doi frunta\u0219i legionari c\u0103zu\u021bi pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 \u00een Spania: \u201cFiind o mi\u0219care profund cre\u0219tin\u0103, av\u00e2ndu-\u0219i justificarea \u00eenainte de toate \u00een planul spiritual \u2014 legionarismul \u00eencurajeaz\u0103 \u0219i se \u00eentemeiaz\u0103 pe libertate. Vii \u00een legionarismul pentruc\u0103 e\u0219ti liber, pentruc\u0103 te-ai hot\u0103r\u00eet s\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219ti cercurile de fier ale determinismului biologic (frica de moarte, de suferin\u021b\u0103, etc.) \u0219i ale determinismului economic (frica de a r\u0103m\u00e2ne pe drumuri). Cel dint\u00e2i gest al legionarismului este un gest de total\u0103 libertate: el \u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103 se rup\u0103 de toate lan\u021burile robiei sale spirituale, biologice \u0219i economice. Nici un determinism nu-l mai poate influen\u021ba. \u00cen clipa c\u00e2nd s\u2019a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 fie liber, toate spaimele \u0219i toate complexele de inferioritate dispar ca prin farmec. Cel ce intr\u0103 \u00een Legiune, \u00eembrac\u0103 pentru totdeauna c\u0103ma\u0219a mor\u021bii. Asta \u00eenseamn\u0103: legionarul se simte at\u00e2t de liber, \u00eenc\u00e2t nici moartea nu-l mai \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103.<\/em><\/p>\n

Dac\u0103 Legionarul cultiv\u0103 cu at\u00e2ta pasiune spiritul de jertf\u0103, \u0219i dac\u0103 a dovedit c\u0103 \u0219tie s\u0103 fac\u0103 at\u00e2tea jertfe \u2014 culim\u00e2nd \u00een moartea lui Ion Mo\u021ba \u0219i Vasile Marin \u2014 asta st\u0103 m\u0103rturie de nesf\u00e2r\u0219ita libertate pe care \u0219i-o dob\u00e2nde\u0219te legionarul.<\/em>\u201d [13]. Ne \u00eentreb\u0103m: au fost doar vorbe-\u2018n v\u00e2nt sau Eliade a \u00een\u021beles acest sublim element al jertfei? Trebuie amintit c\u0103 la scurt timp, \u00een 1938, acesta avea s\u0103 fie arestat \u0219i internat \u00een lag\u0103rul de la Miercurea Ciuc al\u0103turi de elita Mi\u0219c\u0103rii Legionare \u0219i, cu pu\u021bin timp \u00eenainte de a redacta articolul citat (Ianuarie, 1938), \u00een Decembrie, 1937, Eliade cutreiera, al\u0103turi de prietenii s\u0103i Mi\u0219u\u2019 Polihroniade, Haig Acterian \u0219i Pictorul Bassarab, noroaiele Ialomi\u021bei \u00een campanie electoral\u0103 [14].<\/p>\n

\u200e \u200e \u200e \u200e \u200e Din r\u00e2ndurile de mai sus se poate \u00een\u021belege, mai clar, c\u0103 jertfa \u2014 renun\u021barea la sine \u2014, a fost revolu\u021bia tineretului: sacrificarea intereselor personale pentru ca un ideal comun, \u00een folosul \u0219i slujba colectivit\u0103\u021bii, a Neamului, s\u0103 triumfe. Dar \u021belul Legiunii, la care at\u00e2\u021bia intelectuali au aderat? Dac\u0103 ne lu\u0103m dup\u0103 spusele \u00eentemeietorului acesteia, scopul Mi\u0219c\u0103rii Legionare avea s\u0103 fie o \u201c\u0219coal\u0103 spiritual\u0103 \u00een care dac\u0103 va intra un om, la cel\u0103lalt cap\u0103t va trebui s\u0103 ias\u0103 un erou\u201d [15]<\/em>, un erou \u00een cadrul Neamului, al c\u0103rui \u021bel final este, ajungem s\u0103 afl\u0103m, tot conform \u00eentemeietorului Mi\u0219c\u0103rii Legionare: \u201c(. . .) \u00cenvierea. \u00cenvierea neamurilor \u00een numele M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos. Crea\u021bia, cultura, nu-i dec\u00e2t un mijloc, nu un scop, cum s-a crezut, pentru a ob\u021bine aceast\u0103 \u00eenviere. Este rodul talentului pe care Dumnezeu l-a s\u0103dit \u00een neamul nostru, de care trebuie s\u0103 r\u0103spundem.\u201d [16] \u2014 sau, cum formula Eliade, scriind despre ceea ce Mo\u021ba, ca \u0219i \u0219eful s\u0103u, Corneliu Codreanu, credeau: \u201cc\u0103 misiunea genera\u021biei tinere este s\u0103 \u00eempace Rom\u00e2nia cu Dumnezeu\u201d<\/em> [17], c\u0103ci, \u201cDumnezeu a trimis cuiva puterea s\u0103-i \u00eenve\u021be pe rom\u00e2ni s\u0103 iubeasc\u0103\u201d[<\/em>18] \u2014 credeau legionarii, dup\u0103 spusele lui Iordache Nicoar\u0103, Comandant legionar.<\/p>\n

Ceea ce \u00eentristeaz\u0103 mai mult este c\u0103 \u2014 citind c\u0103r\u021bile \u0219i studiile realizate despre fenomenul creiterionist \u0219i despre genera\u021bia interbelic\u0103 \u2014, factorul legionar nu este prezentat ca decisiv \u0219i, c\u00e2teodat\u0103, trecut cu vederea \u00een \u00eentregime. Eliade credea \u00eentr-o \u00eennoire a Rom\u00e2niei prin cultur\u0103, o creare a istoriei, o aderare a Rom\u00e2niei la Istorie (mai bine spus!), c\u0103ci, credea el: \u201cUn neam care a dovedit uria\u0219e puteri de crea\u021bie, \u00een toate nivelurile realit\u0103\u021bii, nu poate naufragia la periferia istoriei, \u00eentr\u2019o democra\u021bie balcanizat\u0103 \u0219i \u00eentr\u2019o catastrof\u0103 civil\u0103.\u201d<\/em> [19] \u2014 motivul pentru care a \u0219i aderat la Mi\u0219carea Legionar\u0103. Credea \u00een nevoia unei libert\u0103\u021bi interioare, din care crea\u021bia s\u0103 se poat\u0103 \u00eenf\u0103ptui; credea, la fel ca \u0219i genera\u021bia din care f\u0103cea parte, \u00een destinul istoric al Rom\u00e2niei \u0219i \u00een mesianismul acestuia; credea \u00een noble\u021bea caracterului rom\u00e2nesc \u0219i \u00een posibilitatea acestuia de expansiune \u00een Istorie.<\/p>\n

Dispre\u021buia, c\u0103ci acesta era spiritul revolu\u021bionar al genera\u021biei sale, al Mi\u0219c\u0103rii Legionare care a \u00eentruchipat voin\u021ba Neamului \u0219i a \u00een\u021beles sfor\u021b\u0103rile acestuia, psihologia tembel\u0103 \u0219i mole\u0219itoare a societ\u0103\u021bii burgheze. Prietenul \u0219i camaradul s\u0103u, Victor Puiu G\u00e2rcineanu, pe care Eliade \u00eel \u0219i men\u021bioneaz\u0103 \u00een jurnal, scria: \u201cEi bine, afirm\u0103m cu toat\u0103 credin\u021ba c\u0103 neamul rom\u00e2nesc are toate laten\u021bele \u00eentregi pentru a da \u00een scurt\u0103 vreme la iveal\u0103, \u00een v\u0103zul, \u00een\u021belegerea \u0219i recunoa\u0219terea tuturor, un suflet colectiv glorios, \u00een locul celui mediocru \u0219i obosit de azi.\u201d<\/em> [20]. \u0218i acest suflet rom\u00e2nesc a fost \u00een stare s\u0103 dea na\u0219tere celei mai pure mi\u0219c\u0103ri revolu\u021bionare pe care Europa a v\u0103zut-o \u00een secolul al XX-lea, precum au apreciat \u0219i str\u0103ini ca Julius Evola, Gerd Zikeli sau Franco Freda.<\/p>\n

