![](\"https:\/\/www.incorectpolitic.com\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/penele-arhanghel-articol.png\")
<\/a>\u00abCei ce-au c\u0103zut uci\u0219i de gloan\u021bele du\u0219mane \/ P\u0103\u0219esc \u00een r\u00e2nd cu cei ce au r\u0103mas\u00bb<\/em><\/p>\nM\u0103celul de la R\u00e2mnicu S\u0103rat. 21 Septembrie, 1939.<\/strong><\/p>\n Via PeneleArhanghelului<\/a>:<\/em><\/p>\n Odat\u0103 cu instaurarea dictaturii personale a Regelui Carol al II-lea, bucur\u00e2ndu-se de sus\u021binerea \u201ccamarilei\u201d sale, \u2014 dintre care \u00eei amintim pe Max Auschnitt, Elena Lupeasca, F. Wieder, c\u00e2t \u0219i pe Profesorul Nicolae Iorga, autorul procesului de \u201ccalomnie\u201d intentat liderului Mi\u0219c\u0103rii Legionare, Corneliu Codreanu, Ernest Urd\u0103reanu, unul dintre cei mai apropia\u021bi oameni ai regelui, dar \u0219i Armand C\u0103linescu, care, observ\u0103 Eliade, nu se diferen\u021bia c\u00e2tu\u0219i de pu\u021bin \u00een stilul terorii de comuni\u0219tii care aveau s\u0103 vin\u0103 mai t\u00e2rziu la putere: \u201csuccesul aproape deplin al dictaturii lui Carol,<\/em> scria Eliade, se datore\u0219te \u00een primul r\u00e2nd tacticii adoptate de Armand C\u0103linescu, \u0219i care va fi aceea a partidelor comuniste din Europa central\u0103 \u0219i r\u0103s\u0103ritean\u0103, dup\u0103 1945\u2033<\/em>[1] <\/strong>\u2014 elita Mi\u0219c\u0103rii Legionare, \u00eempotriva c\u0103reia erau \u00eendreptate toate aparatele statului, se afla, acum, \u00een \u00eenchisoare.<\/p>\n Cu o zi \u00eenainte de arestarea liderului, Corneliu Codreanu, toate sediile legionare fuseser\u0103 perchezi\u021bionate; elita Mi\u0219c\u0103rii Legionare, sau \u201cfruntea\u201d acesteia, avea s\u0103 fie \u0219i ea arestat\u0103, la 17 Aprilie 1938. Cei care au sc\u0103pat de arest\u0103ri s-au concentrat \u00een a\u0219a zisul \u201cComandament de prigoan\u0103\u201d<\/em>, dintre care \u00eei amintim pe: Comandant al Bunei-Vestiri, Radu Mironovici; Comandant legionar, preot Ion Dumitrescu-Bor\u0219a: Comandant legionar, doctor \u00een teologie \u0219i \u0219ef al studen\u021bimii legionare din Bucure\u0219ti Gheorghe Furdui, care avea s\u0103 fie arestat, \u0219i el, la \u00eenceputul lunii Mai \u0219i \u00eencarcerat la R\u00e2mnicu S\u0103rat; Comandant legionar, asistent universitar Iordache Nicoar\u0103; Comandant legionar, Pre\u0219edinte al Centrului Studen\u021besc Bucure\u0219ti, avocat Ion Antoniu-P\u00e2su; Comandant legionar, profesor Gh. Dragomir-Jilava; Comandant legionar, avocat Victor Dragomirescu; Comandant legionar, inginer Nicolae Horodniceanu; Comandant legionar, avocat Ioan-Victor Vojen; avocat Alexandru Constant, \u0219i Comandant legionar, filolog Ion Belgea, care avea s\u0103 fie arestat \u00een iunie 1938, l\u0103s\u00e2nd Comandamentul de prigoan\u0103 dezorganizat, continu\u00e2ndu-\u0219i activitatea la Berlin, sub conducerea Comandantului legionar Horia Sima.<\/p>\n Concentr\u00e2ndu-ne special asupra vie\u021bii legionarilor \u00eentemni\u021ba\u021bi la R\u00e2mnicu S\u0103rat, prezent\u0103m m\u0103rturiile Comandantului legionar Virgil Ionescu, \u0219eful regiunii legionare Dobrogea, memorii scrise \u00een timpul \u0219ederii sale la Buenos Aires, loc care avea s\u0103-i devin\u0103, tragic, locul de veci, departe de cel de ba\u0219tin\u0103:<\/p>\n \u201c\u00cenchisoarea se profila chiar \u00een fa\u021b\u0103, cu ziduri \u00eenalte \u0219i turle de paz\u0103 la col\u021buri. Paza o f\u0103ceau solda\u021bi de trup\u0103, nu jandarmii. Gardienii erau func\u021bionari civili \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een uniformele corespunz\u0103toare meseriei. \u00cenchisoarea, din pu\u021binele celulare care se g\u0103seau \u00een \u021bar\u0103, vroia s\u0103 treac\u0103 drept modern\u0103, de\u0219i \u00een realitate nu era de loc. (. . .) Ajun\u0219i la poart\u0103 am p\u0103truns \u00een curtea interioar\u0103 dintre temni\u021ba propriu zis\u0103 \u0219i birouri. Poarta grea de fier s\u2019a ferecat \u00een dosul nostru. Pentru cei mai mul\u021bi dintre noi, pe vecie! Am fost l\u0103sa\u021bi \u00een soare, \u00een