[analyse_image type=”featured” src=””]<\/p>\n
Devenim p\u0103rin\u021bi crez\u00e2nd c\u0103 totul se va schimba \u00een jurul nostru \u2013 programul, priorit\u0103\u021bile, casa plin\u0103 de juc\u0103rii \u2013 dar rareori ne g\u00e2ndim c\u0103 se schimb\u0103 chiar cine suntem. Ceea ce psihologii numesc \u201eparenting\u201d, adic\u0103 tot ansamblul de \u00eengrijire, decizii \u0219i implicare zilnic\u0103 prin care cre\u0219tem \u0219i educ\u0103m un copil, nu este doar o list\u0103 de sarcini noi, ci o experien\u021b\u0103 care ne remodeleaz\u0103 din interior. Personalitatea, pe care o consider\u0103m de obicei stabil\u0103 dup\u0103 v\u00e2rsta adult\u0103, se dovede\u0219te surprinz\u0103tor de maleabil\u0103 \u00een fa\u021ba experien\u021bei parentale. Nu vorbim despre simple ajust\u0103ri de comportament, ci despre transform\u0103ri de fond, m\u0103surabile chiar \u0219i \u00een tr\u0103s\u0103turile pe care psihologii le consider\u0103 structurale.<\/p>\n
Un studiu longitudinal amplu, realizat de cercet\u0103toarea Wiebke Bleidorn \u00eempreun\u0103 cu colegi din Germania \u0219i publicat \u00een \u201eJournal of Personality and Social Psychology\u201d, a urm\u0103rit mii de adul\u021bi pe parcursul mai multor ani, compar\u00e2nd evolu\u021bia personalit\u0103\u021bii celor care au devenit p\u0103rin\u021bi cu cea a celor care nu au avut copii. Rezultatele au ar\u0103tat c\u0103 faptul de a deveni p\u0103rinte se asociaz\u0103 cu sc\u0103deri ale deschiderii c\u0103tre experien\u021be noi \u0219i cu cre\u0219teri ale con\u0219tiinciozit\u0103\u021bii \u0219i ale aversiunii fa\u021b\u0103 de risc. Cu alte cuvinte, p\u0103rin\u021bii devin, \u00een medie, mai precau\u021bi, mai organiza\u021bi \u0219i mai pu\u021bin dispu\u0219i s\u0103 caute noutatea de dragul nout\u0103\u021bii. Nu e greu de \u00een\u021beles de ce: c\u00e2nd r\u0103spunzi de siguran\u021ba fizic\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103 a unei alte fiin\u021be, creierul reevalueaz\u0103 constant ce merit\u0103 riscat \u0219i ce nu.<\/p>\n
Aceast\u0103 recalibrare nu se opre\u0219te la nivel cognitiv. Multe persoane povestesc c\u0103, odat\u0103 cu na\u0219terea unui copil, au descoperit la ele r\u0103bdare de care nu se \u0219tiau capabile, dar \u0219i un prag de frustrare mult mai sc\u0103zut dec\u00e2t \u00eenainte. Rela\u021bia cu timpul se schimb\u0103 radical \u2013 orele nu mai sunt ale noastre \u00een \u00eentregime, iar aceast\u0103 pierdere a controlului poate genera anxietate cronic\u0103 sau, dimpotriv\u0103, poate cultiva o form\u0103 de acceptare \u0219i flexibilitate pe care via\u021ba anterioar\u0103 nu o cerea. Identitatea profesional\u0103, social\u0103, chiar romantic\u0103 trece printr-o renegociere: mul\u021bi p\u0103rin\u021bi descriu o senza\u021bie de \u201ededublare\u201d, \u00een care vechea personalitate coexist\u0103, uneori incomod, cu noile responsabilit\u0103\u021bi \u0219i cu noile valori care se instaleaz\u0103 treptat.<\/p>\n
Aceast\u0103 transformare nu este neap\u0103rat negativ\u0103. Studiile arat\u0103 \u0219i cre\u0219teri ale sentimentului de sens \u0219i scop \u00een via\u021b\u0103, al\u0103turi de o maturizare emo\u021bional\u0103 accelerat\u0103. Problema apare atunci c\u00e2nd schimbarea nu este con\u0219tientizat\u0103, iar p\u0103rintele se simte \u201epierdut\u201d f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 de ce rela\u021bia cu propriul so\u021b, cu prietenii sau cu propria carier\u0103 pare brusc diferit\u0103. Tocmai de aceea, c\u00e2teva strategii pot ajuta la traversarea acestei perioade f\u0103r\u0103 ca ea s\u0103 devin\u0103 o criz\u0103 de identitate.<\/p>\n
