[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/agerpres.ro\/data\/202609\/20260928220358_819789.jpg”]<\/p>\n
China inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 finalizeze o hart\u0103 geologic\u0103 de ultim\u0103 genera\u021bie a planetei Marte p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 2028, urm\u0103rind s\u0103 reconstituie trecutul ‘Planetei ro\u0219ii’ marcat de prezen\u021ba apei \u0219i s\u0103 introduc\u0103 un sistem chinezesc de catalogare a timpului geologic mar\u021bian, informeaz\u0103 luni agen\u021bia de pres\u0103 Xinhua.<\/strong><\/p>\n Hou Zengqian, membru al Academiei Chineze de \u0218tiin\u021be \u0219i cercet\u0103tor-\u0219ef al misiunii spa\u021biale Tianwen-3, care a adus pe Terra e\u0219antioane prelevate de pe planeta Marte, a prezentat acest plan \u00een cadrul unui simpozion organizat luni la Institutul de Geologie din cadrul Academiei Chineze de \u0218tiin\u021be Geologice.<\/p>\n Zhurong, roverul pe care China l-a plasat cu succes pe Marte \u00een anul 2021 \u00een cadrul misiunii Tianwen-1, a oferit noi indicii cu privire la istoria apei pe aceast\u0103 planet\u0103: un vast ocean antic exista \u00eenc\u0103 pe Marte \u00een urm\u0103 cu aproximativ 3,5 miliarde de ani, iar inunda\u021bii de scurt\u0103 durat\u0103 au avut loc, probabil, cu 1,6 miliarde de ani \u00een urm\u0103. Aceste descoperiri, care contribuie la completarea lacunelor ce exist\u0103 \u00een lan\u021bul de dovezi privind modul \u00een care a evoluat climatul str\u0103vechi al planetei Marte, vor fi integrate \u00een noua hart\u0103.<\/p>\n Pe aceast\u0103 baz\u0103, noua hart\u0103 va prezenta o schem\u0103 chinez\u0103 de divizare a timpului geologic mar\u021bian. Cronologia actual\u0103 \u00eemparte istoria planetei Marte \u00een perioadele Noachian, Hesperian \u0219i Amazonian, definite mai degrab\u0103 prin densitatea craterelor vizibile dec\u00e2t prin date absolute. China urm\u0103re\u0219te ca noua sa schem\u0103 s\u0103 devin\u0103 un standard acceptat la nivel interna\u021bional, a declarat Hou Zengqian.<\/strong><\/p>\n Proiectul va utiliza \u00een principal datele furnizate de misiunea Tianwen-1, completate cu informa\u021bii provenite de la sondele spa\u021biale ale Statelor Unite \u0219i ale ESA (Agen\u021bia Spa\u021bial\u0103 European\u0103) care au explorat Marte, permi\u021b\u00e2nd astfel integrarea datelor ob\u021binute de pe orbit\u0103 \u0219i a celor colectate de la sol. Prin combinarea imaginilor, a spectrelor \u0219i a datelor radar, gravita\u021bionale \u0219i magnetice, va fi creat\u0103 astfel o baz\u0103 de date global\u0103, care coreleaz\u0103 multiplele c\u00e2mpuri fizice ale ‘Planetei Ro\u0219ii’.<\/p>\n Inteligen\u021ba artificial\u0103 (AI) va juca un rol central \u00een interpretarea acestor date: expertiza geologilor va fi integrat\u0103 \u00een modele de mari dimensiuni prin intermediul unor sisteme bazate pe reguli, pentru a asigura caracterul explicabil al rezultatelor, \u00een timp ce tehnicile de aten\u021bie multi-scal\u0103 vor facilita extragerea progresiv\u0103 a caracteristicilor, pornind de la identificarea local\u0103 a mineralelor \u0219i ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la delimitarea unit\u0103\u021bilor tectonice la scar\u0103 global\u0103.<\/p>\n Rezultatele proiectului, care ar trebui s\u0103 fie finalizate p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 2028, includ o hart\u0103 geologic\u0103 a planetei Marte la scara 1:5 milioane, o hart\u0103 a zonei de asolizare la scara 1:50.000 \u0219i o serie de atlase tematice. Proiectul va lansa, de asemenea, prima hart\u0103 geologic\u0103 inteligent\u0103 a planetei Marte din lume \u0219i va oferi un model de referin\u021b\u0103 pentru cartografierea viitoare a Lunii, a planetei Venus \u0219i a asteroizilor.<\/p>\n Cartografierea geologic\u0103 reprezint\u0103 o activitate fundamental\u0103 a institutului chinez mai sus men\u021bionat de peste 70 de ani \u00eencoace, a declarat directorul acestuia, Yang Zhiming, h\u0103r\u021bile realizate acoperind o gam\u0103 larg\u0103, de la reprezent\u0103ri regionale \u0219i na\u021bionale p\u00e2n\u0103 la cele ale Lunii \u0219i, \u00een prezent, ale planetei Marte. Aceast\u0103 activitate, a explicat el, a oferit programului spa\u021bial planetar al Chinei fundamentul \u0219tiin\u021bific necesar pentru a decide destina\u021biile care urmau s\u0103 fie explorate, obiectivele explor\u0103rii \u0219i ra\u021biunile din spatele acestor alegeri. AGERPRES\/(AS – redactor: Florin B\u0103descu, editor online: Andreea Preda)<\/p>\n \u00a0<\/p>\n