picioare, mai bine de dou\u0103 ore; (. . .) Ni s\u2019a ridicat tot, \u00een afar\u0103 de o batist\u0103, s\u0103pun, prosop, chibrituri \u0219i \u021big\u0103ri. (. . .) Celulele erau dreptunghiulare, doi metri \u00een\u0103l\u021bime \u0219i trei lungime. Tavanul foarte \u00eenalt era de tabl\u0103 ondulat\u0103, v\u0103ruit\u0103. \u00cen peretele din spre afar\u0103, o fereastr\u0103 oblong\u0103 cu gratiile respective, a\u0219ezat\u0103 at\u00e2t de sus \u00eenc\u00e2t doar suit pe pat \u0219i \u00een picioare, o puteam ajunge. Patul, pentru c\u0103 veni vorba, \u00eel formau doi c\u0103rpiori \u0219i pe trei sc\u00e2nduri nedate la rindea. Velin\u021be, saltea, m\u0103car o rogojin\u0103 care s\u0103 fi \u00eembl\u00e2nzit t\u0103ria sc\u00e2ndurilor n\u2019aveam. Scaun, sau vreo m\u0103su\u021b\u0103, nici vorb\u0103. \u00centr\u2019un col\u021b, l\u00e2ng\u0103 u\u0219\u0103, o sob\u0103 afumat\u0103, str\u00e2mb\u0103, din chirpici, lucrat\u0103 rudimentar \u021big\u0103ne\u0219te, v\u0103ruit\u0103. \u00cen u\u0219a grea de stejar o vizet\u0103 acoperit\u0103 cu o t\u0103bli\u021b\u0103, care se \u00eenchidea \u0219i deschidea din exterior \u0219i se fixa printr\u2019un belciug.\u201d<\/em> [2] <\/strong><\/p>\n Pentru cititor poate p\u0103rea greu de crezut cum ni\u0219te intelectuali de seam\u0103, \u2014 cum era Mihail Polihroniade, care nu ie\u0219ea din cas\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fie \u00eembr\u0103cat \u00een costumul s\u0103u frumos, co-fondatorul asocia\u021biei Criterion, care i-a lansat pe Eliade, Cioran, Vulc\u0103nescu, etc., \u0219eful celui mai prestigios cuib legionar: \u201cAxa\u201d<\/em>, din Capital\u0103, \u0219i, totodat\u0103, unul dintre cei mai rafina\u021bi cunosc\u0103tori a problemelor de politic\u0103 extern\u0103 [3]<\/strong>; sau cum era avocatul Radu Budi\u0219teanu, fiul unei familii \u00eenst\u0103rite din apropierea Pie\u021bei Victoriei, descendent al generalului Constantin Budi\u0219teanu, precum \u0219i a lui Ion Culcer, faimosul general rom\u00e2n care \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tigase gloria \u00een r\u0103zboiul de independen\u021b\u0103 purtat \u00eempotriva Imperiului Otoman, acel Radu Budi\u0219teanu care la 21 de ani urma Facultatea de Litere \u0219i Filosofie, precum \u0219i Teologia, definitiv\u00e2ndu-\u0219i studiile juridice la Academia de \u00cenalte Studii Interna\u021bionale ale Facult\u0103\u021bii de Drept din Paris \u0219i la Academia de Drept Interna\u021bional de la Haga [4]<\/strong> \u2014 puteau s\u0103 accepte astfel de umiliri; \u00eens\u0103, doctrina legionar\u0103 consta \u00een chiar acest lucru, urm\u00e2nd tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103: \u201ctrebuie \u00een primul r\u00e2nd curajul de a sf\u0103r\u00e2ma mentalitatea \u00een care cre\u0219tem noi,<\/em> \u2014 scria Codreanu, evoc\u00e2nd \u00een \u201cPentru Legionari\u201d<\/em> perioada studen\u021biei la Ia\u0219i, \u2014 mentalitatea care face pe t\u00e2n\u0103rul intelectual s\u0103-i fie ru\u0219ine, de a doua zi dup\u0103 ce a devenit student, s\u0103 mai duc\u0103 un pachet \u00een m\u00e2n\u0103 pe strad\u0103.\u201d<\/em>[5]<\/strong>.<\/p>\n Dar suferin\u021ba? Departe de familie, de comodit\u0103\u021bile lumii?<\/p>\n \u201cLegionarul,<\/em> \u2014 scrie Faust Br\u0103descu \u2014, accept\u0103 <\/em>[\u00eencerc\u0103rile] pentru c\u0103 <\/em>[acesta] \u0219tie faptul c\u0103 aceste \u00eencerc\u0103ri contribuie la propria lui perfec\u021bionare \u0219i c\u0103 sunt inerente luptei pentru transformarea societ\u0103\u021bii.\u201d<\/em>[6]<\/strong> \u2014 societate care, \u00een concep\u021bia legionar\u0103, nu se poate schimba f\u0103r\u0103 un om \u201cschimbat\u201d, un \u201cerou, gata de lupt\u0103, gata de jertf\u0103, gata de moarte.\u201d<\/em> [7]<\/strong> \u2014 \u0219i, astfel, continu\u0103 Faust Br\u0103descu, legionarii \u201cdin aceast\u0103 perspectiv\u0103, pot fi compara\u021bi cu atitudinea primilor cre\u0219tini care, asemenea, au acceptat toate \u00eencerc\u0103rile pe care ace\u0219tia le-au confruntat, convin\u0219i deplin de dreptatea credin\u021bei lor.