Primul pas, esen\u021bial, este s\u0103 numim schimbarea \u00een loc s\u0103 o ignor\u0103m. A vorbi deschis \u2013 cu partenerul, cu un prieten apropiat sau chiar \u00eentr-un jurnal personal \u2013 despre faptul c\u0103 \u201enu mai simt c\u0103 sunt aceea\u0219i persoan\u0103\u201d reduce izolarea emo\u021bional\u0103 \u0219i ofer\u0103 un cadru pentru a \u00een\u021belege ce anume s-a schimbat: valorile, priorit\u0103\u021bile, toleran\u021ba la risc sau nevoia de control. F\u0103r\u0103 aceast\u0103 con\u0219tientizare, multe persoane interpreteaz\u0103 gre\u0219it disconfortul ca pe un semn c\u0103 ceva e \u00een neregul\u0103 cu ele, c\u00e2nd de fapt este o reac\u021bie adaptativ\u0103 fireasc\u0103.<\/p>\n
A doua solu\u021bie \u021bine de p\u0103strarea deliberat\u0103 a unor fragmente din identitatea dinainte de a deveni p\u0103rinte. Nu este vorba despre a rezista schimb\u0103rii, ci despre a nu o l\u0103sa s\u0103 \u0219tearg\u0103 complet ce a existat \u00eenainte \u2013 un hobby, o prietenie, un obicei care nu are leg\u0103tur\u0103 cu rolul de p\u0103rinte. Cercet\u0103rile din psihologia dezvolt\u0103rii arat\u0103 c\u0103 adul\u021bii care reu\u0219esc s\u0103 men\u021bin\u0103, chiar \u0219i \u00een doze mici, activit\u0103\u021bi legate de identitatea lor anterioar\u0103 raporteaz\u0103 niveluri mai sc\u0103zute de epuizare parental\u0103 \u0219i o tranzi\u021bie mai lin\u0103 spre noul echilibru.<\/p>\n
A treia strategie, poate cea mai pu\u021bin intuitiv\u0103, este s\u0103 trat\u0103m noile tr\u0103s\u0103turi \u2013 precau\u021bia crescut\u0103, nevoia de rutin\u0103, sc\u0103derea toleran\u021bei la incertitudine \u2013 nu ca pe ni\u0219te defecte de corectat, ci ca pe adapt\u0103ri utile care pot fi integrate con\u0219tient. \u00cen loc s\u0103 lup\u021bi \u00eempotriva faptului c\u0103 e\u0219ti mai pu\u021bin spontan dec\u00e2t \u00eenainte, po\u021bi construi noi forme de spontaneitate compatibile cu via\u021ba de p\u0103rinte, mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 t\u00e2nje\u0219ti dup\u0103 una care nu mai este realist\u0103. Aceast\u0103 acceptare activ\u0103, sus\u021binut\u0103 de altfel \u0219i de terapia accept\u0103rii \u0219i angajamentului, ajut\u0103 la reducerea conflictului interior dintre \u201ecine eram\u201d \u0219i \u201ecine sunt acum\u201d.<\/p>\n
Parenting-ul nu este doar o schimbare de rol, ci un proces psihologic profund, comparabil ca intensitate cu alte tranzi\u021bii majore de via\u021b\u0103. A \u00een\u021belege c\u0103 personalitatea noastr\u0103 continu\u0103 s\u0103 se modeleze, chiar \u0219i dup\u0103 ce credeam c\u0103 s-a \u201efixat\u201d, nu este un motiv de \u00eengrijorare, ci o invita\u021bie la curiozitate fa\u021b\u0103 de propria evolu\u021bie \u2013 \u0219i, poate, un motiv \u00een plus s\u0103 fim mai bl\u00e2nzi cu noi \u00een\u0219ine \u00een anii \u00een care \u00eenv\u0103\u021b\u0103m, practic, o nou\u0103 versiune a propriei identit\u0103\u021bi.<\/p>\n
Psiholog Mihai Moisoiu<\/p>\n
Tel. 0753 937 223<\/p>\n
www.mihaimoisoiu.ro<\/p>\n
E-mail: mmmoisoiu@gmail.com<\/p>\n<\/div>\n