\u200e \u200e \u200e \u200e \u200e Spiritul revolu\u021bionar a fost \u2014 v-o spunem, dragi istorici \u0219i pasiona\u021bi \u2014 cel care a pus Rom\u00e2nia pe hart\u0103 \u0219i care a alipit cultura noastr\u0103 de cea european\u0103, care ne-a ridicat, prin Mircea Eliade, Emil Cioran sau Constantin Noica, la rangul de civiliza\u021bie \u0219i cultur\u0103 european\u0103. F\u0103r\u0103 aceste nume, Rom\u00e2nia ar fi fost doar o \u021bar\u0103 pe hart\u0103, ca toate celelalte. Spiritul tineresc este acela care \u00eensufle\u021be\u0219te o na\u021biune. S\u0103 mai spunem c\u0103 Alexandru cel Mare devenise regele Macedoniei la doar 20 de ani, \u0219i c\u0103, la 22, acesta \u00eencepea campania \u00eempotriva Imperiului Persan? Dac\u0103 nu ar fi fost elementul tineresc, Rom\u00e2nia nu ar fi avut inim\u0103; memoria \u201cgenera\u021biei de aur\u201d este cu at\u00e2t mai frumoas\u0103 cu c\u00e2t realiz\u0103m, cum a realizat \u0219i \u201cmentorul nostru spiritual\u201d \u2014 a\u0219a \u00eel numea Emil Cioran pe Profesorul Nae Ionescu [21] \u2014 c\u0103 tineretul \u201csimte, infinit mai mult dec\u00e2t noi [cei b\u0103tr\u00e2ni], nevoia de a tr\u0103i \u00een comunitate; are \u00eentr-un grad mult mai \u00eenalt sim\u021bul \u00eencadr\u0103rii \u0219i al ierarhiei, \u0219i tr\u0103ie\u0219te cu o ad\u00e2ncime metafizic\u0103 cu at\u00e2t mai impresionant\u0103 cu c\u00e2t nu e c\u0103utat\u0103 bucuria supunerii la o ordine care o transcende.\u201d [22].<\/p>\n

Acest tineret \u2014 iar acesta e un lucru pe care nu \u00eel mai \u00eent\u00e2lnim ast\u0103zi, c\u00e2nd tineretul \u201ctr\u0103ie\u0219te\u201d \u00een propria-\u0219i mizerie, cuprins de cele mai cumplite \u0219i ur\u00e2te forme ale materialismului \u0219i de cele mai oribiele forme de negare ale spiritualului \u2014, avea dorin\u021ba de libertate. Ce este libertatea? Eliade credea c\u0103 libertatea nu este doar o no\u021biune abstract\u0103 pe care o \u00eent\u00e2lnim \u00een dic\u021bionare \u0219i \u00een pove\u0219ti, a\u0219a cum consider\u0103 materiali\u0219tii de ast\u0103zi \u0219i de ieri (\u0219i cum o vor considera, din p\u0103cate, \u0219i cei de m\u00e2ine, \u201cg\u00e2nditorii\u201d politici \u0219i \u201c\u00een\u021belep\u021bii\u201d vremurilor noastre). \u00cen perioada sa de maturitate, dup\u0103 \u00eencheierea celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, \u00eentr-o revist\u0103 a exilului, cum erau multe, Eliade scria: \u201cCapacitatea omului de a fi liber \u0219i creator prin credin\u021b\u0103, dac\u0103 ar fi folosit\u0103, ar duce la ve\u0219nica re\u00eennoire a Cosmosului, la refacerea Crea\u021biei, la colaborarea om-Dumnezeu pe toate nivelurile realului, la tov\u0103r\u0103\u0219ia beatific\u0103 om-Dumnezeu, la regenerarea tuturor f\u0103pturilor (. . .)\u201d [23].<\/em><\/p>\n

S\u0103 fac\u0103, deci, \u201comul nou\u201d legionar, o \u201c\u021aar\u0103 ca soarele sf\u00e2nt de pe cer\u201d prin unirea sa cu Dumnezeu, prin libertatea sa, c\u0103ci, tot Eliade este cel care observa: \u201cOmul nou se na\u0219te printr\u2019o adev\u0103rat\u0103 tr\u0103ire \u0219i fructificare a libert\u0103\u021bii. Cred \u00een biruin\u021ba Mi\u0219c\u0103rii Legionare pentru c\u0103 cred \u00een libertate, \u00een puterea sufletului \u00eempotriva determinismului biologic \u0219i economic.<\/em> (. . .) Se poate spune, f\u0103r\u0103 urm\u0103 de paradox, c\u0103 singurii oameni care cunosc \u0219i tr\u0103iesc libertatea sunt ast\u0103zi, \u00een Rom\u00e2nia, legionarii. (<\/em>. . .) \u0219i acesta \u00eencheie: Cred \u00een biruin\u021ba Mi\u0219c\u0103rii Legionare pentru c\u0103 cred \u00een dragoste.<\/em> Dragostea singur\u0103 preface bestia \u00een om, \u00eenlocuind instinctele \u00een libertate. Dilige et quod vis fac, spunea Fericitul Augustin: \u00bbiube\u0219te \u0219i f\u0103 ce vrei!\u00ab. Cel care iube\u0219te cu adev\u0103rat e liber.\u201d [24] Mai este \u00een stare tineretul de ast\u0103zi s\u0103 fie liber . . . ? Acesta este adev\u0103ratul spirit revolu\u021bionar al tineretului: dorin\u021ba de a fi liber. Spre asta tinde aristocratul sufletului \u0219i cel ce dore\u0219te s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 cea mai frumoas\u0103 \u0219i real\u0103 revolu\u021bie: cea a Spiritului.<\/p>\n

| Penele Arhanghelului (https:\/\/t.me\/penelearhanghelului) \ud83c\uddf7\ud83c\uddf4 |<\/p>\n