\u201d<\/em> [8]<\/strong>. Mai este loc pentru dubiu din partea cititorului \u00een ceea ce prive\u0219te ra\u021biunea suferin\u021bei \u0219i \u00eembr\u0103\u021bi\u0219area acesteia de c\u0103tre doctrina legionar\u0103? Nu ar fi o exagerare ceea ce scrie Faust Br\u0103descu \u00een leg\u0103tur\u0103 cu atitudinea legionarilor, izbitor de asem\u0103n\u0103toare cu cea a cre\u0219tinilor din primele veacuri, iar aceasta reiese, cel mai limpede, din declara\u021biile lui Codreanu \u0219i din m\u0103rturiile apropia\u021bilor s\u0103i: \u201cPrivi\u021bi-i drept \u00een ochi pe to\u021bi tiranii vo\u0219tri. \u00cendura\u021bi cu resemnare orice lovitur\u0103, suporta\u021bi orice chin, c\u0103ci jertfa noastr\u0103, a tuturora, va fi temelia de fier, de trupuri fr\u00e2nte \u0219i de suflete chinuite, a biruin\u021bii.\u201d<\/em>[9]<\/strong> \u2014 \u00eendemna C\u0103pitanul Mi\u0219c\u0103rii Legionare \u00een 1937, prevestind, probabil, cu o senin\u0103tate extraordinar\u0103, evenimentele ce aveau s\u0103 decurg\u0103; m\u0103rturia l\u0103sat\u0103 de poetul \u0219i totodat\u0103 Comandantul legionar Radu Gyr este la fel de semnificativ\u0103: \u201cLa 14 Aprilie 1938, l-am v\u0103zut pentru ultima oar\u0103 <\/em>[pe Codreanu] la Casa Verde. F\u0103r\u0103 cuvinte, i-am cerut numai din ochi, un r\u0103spuns la \u00eentrebarea care ne ardea pe suflet. Ne-a privit ad\u00e2nc \u0219i senin. Era \u00een ochii lui laolalt\u0103 resemnare, vis \u0219i con\u0219tiin\u021ba unei mari fericiri viitoare. Un z\u00e2mbet u\u0219or abia \u00eei lumina obrazul. . . Acesta \u00eei fusese r\u0103spunsul, c\u0103ci privirea spunea: \u00bbaccept\u0103 totul, acesta este drumul\u00ab. . .\u201d<\/em>[10]<\/strong>.<\/p>\n Regimul penitenciarului era crunt. Continu\u00e2nd pe firul amintirilor, Virgil Ionescu scrie: \u201cSufletul mi s\u2019a f\u0103cut mic, p\u00e2n\u0103 s\u2019a transformat \u00een dor. Poate s\u0103 fi pl\u00e2ns. Nu \u0219tiu. Nu-mi amintesc. Dealtfel, s\u0103 pl\u00e2ngi nu e ru\u0219ine c\u00e2nd ai de ce! Pl\u00e2nsul a fost l\u0103sat de Dumnezeu, sau de natur\u0103. (. . . ) Probabil a fost d\u0103ruit omului ca o compensa\u021bie dup\u0103 izgonirea din Paradis. \u00abFerici\u021bi cei ce pl\u00e2ng, c\u0103ci se vor m\u00e2ntui\u00bb, frumoase \u0219i drept cuvinte. Mi-a ap\u0103rut \u00een minte C\u0103pitanul, care trebuie s\u0103 fi suferit la fel, poate mai mult \u00eenc\u0103, c\u0103ci o f\u0103cea nu numai pentru el, ci \u0219i pentru noi.\u201d [11]<\/strong>. <\/em>Astfel \u0219i-a petrecut primele zile \u00een regimul penitenciarului, ad\u00e2ncit \u00een g\u00e2ndurile specifice pustiet\u0103\u021bii, regretatul Virgil Ionescu. Primele zile legionarii de la R\u00e2mnic le-au petrecut \u00een t\u0103cere. Abia la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 au fost l\u0103sa\u021bi \u00een curtea \u00eenchisorii.<\/p>\n Plimb\u0103ri de c\u00e2te 30 de minute, \u00een grupuri de c\u00e2te patru de\u021binu\u021bi, supraveghea\u021bi \u00een permanen\u021b\u0103 \u0219i \u00een de-aproape. Din memoriile sale reiese c\u0103 cei care suportau regimul deten\u021biei cel mai greu erau doctorul \u0218erban Milcoveanu, unul dintre liderii studen\u021bimii bucure\u0219tene, acest fapt dator\u00e2ndu-se \u0219i v\u00e2rstei, fiind cel mai t\u00e2n\u0103r dintre \u00eentemni\u021ba\u021bi; cel\u0103lalt de\u021binut care \u00eendura regimul cel mai greu era Mihail Polihroniade, care \u201cspunea c\u0103 nici c\u00e2nd era liber nu putuse suporta s\u0103 fie mult\u0103 vreme singur (. . .). Acum, celula \u00eel deprima. Cum \u00een fiecare diminea\u021b\u0103 eram obliga\u021bi s\u0103 m\u0103tur\u0103m cu r\u00e2ndul \u0219i platforma de metal, eu \u0219i al\u021bii cedam r\u00e2ndul lui Mi\u0219u, \u00eenc\u00e2ntat s\u0103 fie c\u00e2teva minute \u00een libertate \u0219i s\u0103 se poat\u0103 opri c\u00e2te un minut pe la vizeta cuiva.