Devenim p\u0103rin\u021bi crez\u00e2nd c\u0103 totul se va schimba \u00een jurul nostru \u2013 programul, priorit\u0103\u021bile, casa plin\u0103 de juc\u0103rii \u2013 dar rareori ne g\u00e2ndim c\u0103 se schimb\u0103 chiar cine suntem. Ceea ce psihologii numesc \u201eparenting\u201d, adic\u0103 tot ansamblul de \u00eengrijire, decizii \u0219i implicare zilnic\u0103 prin care cre\u0219tem \u0219i educ\u0103m un copil, nu este doar o list\u0103 de sarcini noi, ci o experien\u021b\u0103 care ne remodeleaz\u0103 din interior. Personalitatea, pe care o consider\u0103m de obicei stabil\u0103 dup\u0103 v\u00e2rsta adult\u0103, se dovede\u0219te surprinz\u0103tor de maleabil\u0103 \u00een fa\u021ba experien\u021bei parentale. Nu vorbim despre simple ajust\u0103ri de comportament, ci despre transform\u0103ri de fond, m\u0103surabile chiar \u0219i \u00een tr\u0103s\u0103turile pe care psihologii le consider\u0103 structurale.<\/p>\n
Un studiu longitudinal amplu, realizat de cercet\u0103toarea Wiebke Bleidorn \u00eempreun\u0103 cu colegi din Germania \u0219i publicat \u00een \u201eJournal of Personality and Social Psychology\u201d, a urm\u0103rit mii de adul\u021bi pe parcursul mai multor ani, compar\u00e2nd evolu\u021bia personalit\u0103\u021bii celor care au devenit p\u0103rin\u021bi cu cea a celor care nu au avut copii. Rezultatele au ar\u0103tat c\u0103 faptul de a deveni p\u0103rinte se asociaz\u0103 cu sc\u0103deri ale deschiderii c\u0103tre experien\u021be noi \u0219i cu cre\u0219teri ale con\u0219tiinciozit\u0103\u021bii \u0219i ale aversiunii fa\u021b\u0103 de risc. Cu alte cuvinte, p\u0103rin\u021bii devin, \u00een medie, mai precau\u021bi, mai organiza\u021bi \u0219i mai pu\u021bin dispu\u0219i s\u0103 caute noutatea de dragul nout\u0103\u021bii. Nu e greu de \u00een\u021beles de ce: c\u00e2nd r\u0103spunzi de siguran\u021ba fizic\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103 a unei alte fiin\u021be, creierul reevalueaz\u0103 constant ce merit\u0103 riscat \u0219i ce nu.<\/p>\n
Aceast\u0103 recalibrare nu se opre\u0219te la nivel cognitiv. Multe persoane povestesc c\u0103, odat\u0103 cu na\u0219terea unui copil, au descoperit la ele r\u0103bdare de care nu se \u0219tiau capabile, dar \u0219i un prag de frustrare mult mai sc\u0103zut dec\u00e2t \u00eenainte. Rela\u021bia cu timpul se schimb\u0103 radical \u2013 orele nu mai sunt ale noastre \u00een \u00eentregime, iar aceast\u0103 pierdere a controlului poate genera anxietate cronic\u0103 sau, dimpotriv\u0103, poate cultiva o form\u0103 de acceptare \u0219i flexibilitate pe care via\u021ba anterioar\u0103 nu o cerea. Identitatea profesional\u0103, social\u0103, chiar romantic\u0103 trece printr-o renegociere: mul\u021bi p\u0103rin\u021bi descriu o senza\u021bie de \u201ededublare\u201d, \u00een care vechea personalitate coexist\u0103, uneori incomod, cu noile responsabilit\u0103\u021bi \u0219i cu noile valori care se instaleaz\u0103 treptat.<\/p>\n
Aceast\u0103 transformare nu este neap\u0103rat negativ\u0103. Studiile arat\u0103 \u0219i cre\u0219teri ale sentimentului de sens \u0219i scop \u00een via\u021b\u0103, al\u0103turi de o maturizare emo\u021bional\u0103 accelerat\u0103. Problema apare atunci c\u00e2nd schimbarea nu este con\u0219tientizat\u0103, iar p\u0103rintele se simte \u201epierdut\u201d f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 de ce rela\u021bia cu propriul so\u021b, cu prietenii sau cu propria carier\u0103 pare brusc diferit\u0103. Tocmai de aceea, c\u00e2teva strategii pot ajuta la traversarea acestei perioade f\u0103r\u0103 ca ea s\u0103 devin\u0103 o criz\u0103 de identitate.<\/p>\n