[1] Mircea Eliade, Memorii (1907-1960), Vol. I, Humanitas, Bucure\u0219ti, 1991, pag. 332.
\n[2] Emil M. Cioran, Schimbarea la fa\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei, Editura Vremea, Bucure\u0219ti, 1936, pag. 46. \u021ainem s\u0103 men\u021bion\u0103m c\u0103 \u00een edi\u021bia tip\u0103rit\u0103 de Humanitas (Bucure\u0219ti, 1990), \u2014 acea edi\u021bie revizuit\u0103 de Cioran, \u201cdefinitiv\u0103\u201d, pe care \u201cNimeni nu are dreptul s-o modifice.\u201d, \u2014 la pagina 46, anumite propozi\u021bii lipsesc.
\n[3] Emil M. Cioran, Din m\u0103rturisirile unui na\u021bionalist, Revista G\u00e2ndirea, Bucure\u0219ti, Anul XIV, Nr. 3, Martie 1935.
\n[4] Corneliu Z. Codreanu Scrisoare c\u0103tre Emil Cioran, 9 Martie 1937 publicat\u0103 \u00een Permanen\u021be, Anul I, Nr. 11 din Noiembrie 1998.
\n[5] Cf. Constantin Cuble\u0219an, Din mansarda lui Cioran, Editura Ideea European\u0103, 2011, pag. 10.
\n[6] Mircea Eliade, Op. cit., pag. 247.
\n[7] Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne Ach. 17\/2001, Arhiva personal\u0103 a lui Petru Comarnescu (APPC), XVIII Varia 16, ff. 45-46. Vezi \u0219i: Cristina A. Bejan, Intelectualii \u0219i fascismul \u00een Rom\u00e2nia interbelic\u0103: Asocia\u021bia Criterion, Editura Litera, Bucure\u0219ti, 2003, pag. 123.
\n[8] Mihail Polihroniade, Sensul revolu\u021biei na\u021bionale, articol publicat \u00een AXA, Anul I, Nr. 14 din 15 Iunie 1933.
\n[9] Vasile Marin, Crez de genera\u021bie: Ideologia faptei, articol publicat \u00een Axa, Anul I, Nr. 5 din 22 Ianuarie 1933. Vezi \u0219i: Vasile Marin, Crez de Genera\u021bie, ed. a II-a, Tipografia ,,Bucovina\u201d, Bucure\u0219ti, 1937, pag. 188.
\n[10] Ioan Victor Vojen, Morala eroic\u0103, articol publicat \u00een Axa, Anul I, Nr. 11 din 30 Aprilie 1933.
\n[11] Emil Cioran, Cartea am\u0103girilor, Editura Humanitas, Bucure\u0219ti, 1991, pag. 45. Pentru prima edi\u021bie: Emil Cioran, Cartea am\u0103girilor, Editura ,,Cugetarea\u201d, Bucure\u0219ti, 1936.
\n[12] Mircea Eliade, Memorii. Recoltele solsti\u021biului, Vol. II, Editura Humanitas, Bucure\u0219ti, 1991, pp. 26-27.
\n[13] Mircea Eliade, Libertate, articol semnat \u00een revista Iconar, Cern\u0103u\u021bi, Anul III, Nr. 5, Ianuarie 1938.
\n[14] Vezi \u0219i: Claudio Mutti, Mircea Eliade e la Guardia di Ferro, Edizioni all\u2019insegna del Veltro, Parma, 1989. Men\u021biunea lui Eliade \u00een campania electoral\u0103 din Ialomi\u021ba din Decembrie 1937 o face chiar \u0219eful echipei \u0219i capul de list\u0103 legionar al partidului (\u201cTotul pentru \u021aar\u0103\u201d) \u00een Ialomi\u021ba \u2014 Mihail Polihroniade \u2014, \u00een articolul s\u0103u Pentru domnul ministru de interne, publicat \u00een Buna Vestire, Anul I, Nr. 228 din 28 Noiembrie, 1937: \u201c[. . .] \u00eensf\u00e2r\u0219it c\u0103 \u00een fruntea echipei se g\u0103sesc periculo\u0219ii indivizi care r\u0103s pund la numele de: Mircea Eliade, Ion Cantacuzino, Nicolae Bogdan, Valeriu C\u00e2rdu, Grigore Manoilescu, Paul Costin, Delc\u0103nu, Horia St\u0103mate, etc, plus pictorul Bassarab\u201d
\n[15] Corneliu Zelea Codreanu, C\u0103rticica \u0219efului de cuib, ed. a 6-a, 1940, pag. 66.
\n[16] Corneliu Z. Codreanu, Pentru Legionari, Vol. I, Editura \u201cTotul Pentru \u021aar\u0103\u201d, Sibiu, 1936, pag. 425.
\n[17] Mircea Eliade, Ion Mo\u021ba \u0219i Vasile Marin, articol publicat \u00een Vremea, Bucure\u0219ti, Anul X, Nr. 472, 24 Ianuarie 1937.
\n[18] Iordache Nicoar\u0103, Imn camaraderiei, articol publicat \u00een Ideea rom\u00e2neasc\u0103, nr. II\/1937.
\n[19] \u201cDe ce cred \u00een biruin\u021ba mi\u0219c\u0103rii legionare\u201d, R\u0103spunsul domnului Mircea Eliade, \u00een Buna Vestire, Bucure\u0219ti, Anul I, Nr. 244, 17 Decembrie 1937.
\n[20] Victor Puiu G\u00e2rcineanu, Din lumea legionar\u0103, R\u00e2nduiala. Arhiv\u0103 de g\u00e2nd \u0219i fapt\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u0219ti, 1937, pag. 19.
\n[21] E. M. Cioran, Emil Cioran, Exerci\u021bii de admira\u021bie, din vol. Eseuri, 1988.
\n[22] Nae Ionescu, Pe vremea mea, articol publicat \u00een Cuv\u00e2ntul de la 1 Februarie, 1938. Vezi \u0219i: Nae Ionescu, Drumurile destinului rom\u00e2nesc, Editura Vremea, Bucure\u0219ti, 2011, pp. 171-172.
\n[23] Mircea Eliade, C\u00e2nd omul era creator, articol publicat \u00een \u00cendreptar. Foaie pentru g\u00e2nd \u0219i fapt\u0103 cre\u0219tin\u0103, M\u00fcnchen, Anul I, Nr. 4 din Martie 1951.
\n[24] \u201cDe ce cred \u00een biruin\u021ba mi\u0219c\u0103rii legionare\u201d, R\u0103spunsul domnului Mircea Eliade, \u00een Buna Vestire, Bucure\u0219ti, Anul I, Nr. 244, 17 Decembr\n<\/div>\n

\n

Penele Arhanghelului
Incorect Politic<\/strong>
\nSeptembrie 30, 2026<\/p>\n

\"T\u00e2n\u0103ra<\/a><\/p>\n

T\u00e2n\u0103ra genera\u021bie \u0219i spiritul revolu\u021bionar<\/strong><\/h1>\n

\u200e \u200e \u200e \u200e \u200e \u200e \u200e \u200e\u00cen jurnalul s\u0103u, coment\u00e2nd asupra anumitor critici la adresa romanului s\u0103u \u2014 \u201cHuliganii\u201d (1935) \u2014, Mircea Eliade scria: \u201cCredeam \u00een posibilitatea unei Rena\u0219teri rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i de aceea \u00eemi \u00eeng\u0103duiam s\u0103 descriu asemenea eroi [ca \u00een romanele \u201c\u00centoarcerea din Rai\u201d \u0219i \u201cHuliganii\u201d]. Dar, pe de alt\u0103 parte, \u00eemi era team\u0103 c\u0103 \u00bbIstoria\u00ab ne va \u00eempiedica s-o \u00eenf\u0103ptuim. Cu dezn\u0103dejde, \u00eencercam s\u0103-mi \u00eenchipui ce-ar fi fost de f\u0103cut. De un singur lucru eram sigur: excesivul intelectualism al personajelor din \u00bb\u00centoarcerea din Rai\u00ab, obsesiile \u0219i ideo-sincraziile lor, teama lor de ,,ratare\u201d \u2014 toate acestea erau dep\u0103\u0219ite. Retragerea \u00een fa\u021ba Istoriei, acceptarea tradi\u021bionalului destin al intelectualului rom\u00e2n \u2014 de a ,,rata\u201d sau de a supravie\u021bui umil la periferia societ\u0103\u021bii \u2014 nu mi se p\u0103reau o solu\u021bie.\u201d<\/em> [1]\n<\/p>\n

Colegul s\u0103u de genera\u021bie, \u0219i totodat\u0103 bunul s\u0103u prieten, Emil Cioran, nota \u00een a sa \u201cSchimbarea la fa\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei\u201d \u2014 pe care ulterior avea s\u0103 o regrete, socotind r\u00e2ndurile ce urmeaz\u0103 ca fiind scrise \u201ccu pasiune \u0219i orgoliu\u201d, de asemenea, r\u00e2nduri \u00een care \u201cnu m\u0103 reg\u0103sesc\u201d \u2014,\u201c<\/em>Rom\u00e2nia are nevoie de o exaltare p\u00e2n\u0103 la fanatism. O Rom\u00e2nie fanatic\u0103 este o Rom\u00e2nie schimbat\u0103 la fa\u021b\u0103. Fanatizarea Rom\u00e2niei este transfigurarea Rom\u00e2niei.\u201d [2], iar, \u00een alt\u0103 parte, tot acesta scria: \u201cDac\u0103 nu vom \u00eencerca subiectiv regresiunea \u00een dezastrul \u0219i tragedia istoriei noastre, pierdu\u021bi suntem pentru transfigurarea viitoare a acestui neam, findc\u0103 pierdut va fi el \u00eensu\u0219i.<\/em><\/p>\n