\u201d<\/em>[12]<\/strong> \u00centre timp au mai fost adu\u0219i \u00een \u00eenchisoarea de la R\u00e2mnicul-S\u0103rat Comandantul legionar dr. Ion Banea, c\u00e2t \u0219i C\u0103pitanul Emil \u0218iancu, Comandant legionar. C\u0103pitanul Emil \u0218iancu avea s\u0103 sf\u00e2r\u0219easc\u0103 \u00een p\u0103durea de la R\u00e2\u0219nov, al\u0103turi de bunii s\u0103i camarazi Traian Cotig\u0103, ing. Eugen Ionic\u0103 \u0219i Pihu Grigore, trezit noaptea de pe patul de spital din Bra\u0219ov; Banea nu avea s\u0103 fie mai pu\u021bin \u201cnorocos\u201d, ucis fiind, \u0219i el, \u00een aceea\u0219i noapte, la R\u00e2mnic. La scurt timp a fost capturat \u0219i Prin\u021bul Alexandru Cantacuzino, care activa clandestin al\u0103turi de Profesorul Vasile Christescu pentu tip\u0103rirea buletinului informativ \u201cCurierul Legionar\u201d<\/em> c\u00e2t \u0219i pentru reorganizarea \u201cCorpului Mo\u021ba-Marin\u201d<\/em>.<\/p>\n Dintre cei care aveau s\u0103 \u201cviziteze\u201d, de asemenea, \u00eenchisoarea, este necesar s\u0103-i amintim \u0219i pe Decemviri, dar \u0219i pe Nicadori. C\u0103pitanul \u00eensu\u0219i venise cu trei zile \u00eenaintea acestora. De\u0219i Codreanu a fost complet izolat de restul legionarilor, acesta nu a \u00eent\u00e2rziat s\u0103 comunice prin Nicadori \u0219i Decemviri cu Inginerul Gheorghe Clime, socotit ca fiind \u201cprimul\u201d \u00een ceea ce constituia ierarhia legionar\u0103, al\u0103turi de Profesorul Vasile Christescu. \u00cen scurtul timp pe care Codreanu l-a petrecut la R\u00e2mnicu S\u0103rat, legionarii \u00eel \u00eendemnaser\u0103 pe Fane Georgescu, unul din Decemviri, s\u0103 c\u00e2nte, odat\u0103 ce \u00eel z\u0103rea pe fereastr\u0103 pe C\u0103pitan plimb\u00e2ndu-se \u00een curtea \u00eenchisorii, roman\u021ba \u201cFrumoasa mea cu ochii verzi\u201d<\/em>, opera muzicianului Ion M\u00e2nzatu, care, \u00eentre timp, devenise \u0219i compozitorul Mi\u0219c\u0103rii Legionare; era c\u00e2ntecul favorit al C\u0103pitanului.<\/p>\n \u201cDe atunci Fane a c\u00e2ntat zilnic, de la fereastra celulei, \u00een orele de plimbare ale C\u0103pitanului, cu vocea tare, s\u0103 fie auzit.\u201d<\/em>[13]<\/strong> Trist \u0219i pentru c\u0103 i se interzisese s\u0103 mai scrie acas\u0103, Comandant legionar Alexandru Christian Tell, renumitul membru al cuibului \u201cAxa\u201d<\/em> \u0219i co-autorul, al\u0103turi de Mihail Polihroniade, a c\u0103r\u021bii de istorie \u201cDomnia lui Carol I\u201d<\/em>, declar\u0103 greva foamei, pe care o \u021bine timp de 9 zile, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, find vizitat de mama sa, acesta se opre\u0219te. Unicul urma\u0219 al celebrului general Christian Tell, Alexandru C.-Tell, avea s\u0103 cad\u0103 r\u0103pus de gloan\u021be al\u0103turi de camarazii s\u0103i \u00een noaptea trist\u0103 a lui Septembrie 21.<\/p>\n Poate detaliile de acest gen au plictisit cititorul, \u00eens\u0103 fix aceste mici particularit\u0103\u021bi din vie\u021bile acestor oameni folosesc pentru a \u00een\u021belege atmosfera vie\u021bii \u00een \u00eenchisoare, pentru a \u00een\u021belege spiritul care \u00eei anima; din acestea reiese, totodat\u0103, atitudinea legionarilor pu\u0219i \u00een fa\u021ba mor\u021bii, pu\u0219i \u00een fa\u021ba condamn\u0103rilor pe via\u021b\u0103, pu\u0219i \u00een fa\u021ba destinului.<\/p>\n \u00abDu-te dorule prin lume \/ \u0219i te\u2019nal\u021b\u0103 p\u00e2n\u2019la cer, \/ \u0218i la toat\u0103 lumea spune, \/ C\u2019a \u00eenvins \u201cGarda de Fier\u201d\u00bb<\/em>\u00cen seara lui 29 Noiembrie 1938 \u00eencepuse o mohor\u00e2t\u0103 ploaie, relateaz\u0103 Virgil Ionescu.<\/p>\n Seara, numele Decemvirilor \u0219i a Nicadorilor fuseser\u0103 citite, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, de c\u0103tre c\u0103pitanul Iliescu, responsabilul \u00eenchisorii. C\u0103pitanul urm\u0103. Nicolae Constantinescu, ie\u0219ind din celul\u0103, \u00eel \u00eentreb\u0103 pe c\u0103pitanul de jandarmi \u0219i al \u00eenchisorii: \u201cUnde vom fi du\u0219i?\u201d<\/em> \u2014 t\u0103cere. Dup\u0103 c\u00e2teva momente, i se r\u0103spunse c\u0103 la Jilava.