[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/s.iw.ro\/gateway\/g\/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG\/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt\/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl\/MkYwOSUyRjIzJTJGMjk3MzM0MV8yOTcz\/MzQxX3Byb2ZpbWVkaWEtMTEzNjYyODEw\/MC5qcGcmdz0xMjAwJmg9NjMwJnpjPTEm\/aGFzaD02YWEwYTBhMzI2MjA2ZDNhMTEyOGY4MTM0Zjg0MmRhZA==.thumb.jpg”]<\/p>\n
S\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 China \u015fi-a demonstrat capacitatea \u00een cre\u015ftere a sectorului lans\u0103rilor spa\u0163iale, reu\u015find s\u0103 ridice pe orbit\u0103 patru misiuni diferite \u00een interval de doar 45 de ore, \u00eentre 15 septembrie \u015fi 17 septembrie, de la trei porturi spa\u0163iale diferite, transmite Space.com.<\/strong><\/p>\n Dou\u0103 dintre aceste misiuni au fost private \u015fi toate patru \u015fi-au \u00eendeplinit cu succes obiectivele.<\/p>\n Prima dintre aceste misiuni a fost lansat\u0103 mar\u0163i, 15 septembrie, la ora 06:26 GMT, c\u00e2nd compania din Beijing LandSpace a lansat o rachet\u0103 Zhuque-2E de la Centrul de Lans\u0103ri de Sateli\u0163i Jiuquan din nord-vestul Chinei.<\/p>\n Racheta Zhuque-2E, care folose\u015fte un combustibil format dintr-un amestec de metan lichid \u015fi oxigen lichid, la fel ca \u015fi megaracheta Starship a companiei SpaceX, a trimis 10 sateli\u0163i pe orbita joas\u0103 a P\u0103m\u00e2ntului (LEO) pentru extinderea constela\u0163iei Qianfan (“O mie de vele”) pentru internet de mare vitez\u0103. Aceast\u0103 constela\u0163ie urmeaz\u0103 s\u0103 numere aproximativ 15.000 de sateli\u0163i activi.<\/p>\n \u00cenc\u0103 nou\u0103 sateli\u0163i Qianfan au fost lansa\u0163i mar\u0163i, la ora 22:00 GMT, la bordul unei rachete Gravity-1, care a decolat de pe o platform\u0103 maritim\u0103 situat\u0103 \u00een largul coastelor ora\u015fului Shanghai.<\/p>\n Gravity-1, operat\u0103 de compania Orienspace, este cea mai puternic\u0103 rachet\u0103 cu combustibil solid din lume – de\u015fi este probabil mai cunoscut\u0103 pentru profilul s\u0103u scund \u015fi \u00eendesat.<\/p>\n A urmat lansarea unei rachete Long March 12, operat\u0103 de compania de stat China Aerospace Science and Technology Corporation (CASC). Aceasta a decolat joi (17 septembrie), la ora 00:32 GMT, de la Centrul de Lans\u0103ri Spa\u0163iale Wenchang, situat pe insula Hainan, transport\u00e2nd nou\u0103 sateli\u0163i pentru o alt\u0103 megaconstela\u0163ie chinez\u0103 de internet \u00een band\u0103 larg\u0103 pe orbit\u0103 joas\u0103 (LEO), numit\u0103 SatNet, care este prev\u0103zut\u0103 s\u0103 includ\u0103 aproximativ 13.000 de sateli\u0163i.<\/p>\n O rachet\u0103 Kuaizhou-11 a \u00eencheiat aceast\u0103 serie de patru lans\u0103ri aproximativ dou\u0103 ore mai t\u00e2rziu, decol\u00e2nd de la Jiuquan la ora 02:40 GMT (17 septembrie). Vehiculul, operat de o filial\u0103 a companiei de stat China Aerospace Science and Industry Corporation, a transportat doi sateli\u0163i radar de observare a P\u0103m\u00e2ntului pentru compania chinez\u0103 Spacety.<\/p>\n Totu\u015fi, acest grup de patru lans\u0103ri nu a oferit o imagine complet\u0103 a ambi\u0163iilor Chinei \u00een domeniul lans\u0103rilor spa\u0163iale, \u00eentruc\u00e2t niciuna dintre cele patru rachete nu a \u00eencercat o aterizare. \u0162ara depune eforturi intense pentru a dezvolta rachete reutilizabile \u015fi a realizat deja progrese considerabile \u00een acest sens. \u00cen ultimele dou\u0103 luni \u015fi jum\u0103tate, dou\u0103 vehicule diferite – Zhuque-3 (de la LandSpace) \u015fi Long March 10B (de la CASC) – au reu\u015fit aterizarea treptelor lor inferioare \u00een timpul unor misiuni orbitale. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, nicio treapt\u0103 inferioar\u0103 chinez\u0103 nu a efectuat mai multe misiuni orbitale, \u00eens\u0103 acest obiectiv ar putea fi atins destul de cur\u00e2nd, mai noteaz\u0103 Space.com.<\/p>\n