Nu \u00een\u021beleg cum exist\u0103 oameni cari dorm lini\u0219ti\u021bi dup\u0103 ce se g\u00e2ndesc la existen\u021ba subteran\u0103 a unui popor persecutat, la secolele de \u00eentuneric, de groaz\u0103 \u0219i de iob\u0103gie. (. . .) \u2014 \u0219i, \u00een continuare \u2014 Nu este na\u021bionalist acela pe care nu-l chinue p\u00e2n\u0103 la halucina\u021bie faptul c\u0103 noi rom\u00e2nii n\u2019am f\u0103cut p\u00e2n\u0103 acum istorie, ci am a\u0219teptat s\u0103 ne fac\u0103 istorie, s\u0103 ne dinamizeze un torent transcendent al fiin\u021bei noastre; nu este na\u021bionalist acel ce nu e fr\u0103m\u00e2ntat de limitarea fatal\u0103 care \u00eenchide Rom\u00e2nia \u00een cercul \u0219i fatalitatea culturilor mici, a acelor culturi cari n\u2019au curajul s\u0103 se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul propriei lor axe; (. . .) \u0219i, tot aici: Dar acum Rom\u00e2nia nu mai are timp. Ori o transfigurare istoric\u0103, ori nimic.\u201d [3]<\/em><\/p>\n

\u021ainem s\u0103 preciz\u0103m c\u0103 r\u00e2ndurile anterioare au fost scrise \u00een 1935 iar, doar un an mai t\u00e2rziu, Cioran avea s\u0103-i trimit\u0103 cartea sa, \u201cSchimbarea la fa\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei\u201d, \u0219i liderului Mi\u0219c\u0103rii Legionare, Corneliu Codreanu; acesta \u00eei r\u0103spunde, printr-o scrisoare, autorului: \u201cDta voie\u0219ti ca neamul acesta s\u0103-\u0219i scuture haina de pigmeu pe care o poart\u0103 amar de vreme \u0219i s\u0103 se \u00eembrace cu hain\u0103 de \u00eemp\u0103rat. \u0218i el vrea.<\/p>\n

Dovada este c\u0103 te-a n\u0103scut pe Dta din lutul s\u0103u ca s-o scrii. C\u0103ci to\u021bi cei ce scrim sau lupt\u0103m s-o facem [Rom\u00e2nia \u201ctransfigurat\u0103\u201d] dela noi, ci \u00eempin\u0219i de lava rom\u00e2neasc\u0103 a vulcanului care vrea s\u0103 ias\u0103 din ad\u00e2ncuri, s\u0103 izbucneasc\u0103 c\u0103tre \u00een\u0103l\u021bimi.\u201d [4]. Dac\u0103 este, \u00eentr-adev\u0103r, a\u0219a cum afirm\u0103 istoricii care au scris despre Emil Cioran, c\u0103 mi\u0219carea legionar\u0103 \u0219i personalitatea C\u0103pitanului nu l-au influen\u021bat, deloc, atunci de ce ar fi \u021binut s\u0103-i trimit\u0103 cartea \u0219i s\u0103 \u00eei cear\u0103, \u00een scrisoare, \u0219i un r\u0103spuns? Revolu\u021bia tinereasc\u0103 \u00eentrev\u0103zut\u0103 de Cioran, ca \u0219i Eliade, nu se desparte de idealul legionar, a\u0219a cum vom vedea \u00een continuare.<\/p>\n

\u200e \u200e \u200e \u200e \u200c\u200e \u200e \u200e \u200e \u200e \u00centrebarea pe care ne-o punem ast\u0103zi este dac\u0103 Eliade \u2014 al\u0103turi de t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie intelectual\u0103 a perioadei interbelice \u2014, a g\u0103sit sau nu puterea de a \u00eenf\u0103ptui o \u201cRena\u0219tere\u201d rom\u00e2neasc\u0103, sau chiar, foarte posibil, s\u0103 asiste la una. Oare, Emil Cioran, a g\u0103sit acea \u201ctransfigurare\u201d? \u00centr-o scrisoare c\u0103tre Mircea Eliade, dat\u00e2nd din 13 Decembrie, 1937, Emil Cioran scria: \u201cRom\u00e2nia nu se poate ridica \u00een fa\u021ba Apusului dec\u00e2t printr-o revolu\u021bie de dreapta. Mai mult ca niciodat\u0103 m-am convins c\u0103 Garda de Fier era ultima \u0219ans\u0103 a Rom\u00e2niei.\u201d<\/em> [5] Dar \u00eenainte de descoperirea Mi\u0219c\u0103rii Legionare, unde \u0219i \u00een ce fel s-a str\u00e2ns t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie intelectual\u0103? Povestind despre seriile \u00een care se str\u00e2ngea al\u0103turi de prietenii s\u0103i, la fel ca \u0219i acesta, pasiona\u021bi de cultur\u0103 \u0219i, \u00eentr-un fel, de destinul istoric al Rom\u00e2niei, m\u00e2na\u021bi de o ardoare de \u201ccrea\u021bie\u201d, Eliade scria: \u201c\u00centr-o duminic\u0103 seara, \u00een timp ce cinam la c\u00eercium\u0103, Comarnescu ne-a propus s\u0103 organiz\u0103m la \u00bbFunda\u021bia Carol I\u00ab un ciclu de conferin\u021be-simpozion fie despre c\u00eeteva mari personalit\u0103\u021bi contemporane, fie despre o serie de probleme actuale.<\/em><\/p>\n

La fiecare simpozion ar fi participat cinci sau \u0219ase vorbitori: majoritatea ale\u0219i din grupul nostru. (. . .) \u0219i, \u00een continuare: F\u0103r\u0103 s\u0103 ne d\u0103m seama, asocia\u021bia \u00bbCriterion\u00ab luase fiin\u021b\u0103. Nimeni dintre noi n-a b\u0103nuit, \u00een acea noapte, de var\u0103 c\u00e2nd, \u00een drum spre cas\u0103, continuam s\u0103 c\u0103ut\u0103m nume \u0219i subiecte, c\u0103 preg\u0103team cea mai original\u0103 \u0219i mai semnificativ\u0103 manifestare colectiv\u0103 a \u00bbtinerei genera\u021bii\u00ab\u201d<\/em> [6]. Fondatorul acestei asocia\u021bii Crierion, eseistul \u0219i filologul Petru Comarnescu nota, despre scopurile asocia\u021biei: \u201cF\u0103r\u0103 a uita c\u0103 suntem rom\u00e2ni, cred c\u0103 nu rom\u00e2nizarea este scopul acestei asocia\u021biuni, ci spiritualizarea, \u0219tiin\u021bificizarea \u0219i \u00eennobilarea estetic\u0103.\u201d [7]<\/em><\/p>\n

\u200e \u200e \u200e \u200e \u200e \u00cen aceea\u0219i perioad\u0103, unul dintre fondatorii asocia\u021biei Criterion, \u2014 locul unde t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie \u00ee\u0219i g\u0103sise mediul prielnic pentru manifestarea cultural\u0103 \u0219i artistic\u0103 sau, am putea spune, pentru crea\u021bie, \u2014 Mihail Polihroniade, scria: \u201cPolitica \u00een sine e amoral\u0103 [trebuie s\u0103 amintim c\u0103 \u00een\u0103untrul asocia\u021biei Criterion exista \u0219i o sec\u021biune dedicat\u0103 chestiunilor de ordine social\u0103 \u0219i politic\u0103, printre care se num\u0103ra \u0219i Polihroniade] dar pentru ca exerci\u021biul ei s\u0103 dea roade bine-f\u0103c\u0103toare ea necesit\u0103 un cadru moral. Acest cadru moral care lipse\u0219te cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 trebuie creat. (. . .) \u00eencheindu-\u0219i articolul cu: Un guvern parlamentar supus influen\u021belor de tot felul, la discre\u021bia potenta\u021bilor banului \u0219i sabotat de o pres\u0103 stipendiat\u0103 \u0219i \u00eenstr\u0103inat\u0103 nu va putea niciodat\u0103 realiza opera de epurare moral\u0103, de reform\u0103 a statului, de deparazitare a na\u021biunii, de socializare a economiei, de solidaritate \u0219i pace social\u0103, de culturalizare intensiv\u0103 \u0219i de nou\u0103 orientare extern\u0103.\u201d<\/em> [8] De aici, tragem concluzia, criterioni\u0219tii, sau unii dintre ace\u0219tia, g\u0103seau necesar\u0103 o \u00eenf\u0103ptuire \u0219i \u00een r\u00e2ndul politicii, sau, mai bine spus, cu ajutorul politicului.<\/p>\n