<\/p>\n La dou\u0103 zile dup\u0103 trista sear\u0103, \u00een care nimeni din penitenciar nu a dormit, mamele lui Alecu Cantacuzino, respectiv Alexandru Christian-Tell, vizitar\u0103 pe fii \u00eentemni\u021ba\u021bi: \u201c(. . .) a treia zi au fost chema\u021bi la cancelarie Tel \u0219i Alecu Cantacuzino. Le a\u0219teptam \u00eenfrigura\u021bi \u00eentoarcerea. Ne-au spus c\u0103 le veniser\u0103 mamele, dar c\u0103 nu li se permisese s\u0103 le vorbeasc\u0103, deoarece veniser\u0103 f\u0103r\u0103 autoriza\u021bii. Au putut numai s\u0103 le vad\u0103 prin fereastra \u00eenchis\u0103 de la distan\u021b\u0103. La \u00eentrebarea lui Tel prin semne: \u00bbUnde e C\u0103pitanul?\u00ab mama lui a ar\u0103tat spre p\u0103m\u00e2nt! Aceasta nu mai era un indiciu, ci o confirmare!\u201d<\/em>[14]<\/strong> La \u00eenceputul anului 1939 c\u0103zuse Vasile Christescu, socotit urma\u0219 \u00een conducerea Mi\u0219c\u0103rii Legionare, al\u0103turi de Gheorghe Clime, sau, poate, Ion Banea, cum \u00ee\u0219i doreau legionarii. Christescu fusese descoperit \u00een casa din Bra\u0219ov \u00een care tr\u0103ia, clandestin, de c\u0103tre trei jandarmi, \u00eempotriva c\u0103rora se ap\u0103rase cu pistolul pe care \u00eel avea la \u00eendem\u00e2na, dar \u201cun poli\u021bist a aruncat o grenad\u0103 \u00een camer\u0103 \u0219i <\/em>[Vasile Christescu] murise sf\u00e2rtecat.\u201d<\/em>[15]<\/strong> \u2014 \u00ee\u0219i aminte\u0219te P\u0103rintele Ion Dumitrescu Bor\u0219a.<\/p>\n \u00cen iarna anului 1939 Virgil Ionescu se \u00eemboln\u0103vi \u0219i fu transportat la spitalul militar de la Bra\u0219ov, unde se aflau \u0219i al\u021bi legionari, transporta\u021bi de la Miercurea Ciuc \u0219i de la Vaslui. Chiar \u0219i Profesorul Nae Ionescu se \u00eemboln\u0103vise \u00een lag\u0103rul de la Miercurea Ciuc. La fel \u0219i Radu Gyr, care, acum, se afla la spitalul militar din Bra\u0219ov.<\/p>\n Fiind cunoscute evenimentele, \u00een diminea\u021ba zilei de 21 Septembrie, 1939, Miti Dumitrescu, avocatul prahovean, al\u0103turi de un grup format din fo\u0219ti colegi de clas\u0103 de la Liceul Sfin\u021bii Petru \u0219i Pavel din Ploie\u0219ti, majoritatea fiind \u0219i \u00een Corpul Studen\u021besc Legionar de la Universitatea Bucure\u0219ti, \u00ee\u0219i preg\u0103tesc armele pentru a \u00eel \u00eempu\u0219ca pe Armand C\u0103linescu, considerat unul din principalii asasini ai C\u0103pitanului \u0219i c\u0103l\u0103ul genera\u021biei sale. Extragem din Memorialul Legionar publicat la Madrid \u00een 1960: \u201cDup\u0103 \u00eempu\u0219care<\/em> [care a avut loc pe podul Elefterie din zona Eroilor, Bucure\u0219ti, c\u00e2nd prim-ministrul se \u00eentorcea acas\u0103 dup\u0103 programul de activitate la pre\u0219edin\u021bia guvernului, la Ministerul de Interne \u0219i la Ministerul de R\u0103zboi] ei<\/em> [echipa condus\u0103 de Miti Dumitrescu, care avea s\u0103 intre \u00een fenomenologia legionar\u0103 drept \u201cR\u0103zbun\u0103torii\u201d<\/em>] p\u0103trund la postul de radio \u0219i informeaz\u0103 \u021bara \u00eencep\u00e2nd cu urm\u0103toarele cuvinte: \u00abne-am f\u0103cut o datorie dureroas\u0103 din a pedepsi pe c\u0103l\u0103ul C\u0103pitanului\u2026\u00bb. Se las\u0103 apoi aresta\u021bi \u0219i sunt du\u0219i \u00een pia\u021ba indicat\u0103 unde pe loc \u0219i f\u0103r\u0103 nici o judecat\u0103 sunt masacra\u021bi iar trupurile lor sunt l\u0103sate \u00een v\u0103zul lumii vreme de trei zile.\u201d<\/em>[16]<\/strong>\u201c\u00cen jurul cadavrelor <\/em>\u2014 relateaz\u0103 \u0218erban Milcoveanu \u2014, s-au montat ni\u0219te tribune \u0219i publicul a fost chemat s\u0103-\u0219i exprime indignarea \u0219i s\u0103 vizioneze spectacolul. Printre cei veni\u021bi au fost: Nicolae Iorga, care a \u00eenceput s\u0103 loveasc\u0103 cu piciorul \u00een craniile cadavrelor \u0219i prof. Petre Andrei, care a \u00eenceput s\u0103 scuipe cadavrele, \u00een chip de blestemare.\u201d<\/em>[17]<\/strong><\/p>\n La R\u00e2mnic, \u00een acea sear\u0103, legionarii vorbeau despre un posibil control, \u00eentruc\u00e2t aflaser\u0103 de vestea uciderii lui Armand C\u0103linescu. Unii se a\u0219teptau \u0219i s\u0103 fie uci\u0219i. Cumplit\u0103 prevestire! Primul care a fost scos din celul\u0103 a fost Inginerul Gheorghe Clime, cel care preluase \u0219efia partidului \u201cTotul pentru \u021aar\u0103\u201d<\/em>, manifestarea politic\u0103 a Mi\u0219c\u0103rii Legionare, odat\u0103 cu moartea Generalului Cantacuzino; un om scund, cu spr\u00e2ncenele groase, mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t restul legionarilor. Este cobor\u00e2t \u00een beciul \u00eenchisorii, de unde se auzeau doar \u021bipete. \u201cG\u0103l\u0103gia sinistr\u0103 de z\u0103voare m\u2019a trezit<\/em> \u2014 relateaz\u0103 un supravie\u021buitor al m\u0103celului. Deschid vizeta, vis-a-vis M. Polihroniade m\u0103 \u00eentreab\u0103 c\u00e2t e ora. Era 3 jumate <\/em>[noaptea]. \u2014 \u00abNe omoar\u0103 \u00een aceast\u0103 noapte. Pe d-l Clime l-au chinuit \u00eengrozitor; pe noi ne va \u00eempu\u0219ca acum\u00bb\u201d<\/em>[18]<\/strong><\/p>\n Jum\u0103tate de or\u0103 a \u021binut tortura la care Inginerul Clime a fost supus, iar \u201cdup\u0103 alt\u0103 jum\u0103tate de or\u0103, care a trecut greu ca un an, \u00een care timp vaetele str\u0103b\u0103teau tot mai stinse, s\u2019a auzit o rafal\u0103 de mitralier\u0103 \u0219i apoi la c\u00e2teva minute dou\u0103 gloan\u021be \u00een\u0103bu\u0219ite cari au \u00eencheiat calvarul. Toate aceste \u00eempu\u0219c\u0103turi fiind trase \u00een spatele \u00eenchisorii, \u00een care col\u021bul prev\u0103zut de Sima Simulescu, au r\u0103sunat a\u0219a de tare \u00een celulele celorlal\u021bi \u0219i pe culoare \u00eenc\u00e2t unii au c\u0103zut pe paturi. La vreo s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a explicat un plutonier c\u0103 pe Clime l-au chinuit groaznic, i-au str\u0103puns m\u00e2inile cu baioneta, au t\u0103iat din el buc\u0103\u021bi de carne \u0219i i-au sf\u0103r\u00e2mat apoi capul cu patul armei ca s\u0103 declare c\u0103 el a pus la cale omor\u00eerea lui Armand C\u0103linescu. <\/em><\/p>\n A suferit ca un mucenic f\u0103r\u0103 s\u0103 protesteze. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd c\u00e2te un vaet \u00eei sc\u0103pa f\u0103r\u0103 voia lui, dar se reculegea imediat. V\u0103z\u00e2nd c\u0103 nu-i pot smulge nici prin chinuri o infamie, l-au scos afar\u0103. Aici Clime, \u00een lupt\u0103 cu moartea s\u2019a sprijinit de s\u00e2rmele ghimpate s\u0103 nu se pr\u0103bu\u0219easc\u0103 jos. A ridicat ochii \u00een sus la Dumnezeu \u0219i a strigat: \u00abDoamne, Doamne, fac\u0103-se voia Ta\u00bb. \u00cen acest timp, sublocotenentul care manevra mitraliera, congestionat la fa\u021b\u0103, a \u00eenceput s\u0103 trag\u0103. C\u00e2nd Clime s\u2019a pr\u0103bu\u0219it la p\u0103m\u00e2nt, a r\u0103suflat \u0219i bestia: \u00abNa, s\u0103-\u021bi ar\u0103t eu \u021bie s\u0103 mai strigi, Doamne, Doamne\u00bb.\u201d<\/em>[19]<\/strong><\/p>\n Primul care a reac\u021bionat la \u021bipetele Inginerului Clime a fost Mihail Polihroniade; l\u00e2ng\u0103 el, B\u0103nic\u0103 Dobre, poreclit \u0219i \u201cUria\u0219ul\u201d<\/em>, lupt\u0103torul \u00een Spania c\u0103ruia armata lui Franco nu-i g\u0103sea haine pe m\u0103sur\u0103, \u00eel consol\u0103 pe M. Polihroniade, \u00eendemn\u00e2ndu-i pe legionari s\u0103 spun\u0103 o ultim\u0103 rug\u0103ciune [20]<\/strong>. El a urmat, scos din celul\u0103, \u00eenc\u0103tu\u0219at, a\u0219ezat \u00een fa\u021ba zidului unde Sima Simulescu, \u00een plimb\u0103rile prin curte, glumea al\u0103turi de camarazi c\u0103 va fi zidul unde, \u00eentr-o zi, vor fi uci\u0219i.<\/p>\n Reconstituind unul din ultimele dialoguri purtate cu B\u0103nic\u0103 Dobre, \u00een penitenciarul de la R\u00e2mnicu-S\u0103rat, Constantin I. Ghidei scrie: \u201cL-am v\u0103zut ultima dat\u0103 la R\u00e2mnicu-S\u0103rat \u0219i\u2019n fa\u021ba lui de martir, m\u2019am cutremurat \u0219i m\u2019am ru\u0219inat. Eram o f\u0103r\u00e2m\u0103 de om ce privea acest uria\u0219 care mi-a c\u0103l\u0103uzit pa\u0219ii \u0219i luminat drumul. M\u00e2ndru \u0219i impun\u0103tor, sl\u0103bit fizice\u0219te, dar ne\u00eenfr\u00e2nt \u00een credin\u021ba sa de martir, scruta viitorul aprig pentru el, dar str\u0103lucitor pentru Rom\u00e2nia, spun\u00e2ndu-mi: \u00abMoartea individului nu \u00eenseamn\u0103 \u00een via\u021ba unui popor \u00eencetarea lui de a mai tr\u0103i. Ea este reg\u0103sirea pentru cei r\u0103t\u0103ci\u021bi \u0219i isvor de crea\u021bie pentru cei umili\u021bi. Este versificarea for\u021belor \u0219i \u00eennobilarea mor\u021bilor. Iar noi avem at\u00e2tea energii \u0219i at\u00e2tea rezerve care vor tr\u0103i. Prin ele vom tr\u0103i \u0219i noi. A fost sortit de Dumnezeu \u0219i a\u0219a a dorit C\u0103pitanul. Se va \u00eendeplini!