O \u201cRena\u0219tere\u201d \u0219i o \u201ctransfigurare\u201d dezinteresat\u0103, \u00een contra ordinii sociale \u0219i politice, o r\u0103zvr\u0103tire nietzschean\u0103, o revolu\u021bie a spiritului \u00een contra materiei \u0219i a tendin\u021bei de materializare a lumii, de plastificare a ideilor; iubitul s\u0103u prieten, al lui Eliade, Vasile Marin, scria: \u201cGenera\u021bia noastr\u0103 nu constitue o zestre politic\u0103 \u00een m\u00e2inile nim\u0103nui. A luat de mult cuno\u0219tin\u021b\u0103 de ea \u00eens\u0103\u0219i \u0219i a \u00een\u021beles c\u0103 nu poate servi drept capital de exploatat. (. . .) Principiul nietzschean al existen\u021bei a prins s\u0103 fecundeze spiritul genera\u021biei noastre rom\u00e2ne\u0219ti.\u201d [9].<\/em><\/p>\n

De un astfel de spirit era animat\u0103 t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie legionar\u0103 de care, ulterior, s-au apropiat cei doi: Eliade \u0219i Cioran (\u0219i nu doar!): \u201cConduc\u0103torii actuali \u0219i spiritualitatea oficial\u0103, egoist\u0103, sceptic\u0103, conrupt\u0103, nu are aceast\u0103 for\u021b\u0103 [de jertf\u0103]. Numai un revolu\u021bionar, numai un om care se ridic\u0103 \u00een contra ordinei \u0219i moralei actuale, numai acela va putea vorbi \u00een numele unei noui credin\u021be. \u0218i numai acela va avea r\u0103sunet \u00een inimile celor tineri. (. . .) Genera\u021biile ce vin vor trebui s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pentru stat, pentru neam. Ast\u0103zi oamenii tr\u0103iesc pentru ei, primul lor g\u00e2nd \u0219i unica lor preocupare sunt ei \u00een\u0219i\u0219i! Via\u021ba lor mic\u0103! M\u00e2ine \u2014 pentru ca poporul rom\u00e2n s\u0103-\u0219i poat\u0103 continua traiul \u00eentre celelalte neamuri \u2014 fiecare dintre noi trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pentru patrie! Fiin\u021ba noastr\u0103 fizic\u0103, via\u021ba noastr\u0103 toat\u0103, trebue s\u0103 ne apar\u0103 ca ceva ne\u00eensemnat, mic, pe l\u00e2ng\u0103 via\u021ba neamului. Jertfa de sine pentru \u021bar\u0103 trebuie s\u0103 fie \u00een con\u0219tiin\u021ba fiec\u0103ruia nu o datorie ca ast\u0103zi, dar un act sf\u00e2nt, mitic, un sens al tr\u0103irii aici pe p\u0103m\u00e2nt!\u201d<\/em> [10] \u2014 scria, \u00een 1933, Ioan Victor Vojen, prieten cu Eliade \u00eenc\u0103 din anii liceului. Putem b\u0103nui c\u0103 elementul jertfei era cel ce constituia substratul \u0219i esen\u021bialul \u201crevolu\u021bionar\u201d al genera\u021biei?<\/p>\n

\u200e \u200e \u200e \u200e \u200e \u00cen 1936 Cioran \u00ee\u0219i lansa a doua carte, \u201cCartea am\u0103girilor\u201d, \u00een care citim: \u201cNu exist\u0103 ad\u00eencime \u00een iubire f\u0103r\u0103 sacrificiu, fiindc\u0103 \u00een genere nu exist\u0103 ad\u00eencime f\u0103r\u0103 o mare renun\u021bare. \u0218i ce altceva este sacrificiul dac\u0103 nu o mare renun\u021bare dintr-o mare iubire? Via\u021ba pare a c\u00ee\u0219tiga un sens numai \u00een sacrificiu. (. . .) Sacrificiul este o suprem\u0103 afirmare printr-o suprem\u0103 renun\u021bare. A te sacrifica pentru ceva \u00eenseamn\u0103 a descoperi o valoare pentru care po\u021bi s\u0103 renun\u021bi la tot ceea ce via\u021ba \u00ee\u021bi ofer\u0103; prin sacrificiu vrei s\u0103 salvezi ceva ce nu poate exista dec\u00eet cu compensa\u021bia neexisten\u021bei.\u201d<\/em> [11] Oare \u201ctaina jertfei\u201d nu se dezv\u0103luise, pe atunci, \u0219i acestei min\u021bi sclipitoare? Oare acest t\u00e2n\u0103r Cioran, la fel ca \u0219i genera\u021bia intelectualilor sterili, precum erau la \u00eenceput, nu aderase la revolu\u021bia spiritual\u0103 a Rom\u00e2niei? \u201c\u00cen 1937-1938, tema cea mai popular\u0103 printre legionari era moartea \u2014 scria Mircea Eliade. Modelul exemplar \u00eel constituie moartea lui Mo\u021ba \u0219i Marin.<\/p>\n

Cuvintele lui Mo\u021ba \u2014 \u00bbcea mai puternic\u0103 dinamit\u0103 e propria ta cenu\u0219\u0103\u00ab \u2014 deveniser\u0103 liter\u0103 de evanghelie.\u201d [12] \u0219i tot Eliade era cel care scria, \u00een Ianuarie 1938, comemor\u00e2nd jertfa celor doi frunta\u0219i legionari c\u0103zu\u021bi pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 \u00een Spania: \u201cFiind o mi\u0219care profund cre\u0219tin\u0103, av\u00e2ndu-\u0219i justificarea \u00eenainte de toate \u00een planul spiritual \u2014 legionarismul \u00eencurajeaz\u0103 \u0219i se \u00eentemeiaz\u0103 pe libertate. Vii \u00een legionarismul pentruc\u0103 e\u0219ti liber, pentruc\u0103 te-ai hot\u0103r\u00eet s\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219ti cercurile de fier ale determinismului biologic (frica de moarte, de suferin\u021b\u0103, etc.) \u0219i ale determinismului economic (frica de a r\u0103m\u00e2ne pe drumuri). Cel dint\u00e2i gest al legionarismului este un gest de total\u0103 libertate: el \u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103 se rup\u0103 de toate lan\u021burile robiei sale spirituale, biologice \u0219i economice. Nici un determinism nu-l mai poate influen\u021ba. \u00cen clipa c\u00e2nd s\u2019a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 fie liber, toate spaimele \u0219i toate complexele de inferioritate dispar ca prin farmec. Cel ce intr\u0103 \u00een Legiune, \u00eembrac\u0103 pentru totdeauna c\u0103ma\u0219a mor\u021bii. Asta \u00eenseamn\u0103: legionarul se simte at\u00e2t de liber, \u00eenc\u00e2t nici moartea nu-l mai \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103.<\/em><\/p>\n

Dac\u0103 Legionarul cultiv\u0103 cu at\u00e2ta pasiune spiritul de jertf\u0103, \u0219i dac\u0103 a dovedit c\u0103 \u0219tie s\u0103 fac\u0103 at\u00e2tea jertfe \u2014 culim\u00e2nd \u00een moartea lui Ion Mo\u021ba \u0219i Vasile Marin \u2014 asta st\u0103 m\u0103rturie de nesf\u00e2r\u0219ita libertate pe care \u0219i-o dob\u00e2nde\u0219te legionarul.<\/em>\u201d [13]. Ne \u00eentreb\u0103m: au fost doar vorbe-\u2018n v\u00e2nt sau Eliade a \u00een\u021beles acest sublim element al jertfei? Trebuie amintit c\u0103 la scurt timp, \u00een 1938, acesta avea s\u0103 fie arestat \u0219i internat \u00een lag\u0103rul de la Miercurea Ciuc al\u0103turi de elita Mi\u0219c\u0103rii Legionare \u0219i, cu pu\u021bin timp \u00eenainte de a redacta articolul citat (Ianuarie, 1938), \u00een Decembrie, 1937, Eliade cutreiera, al\u0103turi de prietenii s\u0103i Mi\u0219u\u2019 Polihroniade, Haig Acterian \u0219i Pictorul Bassarab, noroaiele Ialomi\u021bei \u00een campanie electoral\u0103 [14].<\/p>\n

\u200e \u200e \u200e \u200e \u200e Din r\u00e2ndurile de mai sus se poate \u00een\u021belege, mai clar, c\u0103 jertfa \u2014 renun\u021barea la sine \u2014, a fost revolu\u021bia tineretului: sacrificarea intereselor personale pentru ca un ideal comun, \u00een folosul \u0219i slujba colectivit\u0103\u021bii, a Neamului, s\u0103 triumfe. Dar \u021belul Legiunii, la care at\u00e2\u021bia intelectuali au aderat? Dac\u0103 ne lu\u0103m dup\u0103 spusele \u00eentemeietorului acesteia, scopul Mi\u0219c\u0103rii Legionare avea s\u0103 fie o \u201c\u0219coal\u0103 spiritual\u0103 \u00een care dac\u0103 va intra un om, la cel\u0103lalt cap\u0103t va trebui s\u0103 ias\u0103 un erou\u201d [15]<\/em>, un erou \u00een cadrul Neamului, al c\u0103rui \u021bel final este, ajungem s\u0103 afl\u0103m, tot conform \u00eentemeietorului Mi\u0219c\u0103rii Legionare: \u201c(. . .) \u00cenvierea. \u00cenvierea neamurilor \u00een numele M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos. Crea\u021bia, cultura, nu-i dec\u00e2t un mijloc, nu un scop, cum s-a crezut, pentru a ob\u021bine aceast\u0103 \u00eenviere. Este rodul talentului pe care Dumnezeu l-a s\u0103dit \u00een neamul nostru, de care trebuie s\u0103 r\u0103spundem.\u201d [16] \u2014 sau, cum formula Eliade, scriind despre ceea ce Mo\u021ba, ca \u0219i \u0219eful s\u0103u, Corneliu Codreanu, credeau: \u201cc\u0103 misiunea genera\u021biei tinere este s\u0103 \u00eempace Rom\u00e2nia cu Dumnezeu\u201d<\/em> [17], c\u0103ci, \u201cDumnezeu a trimis cuiva puterea s\u0103-i \u00eenve\u021be pe rom\u00e2ni s\u0103 iubeasc\u0103\u201d[<\/em>18] \u2014 credeau legionarii, dup\u0103 spusele lui Iordache Nicoar\u0103, Comandant legionar.<\/p>\n

Ceea ce \u00eentristeaz\u0103 mai mult este c\u0103 \u2014 citind c\u0103r\u021bile \u0219i studiile realizate despre fenomenul creiterionist \u0219i despre genera\u021bia interbelic\u0103 \u2014, factorul legionar nu este prezentat ca decisiv \u0219i, c\u00e2teodat\u0103, trecut cu vederea \u00een \u00eentregime. Eliade credea \u00eentr-o \u00eennoire a Rom\u00e2niei prin cultur\u0103, o creare a istoriei, o aderare a Rom\u00e2niei la Istorie (mai bine spus!), c\u0103ci, credea el: \u201cUn neam care a dovedit uria\u0219e puteri de crea\u021bie, \u00een toate nivelurile realit\u0103\u021bii, nu poate naufragia la periferia istoriei, \u00eentr\u2019o democra\u021bie balcanizat\u0103 \u0219i \u00eentr\u2019o catastrof\u0103 civil\u0103.\u201d<\/em> [19] \u2014 motivul pentru care a \u0219i aderat la Mi\u0219carea Legionar\u0103. Credea \u00een nevoia unei libert\u0103\u021bi interioare, din care crea\u021bia s\u0103 se poat\u0103 \u00eenf\u0103ptui; credea, la fel ca \u0219i genera\u021bia din care f\u0103cea parte, \u00een destinul istoric al Rom\u00e2niei \u0219i \u00een mesianismul acestuia; credea \u00een noble\u021bea caracterului rom\u00e2nesc \u0219i \u00een posibilitatea acestuia de expansiune \u00een Istorie.<\/p>\n

Dispre\u021buia, c\u0103ci acesta era spiritul revolu\u021bionar al genera\u021biei sale, al Mi\u0219c\u0103rii Legionare care a \u00eentruchipat voin\u021ba Neamului \u0219i a \u00een\u021beles sfor\u021b\u0103rile acestuia, psihologia tembel\u0103 \u0219i mole\u0219itoare a societ\u0103\u021bii burgheze. Prietenul \u0219i camaradul s\u0103u, Victor Puiu G\u00e2rcineanu, pe care Eliade \u00eel \u0219i men\u021bioneaz\u0103 \u00een jurnal, scria: \u201cEi bine, afirm\u0103m cu toat\u0103 credin\u021ba c\u0103 neamul rom\u00e2nesc are toate laten\u021bele \u00eentregi pentru a da \u00een scurt\u0103 vreme la iveal\u0103, \u00een v\u0103zul, \u00een\u021belegerea \u0219i recunoa\u0219terea tuturor, un suflet colectiv glorios, \u00een locul celui mediocru \u0219i obosit de azi.\u201d<\/em> [20]. \u0218i acest suflet rom\u00e2nesc a fost \u00een stare s\u0103 dea na\u0219tere celei mai pure mi\u0219c\u0103ri revolu\u021bionare pe care Europa a v\u0103zut-o \u00een secolul al XX-lea, precum au apreciat \u0219i str\u0103ini ca Julius Evola, Gerd Zikeli sau Franco Freda.<\/p>\n

\u200e \u200e \u200e \u200e \u200e Spiritul revolu\u021bionar a fost \u2014 v-o spunem, dragi istorici \u0219i pasiona\u021bi \u2014 cel care a pus Rom\u00e2nia pe hart\u0103 \u0219i care a alipit cultura noastr\u0103 de cea european\u0103, care ne-a ridicat, prin Mircea Eliade, Emil Cioran sau Constantin Noica, la rangul de civiliza\u021bie \u0219i cultur\u0103 european\u0103. F\u0103r\u0103 aceste nume, Rom\u00e2nia ar fi fost doar o \u021bar\u0103 pe hart\u0103, ca toate celelalte. Spiritul tineresc este acela care \u00eensufle\u021be\u0219te o na\u021biune. S\u0103 mai spunem c\u0103 Alexandru cel Mare devenise regele Macedoniei la doar 20 de ani, \u0219i c\u0103, la 22, acesta \u00eencepea campania \u00eempotriva Imperiului Persan? Dac\u0103 nu ar fi fost elementul tineresc, Rom\u00e2nia nu ar fi avut inim\u0103; memoria \u201cgenera\u021biei de aur\u201d este cu at\u00e2t mai frumoas\u0103 cu c\u00e2t realiz\u0103m, cum a realizat \u0219i \u201cmentorul nostru spiritual\u201d \u2014 a\u0219a \u00eel numea Emil Cioran pe Profesorul Nae Ionescu [21] \u2014 c\u0103 tineretul \u201csimte, infinit mai mult dec\u00e2t noi [cei b\u0103tr\u00e2ni], nevoia de a tr\u0103i \u00een comunitate; are \u00eentr-un grad mult mai \u00eenalt sim\u021bul \u00eencadr\u0103rii \u0219i al ierarhiei, \u0219i tr\u0103ie\u0219te cu o ad\u00e2ncime metafizic\u0103 cu at\u00e2t mai impresionant\u0103 cu c\u00e2t nu e c\u0103utat\u0103 bucuria supunerii la o ordine care o transcende.\u201d [22].<\/p>\n