\u00bb\u201d<\/em>[21]<\/strong>.<\/p>\n Poate c\u0103 B\u0103nic\u0103 Dobre a urmat cuvintele bunului s\u0103u camarad \u0219i prieten Ionel Mo\u021ba care, pe vapor, \u00een drum spre Spania, \u00eei \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ise g\u00e2ndurile: \u201cB\u0103nic\u0103! Este frumos s\u0103 sim\u021bi c\u0103 tr\u0103ie\u0219ti slujind un ideal, dar este sublim s\u0103 mori \u00een slujba unui ideal!\u201d<\/em>[22]<\/strong> Urm\u0103torul a fost Inginerul Aurel Serafim care, ini\u021bial, a refuzat s\u0103 ias\u0103 din celul\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t jandarmii l-au b\u0103tut cu baionetele, la urm\u0103, sp\u0103rg\u00e2ndu-i capul cu patul pu\u0219tii [23]<\/strong>. Incon\u0219tient, dar \u00eenc\u0103 viu, a fost t\u00e2r\u00e2t \u00een fa\u021ba zidului unde se aflau, ne\u00eensufle\u021bite, corpurile camarazilor s\u0103i. Pentru a fi siguri c\u0103l\u0103ii, plutonul de execu\u021bie a tras \u00een el, l\u0103s\u00e2nd genera\u021bia interbelic\u0103 f\u0103r\u0103 o alt\u0103 Pan\u0103 a Arhanghelului . . . R\u00e2nd pe r\u00e2nd, au fost sco\u0219i: Ion Banea, Nicolae Totu, Gheorghe Istrate, Alexandru Cantacuzino, Sima Simulescu, Alexandru Christian-Tell, Gheorghe Furdui, Mihail Polihroniade, Paul Craja \u0219i Gheorghe Apostolescu. Mucenicii de la R\u00e2mnicu-S\u0103rat. Eliade ne relateaz\u0103, cel mai probabil \u0219i el, din auzite, moartea bunului s\u0103u prieten, ne\u00eent\u00e2rziat a fi men\u021bionat \u00een memoriile sale:<\/p>\n \u201c\u0218tiu doar c\u0103 Mihail Polihroniade, care se num\u0103ra printre foarte rarii \u0219efi preocupa\u021bi de victoria politic\u0103, iar nu de m\u00e2ntuirea sufletelor, i-a spus odat\u0103 so\u021biei, \u00een temni\u021ba de la R\u00e2mnicul S\u0103rat, dup\u0103 executarea lui Codreanu: \u00ab\u2014 Iat\u0103 unde ne-au dus slujbele \u0219i parastasele!\u00bb. La mai pu\u021bin de un an, avea s\u0103 fie executat \u0219i el, care nici m\u0103car nu avea m\u00e2ng\u00e2ierea slujbelor \u0219i a parastaselor. Dar n-a murit mai pu\u021bin senin ca ceilal\u021bi, cei credincio\u0219i. <\/em><\/p>\n A cerut o \u021bigar\u0103, a aprins-o \u0219i s-a apropiat z\u00e2mbind de zidul unde-l a\u0219teptau mitralierele.\u201d<\/em>[24]<\/strong><\/p>\n Pentru ce ne amintim de duhurile lor? Pentru ce \u00eei chem\u0103m \u00een \u201capelul martirilor\u201d, spun\u00e2nd \u201cPrezent!\u201d<\/em> \u2014?<\/strong> Ionel Mo\u021ba, \u00een articolul s\u0103u scris \u00een drum spre Spania ne las\u0103 cea mai frumoas\u0103 explica\u021bie:<\/p>\n \u201c(. . .) legionarii \u0219tiu bine c\u0103 atunci c\u00e2nd, la adunarea frontului legionar, se face \u00abapelul mor\u021bilor\u00bb adic\u0103 strigarea lupt\u0103torilor mor\u021bi \u00een lupte, to\u021bi legionarii r\u0103spund, cu putere \u0219i credin\u021b\u0103, \u00een locul celui care nu mai are glas: Prezent! Adic\u0103 cel plecat \u0219i chemat acum la apel, nu este cu adev\u0103rat plecat dintre cei r\u0103ma\u0219i \u00een via\u021b\u0103, ci el este prezent, este viu \u00een sufletele tuturor.\u201d<\/em>[25]<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n SURSE<\/strong><\/u><\/p>\n [1]<\/strong> Mircea Eliade, Memorii. Recoltele solsti\u021biului<\/em>, Vol. II, Editura Humanitas, Bucure\u0219ti, 1991, pag. 26. | Penele Arhanghelului<\/a><\/strong> \ud83c\uddf7\ud83c\uddf4<\/p>\n<\/article>\n<\/div>\n Penele Arhanghelului
\u00bb Ca o lacrim\u0103 de s\u00e2nge, a c\u0103zut o stea . . . \u00ab<\/em><\/p>\n
[2]<\/strong> Virgil Ionescu, Memorii. 1. Pe drumul crucilor c\u0103zute. 2. Calvarul\u201d<\/em>, P\u0103m\u00e2ntul Str\u0103mo\u0219esc (Serie nou\u0103 5<\/em>), Buenos Aires, 1979, pag. 123.