Acest tineret \u2014 iar acesta e un lucru pe care nu \u00eel mai \u00eent\u00e2lnim ast\u0103zi, c\u00e2nd tineretul \u201ctr\u0103ie\u0219te\u201d \u00een propria-\u0219i mizerie, cuprins de cele mai cumplite \u0219i ur\u00e2te forme ale materialismului \u0219i de cele mai oribiele forme de negare ale spiritualului \u2014, avea dorin\u021ba de libertate. Ce este libertatea? Eliade credea c\u0103 libertatea nu este doar o no\u021biune abstract\u0103 pe care o \u00eent\u00e2lnim \u00een dic\u021bionare \u0219i \u00een pove\u0219ti, a\u0219a cum consider\u0103 materiali\u0219tii de ast\u0103zi \u0219i de ieri (\u0219i cum o vor considera, din p\u0103cate, \u0219i cei de m\u00e2ine, \u201cg\u00e2nditorii\u201d politici \u0219i \u201c\u00een\u021belep\u021bii\u201d vremurilor noastre). \u00cen perioada sa de maturitate, dup\u0103 \u00eencheierea celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, \u00eentr-o revist\u0103 a exilului, cum erau multe, Eliade scria: \u201cCapacitatea omului de a fi liber \u0219i creator prin credin\u021b\u0103, dac\u0103 ar fi folosit\u0103, ar duce la ve\u0219nica re\u00eennoire a Cosmosului, la refacerea Crea\u021biei, la colaborarea om-Dumnezeu pe toate nivelurile realului, la tov\u0103r\u0103\u0219ia beatific\u0103 om-Dumnezeu, la regenerarea tuturor f\u0103pturilor (. . .)\u201d [23].<\/em><\/p>\n

S\u0103 fac\u0103, deci, \u201comul nou\u201d legionar, o \u201c\u021aar\u0103 ca soarele sf\u00e2nt de pe cer\u201d prin unirea sa cu Dumnezeu, prin libertatea sa, c\u0103ci, tot Eliade este cel care observa: \u201cOmul nou se na\u0219te printr\u2019o adev\u0103rat\u0103 tr\u0103ire \u0219i fructificare a libert\u0103\u021bii. Cred \u00een biruin\u021ba Mi\u0219c\u0103rii Legionare pentru c\u0103 cred \u00een libertate, \u00een puterea sufletului \u00eempotriva determinismului biologic \u0219i economic.<\/em> (. . .) Se poate spune, f\u0103r\u0103 urm\u0103 de paradox, c\u0103 singurii oameni care cunosc \u0219i tr\u0103iesc libertatea sunt ast\u0103zi, \u00een Rom\u00e2nia, legionarii. (<\/em>. . .) \u0219i acesta \u00eencheie: Cred \u00een biruin\u021ba Mi\u0219c\u0103rii Legionare pentru c\u0103 cred \u00een dragoste.<\/em> Dragostea singur\u0103 preface bestia \u00een om, \u00eenlocuind instinctele \u00een libertate. Dilige et quod vis fac, spunea Fericitul Augustin: \u00bbiube\u0219te \u0219i f\u0103 ce vrei!\u00ab. Cel care iube\u0219te cu adev\u0103rat e liber.\u201d [24] Mai este \u00een stare tineretul de ast\u0103zi s\u0103 fie liber . . . ? Acesta este adev\u0103ratul spirit revolu\u021bionar al tineretului: dorin\u021ba de a fi liber. Spre asta tinde aristocratul sufletului \u0219i cel ce dore\u0219te s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 cea mai frumoas\u0103 \u0219i real\u0103 revolu\u021bie: cea a Spiritului.<\/p>\n

| Penele Arhanghelului (https:\/\/t.me\/penelearhanghelului) \ud83c\uddf7\ud83c\uddf4 |<\/p>\n

[1] Mircea Eliade, Memorii (1907-1960), Vol. I, Humanitas, Bucure\u0219ti, 1991, pag. 332.
\n[2] Emil M. Cioran, Schimbarea la fa\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei, Editura Vremea, Bucure\u0219ti, 1936, pag. 46. \u021ainem s\u0103 men\u021bion\u0103m c\u0103 \u00een edi\u021bia tip\u0103rit\u0103 de Humanitas (Bucure\u0219ti, 1990), \u2014 acea edi\u021bie revizuit\u0103 de Cioran, \u201cdefinitiv\u0103\u201d, pe care \u201cNimeni nu are dreptul s-o modifice.\u201d, \u2014 la pagina 46, anumite propozi\u021bii lipsesc.
\n[3] Emil M. Cioran, Din m\u0103rturisirile unui na\u021bionalist, Revista G\u00e2ndirea, Bucure\u0219ti, Anul XIV, Nr. 3, Martie 1935.
\n[4] Corneliu Z. Codreanu Scrisoare c\u0103tre Emil Cioran, 9 Martie 1937 publicat\u0103 \u00een Permanen\u021be, Anul I, Nr. 11 din Noiembrie 1998.
\n[5] Cf. Constantin Cuble\u0219an, Din mansarda lui Cioran, Editura Ideea European\u0103, 2011, pag. 10.
\n[6] Mircea Eliade, Op. cit., pag. 247.
\n[7] Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne Ach. 17\/2001, Arhiva personal\u0103 a lui Petru Comarnescu (APPC), XVIII Varia 16, ff. 45-46. Vezi \u0219i: Cristina A. Bejan, Intelectualii \u0219i fascismul \u00een Rom\u00e2nia interbelic\u0103: Asocia\u021bia Criterion, Editura Litera, Bucure\u0219ti, 2003, pag. 123.
\n[8] Mihail Polihroniade, Sensul revolu\u021biei na\u021bionale, articol publicat \u00een AXA, Anul I, Nr. 14 din 15 Iunie 1933.
\n[9] Vasile Marin, Crez de genera\u021bie: Ideologia faptei, articol publicat \u00een Axa, Anul I, Nr. 5 din 22 Ianuarie 1933. Vezi \u0219i: Vasile Marin, Crez de Genera\u021bie, ed. a II-a, Tipografia ,,Bucovina\u201d, Bucure\u0219ti, 1937, pag. 188.
\n[10] Ioan Victor Vojen, Morala eroic\u0103, articol publicat \u00een Axa, Anul I, Nr. 11 din 30 Aprilie 1933.
\n[11] Emil Cioran, Cartea am\u0103girilor, Editura Humanitas, Bucure\u0219ti, 1991, pag. 45. Pentru prima edi\u021bie: Emil Cioran, Cartea am\u0103girilor, Editura ,,Cugetarea\u201d, Bucure\u0219ti, 1936.
\n[12] Mircea Eliade, Memorii. Recoltele solsti\u021biului, Vol. II, Editura Humanitas, Bucure\u0219ti, 1991, pp. 26-27.
\n[13] Mircea Eliade, Libertate, articol semnat \u00een revista Iconar, Cern\u0103u\u021bi, Anul III, Nr. 5, Ianuarie 1938.
\n[14] Vezi \u0219i: Claudio Mutti, Mircea Eliade e la Guardia di Ferro, Edizioni all\u2019insegna del Veltro, Parma, 1989. Men\u021biunea lui Eliade \u00een campania electoral\u0103 din Ialomi\u021ba din Decembrie 1937 o face chiar \u0219eful echipei \u0219i capul de list\u0103 legionar al partidului (\u201cTotul pentru \u021aar\u0103\u201d) \u00een Ialomi\u021ba \u2014 Mihail Polihroniade \u2014, \u00een articolul s\u0103u Pentru domnul ministru de interne, publicat \u00een Buna Vestire, Anul I, Nr. 228 din 28 Noiembrie, 1937: \u201c[. . .] \u00eensf\u00e2r\u0219it c\u0103 \u00een fruntea echipei se g\u0103sesc periculo\u0219ii indivizi care r\u0103s pund la numele de: Mircea Eliade, Ion Cantacuzino, Nicolae Bogdan, Valeriu C\u00e2rdu, Grigore Manoilescu, Paul Costin, Delc\u0103nu, Horia St\u0103mate, etc, plus pictorul Bassarab\u201d
\n[15] Corneliu Zelea Codreanu, C\u0103rticica \u0219efului de cuib, ed. a 6-a, 1940, pag. 66.
\n[16] Corneliu Z. Codreanu, Pentru Legionari, Vol. I, Editura \u201cTotul Pentru \u021aar\u0103\u201d, Sibiu, 1936, pag. 425.
\n[17] Mircea Eliade, Ion Mo\u021ba \u0219i Vasile Marin, articol publicat \u00een Vremea, Bucure\u0219ti, Anul X, Nr. 472, 24 Ianuarie 1937.
\n[18] Iordache Nicoar\u0103, Imn camaraderiei, articol publicat \u00een Ideea rom\u00e2neasc\u0103, nr. II\/1937.
\n[19] \u201cDe ce cred \u00een biruin\u021ba mi\u0219c\u0103rii legionare\u201d, R\u0103spunsul domnului Mircea Eliade, \u00een Buna Vestire, Bucure\u0219ti, Anul I, Nr. 244, 17 Decembrie 1937.
\n[20] Victor Puiu G\u00e2rcineanu, Din lumea legionar\u0103, R\u00e2nduiala. Arhiv\u0103 de g\u00e2nd \u0219i fapt\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u0219ti, 1937, pag. 19.
\n[21] E. M. Cioran, Emil Cioran, Exerci\u021bii de admira\u021bie, din vol. Eseuri, 1988.
\n[22] Nae Ionescu, Pe vremea mea, articol publicat \u00een Cuv\u00e2ntul de la 1 Februarie, 1938. Vezi \u0219i: Nae Ionescu, Drumurile destinului rom\u00e2nesc, Editura Vremea, Bucure\u0219ti, 2011, pp. 171-172.
\n[23] Mircea Eliade, C\u00e2nd omul era creator, articol publicat \u00een \u00cendreptar. Foaie pentru g\u00e2nd \u0219i fapt\u0103 cre\u0219tin\u0103, M\u00fcnchen, Anul I, Nr. 4 din Martie 1951.
\n[24] \u201cDe ce cred \u00een biruin\u021ba mi\u0219c\u0103rii legionare\u201d, R\u0103spunsul domnului Mircea Eliade, \u00een Buna Vestire, Bucure\u0219ti, Anul I, Nr. 244, 17 Decembr\n<\/div>\n