[3]<\/strong> Vezi \u0219i: Mihail Manoilescu, Polihroniade \u00een politica extern\u0103<\/em>, articol semnat \u00een Buna Vestire<\/em>, Anul IV \u2014 Seria II, \u2014 No. 19 din 29 Septembrie 1940.
[4]<\/strong> Vezi \u0219i: \u0218erban Milcoveanu, Personalit\u0103\u021bi legionare uitate pe nedrept (II): avocat legionar Radu Budi\u0219teanu<\/em>, publicat \u00een Cuv\u00e2ntul Legionar, Anul III, Nr. 48 din Iulie 2007.
[5]<\/strong> Corneliu Zelea Codreanu, Pentru Legionari<\/em>, Vol. I, Editura \u201cTotul Pentru \u021aar\u0103\u201d, Sibiu, 1936, pag. 200.
[6]<\/strong> Faust Bradesco, Les trois \u00e9preuves l\u00e9gionnaires: \u00c9lements de doctrine<\/em>, Editions Prom\u00e9th\u00e9e, Paris, 1972, pag. 154.
[7]<\/strong> Corneliu Zelea Codreanu, C\u0103rticica \u0218efului de Cuib<\/em>, Colec\u021bia \u201cEUROPA\u201d M\u00fcnchen, 1987, pag. 63.
[8] <\/strong>Faust Bradesco, Op cit.<\/em>, pag. 154.
[9]<\/strong> Corneliu Zelea Codreanu, Circul\u0103ri \u0219i Manifeste<\/em>, Colec\u021bia \u201cEUROPA\u201d M\u00fcnchen, 1981, pag. 287.
[10]<\/strong> Radu Gyr, Suferin\u021b\u0103, jertf\u0103 \u0219i c\u00e2ntec<\/em>, evocare publicat\u0103 \u00een P\u0103m\u00e2ntul Str\u0103mo\u0219esc<\/em>, Seria II, An 1, N. 1, Buenos Aires, Iunie-Noiembrie 1952, pag. 148.
[11] <\/strong>Virgil Ionescu, Op. cit.<\/em>, pag. 125.
[12]<\/strong> Ibidem<\/em>, pag. 129
[13]<\/strong>Ibidem<\/em>, pag. 142.
[14]<\/strong> Ibidem<\/em>, pag. 156.
[15] <\/strong>P\u0103rintele Ion Dumitrescu-Bor\u0219a, Cal Traian intr\u0103 muros: memorii legionare\u201d<\/em>, Editura LUCMAN, Bucure\u0219ti, 2002, pag. 257.
[16]<\/strong>Memorial Legionar<\/em>, Colec\u021bia DACOROMANIA, Madrid, 1960, pag. 90.
[17]<\/strong> \u0218erban Milcoveanu, Pentru ce a fost asasinat Corneliu Zelea Codreanu?<\/em>, Editura \u201cAsocia\u021bia fo\u0219tilor pre\u0219edin\u021bi ai Studen\u021bimii\u201d, \u0219i \u201cLiga pentru ap\u0103rarea Adev\u0103rului istoric\u201d, Bucure\u0219ti, 2007, pag. 285.
[18] <\/strong>Gheorghe \u021aopa, Jertfa celor uci\u0219i la R\u00e2mnicu-S\u0103rat<\/em>, articol publicat \u00een Buna Vestire<\/em>, Anul IV \u2014 Seria II. \u2014 No. 13 din 22 Septembrie 1940, pag. 5.
[19]<\/strong>Cum au fost martiriza\u021bi legionarii dela R\u00e2mnicu-S\u0103rat<\/em>, ap\u0103rut \u00een Buletinul Informativ<\/em>, Nr. \u2014 Berlin, 1940. Vezi \u0219i: Constantin Papanace, Martiri Legionari<\/em>, Editura Armatolii, Cetatea Eterna, Colec\u021bia Biblioteca Verde, Nr. 8, Roma, 1952, pag. 16.
[20]<\/strong> \u0218erban Milcoveanu, Cum l-am cunoscut pe Mihail Polihroniade<\/em>, articol publicat \u00een Buna Vestire<\/em>, Anul IV \u2014 Seria II. \u2014 No. 19 din 29 Septembrie 1940.
[21]<\/strong>B\u0103nic\u0103 Dobre. Figuri Legendare<\/em>, extras din ziarul Buna Vestire<\/em>, Anul V, \u2014 Seria II \u2014, No. 100 din 19 Ianuarie 1941.
[22]<\/strong> B\u0103nic\u0103 Dobre, Crucifica\u021bii. Zile tr\u0103ite pe frontul spaniol<\/em>, Editura ziarului \u00abBuna Vestire\u00bb, Tipografia I. N. Copuzeanu, Bucure\u0219ti, 1937, pag. 12.
[23]<\/strong> Ion Sachelarescu, Inginerul Aurel Serafim<\/em>, articol publicat \u00een Cuv\u00e2ntul, Ziar al Mi\u0219c\u0103rii Legionare<\/em>, Anul XVII (Serie nou\u0103), Nr. 7 din 20 Octombrie 1940.
[24]<\/strong> Mircea Eliade, Op. cit.<\/em>, pag. 27.
[25]<\/strong> Ion I Mo\u021ba, PREZENT<\/em>, Colec\u021bia \u201cEUROPA\u201d M\u00fcnchen, 2007 [ed. a IV-a], pp. II-III.<\/p>\n
\nIncorect Politic<\/strong>
\nSeptembrie 22, 2026<\/p>\n