\n
<\/a><\/div>\n
CURAJ, ADEV\u0102R \u0218I LIBERTATE! Senatorul Miron Manega (S.O.S.) a propus abrogarea legilor delictului de opinie!<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Ultimul Fiu al Daciei<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Cauzele \u0219i Dinamica Antisemitismului<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
N\u0103v\u0103lirea Jidanilor \u2013 de Vasile Alecsandri (Pies\u0103 interzis\u0103)<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Europa \u0219i Rom\u00e2nia \u00een anul 2050<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Vizita Papei \u2013 Autonomie Alternativ\u0103<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Revelion 2023 \u2013 2024 vine ANUL BIRUIN\u021aEI<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Analiza Strategiei Adoptat\u0103 de Guvern Pentru Combaterea \u201cantisemitismului, xenofobiei \u0219i discursului instigator la ur\u0103 2021-2023\u201d<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Pozi\u021bia unilateral\u0103 a pseudo politicienilor din Rom\u00e2nia \u0219i a BOR \u00een sus\u021binerea Israelului, singurul stat terorist din lume, arat\u0103 c\u0103 ace\u0219tia nu au o fibr\u0103 cu adev\u0103rat na\u021bional\u0103<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Agresiunea \u00eempotriva Revizioni\u0219tilor Istorici \u0219i efectele lin\u0219ajului judiciar de la Nurnberg<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Despre Adev\u0103r<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
DIC\u021aIONARUL COINCIDEN\u021aELOR \u2013 Cine sunt iudeii care ne-au influen\u021bat \u021bara \u00een istoria recent\u0103<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
DE\u0218ERT\u0102CIUNE?! Nu, AP\u0102RARE!<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Resetarea Medicinei sau Resetarea Omenirii prin Nanotehnologie<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Noul Leg\u0103m\u00e2nt<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Vaccinarea \u00eenseamn\u0103 crim\u0103, un atentat la s\u0103n\u0103tatea personal\u0103, la integritatea corporal\u0103 \u0219i intimitatea oric\u0103rui om liber. Medicul ce vaccineaz\u0103 cu for\u021ba un om liber merit\u0103 s\u0103 fie pedepsit de acesta<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Trebuie s\u0103 distrugem superma\u021bia jidoveasc\u0103!<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
D\u0103-\u021bi Dou\u0103 Palme \u0219i Ridic\u0103-te<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Scrisoare Deschis\u0103 C\u0103tre Neamul Rom\u00e2nesc<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Sociologia Eliber\u0103rii \u0219i Curentele Laterale de Sedimentare Revolu\u021bionar\u0103<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
\u00cempotriva Fatalismului<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
\u00cenceputul Etapei Post-Globaliste \u2013 Mass Media Ultimul Obstacol<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Mla\u0219tina Mass Media \u2013 Serial Complet<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Momentul 1937<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Portretul Rom\u00e2nului Iudeo-Cre\u0219tin Iubitor de Infanticid<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Manifest \u00cempotriva Na\u021bional-Sionismului din Rom\u00e2nia<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Istorie: \u017bYDOKOMUNA, Cea Mai Complet\u0103 List\u0103 a Nomenclaturii Iudeo-Bol\u0219evice din Rom\u00e2nia<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Iudaismul Este Un Proiect Politic<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
EXPLOZIV \u0218I EXCLUSIV: Interviul INTERZIS \u00een Presa Rom\u00e2neasc\u0103<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Ofensiva Spiritual\u0103 a Poloniei<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Biciul Prigonirii Rom\u00e2nilor Este \u00een M\u00e2na Jidanilor!<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
TALMUDISMUL ESTE ESEN\u021aA SATANISMULUI<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Viciul Matematic Elementar (V.M.E.)<\/a><\/div>\n<\/article>\n

[analyse_source url=”https:\/\/www.incorectpolitic.com\/tanara-generatie-si-spiritul-revolutionar\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.incorectpolitic.com\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/photo_2026-09-30_14-13-36.jpg”] Penele ArhangheluluiIncorect Politic Septembrie 30, 2026 T\u00e2n\u0103ra genera\u021bie \u0219i spiritul revolu\u021bionar \u200e \u200e \u200e \u200e \u200e \u200e \u200e \u200e\u00cen jurnalul s\u0103u, coment\u00e2nd asupra anumitor critici la adresa romanului s\u0103u \u2014 \u201cHuliganii\u201d (1935) \u2014, Mircea Eliade scria: \u201cCredeam \u00een posibilitatea unei Rena\u0219teri rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i de aceea \u00eemi \u00eeng\u0103duiam s\u0103 descriu asemenea eroi [ca […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,95],"class_list":["post-2172882","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-incorectpolitic-com"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2172882","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2172882"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2172882\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2172882"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2172882"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2172882"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}