Primul pas, esen\u021bial, este s\u0103 numim schimbarea \u00een loc s\u0103 o ignor\u0103m. A vorbi deschis \u2013 cu partenerul, cu un prieten apropiat sau chiar \u00eentr-un jurnal personal \u2013 despre faptul c\u0103 \u201enu mai simt c\u0103 sunt aceea\u0219i persoan\u0103\u201d reduce izolarea emo\u021bional\u0103 \u0219i ofer\u0103 un cadru pentru a \u00een\u021belege ce anume s-a schimbat: valorile, priorit\u0103\u021bile, toleran\u021ba la risc sau nevoia de control. F\u0103r\u0103 aceast\u0103 con\u0219tientizare, multe persoane interpreteaz\u0103 gre\u0219it disconfortul ca pe un semn c\u0103 ceva e \u00een neregul\u0103 cu ele, c\u00e2nd de fapt este o reac\u021bie adaptativ\u0103 fireasc\u0103.<\/p>\n
A doua solu\u021bie \u021bine de p\u0103strarea deliberat\u0103 a unor fragmente din identitatea dinainte de a deveni p\u0103rinte. Nu este vorba despre a rezista schimb\u0103rii, ci despre a nu o l\u0103sa s\u0103 \u0219tearg\u0103 complet ce a existat \u00eenainte \u2013 un hobby, o prietenie, un obicei care nu are leg\u0103tur\u0103 cu rolul de p\u0103rinte. Cercet\u0103rile din psihologia dezvolt\u0103rii arat\u0103 c\u0103 adul\u021bii care reu\u0219esc s\u0103 men\u021bin\u0103, chiar \u0219i \u00een doze mici, activit\u0103\u021bi legate de identitatea lor anterioar\u0103 raporteaz\u0103 niveluri mai sc\u0103zute de epuizare parental\u0103 \u0219i o tranzi\u021bie mai lin\u0103 spre noul echilibru.<\/p>\n
A treia strategie, poate cea mai pu\u021bin intuitiv\u0103, este s\u0103 trat\u0103m noile tr\u0103s\u0103turi \u2013 precau\u021bia crescut\u0103, nevoia de rutin\u0103, sc\u0103derea toleran\u021bei la incertitudine \u2013 nu ca pe ni\u0219te defecte de corectat, ci ca pe adapt\u0103ri utile care pot fi integrate con\u0219tient. \u00cen loc s\u0103 lup\u021bi \u00eempotriva faptului c\u0103 e\u0219ti mai pu\u021bin spontan dec\u00e2t \u00eenainte, po\u021bi construi noi forme de spontaneitate compatibile cu via\u021ba de p\u0103rinte, mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 t\u00e2nje\u0219ti dup\u0103 una care nu mai este realist\u0103. Aceast\u0103 acceptare activ\u0103, sus\u021binut\u0103 de altfel \u0219i de terapia accept\u0103rii \u0219i angajamentului, ajut\u0103 la reducerea conflictului interior dintre \u201ecine eram\u201d \u0219i \u201ecine sunt acum\u201d.<\/p>\n
Parenting-ul nu este doar o schimbare de rol, ci un proces psihologic profund, comparabil ca intensitate cu alte tranzi\u021bii majore de via\u021b\u0103. A \u00een\u021belege c\u0103 personalitatea noastr\u0103 continu\u0103 s\u0103 se modeleze, chiar \u0219i dup\u0103 ce credeam c\u0103 s-a \u201efixat\u201d, nu este un motiv de \u00eengrijorare, ci o invita\u021bie la curiozitate fa\u021b\u0103 de propria evolu\u021bie \u2013 \u0219i, poate, un motiv \u00een plus s\u0103 fim mai bl\u00e2nzi cu noi \u00een\u0219ine \u00een anii \u00een care \u00eenv\u0103\u021b\u0103m, practic, o nou\u0103 versiune a propriei identit\u0103\u021bi.<\/p>\n
Psiholog Mihai Moisoiu<\/p>\n
Tel. 0753 937 223<\/p>\n
www.mihaimoisoiu.ro<\/p>\n
E-mail: mmmoisoiu@gmail.com<\/p>\n<\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/www.monitorulsv.ro\/cum-ne-schimba-parenting-ul-propria-personalitate\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=””] Devenim p\u0103rin\u021bi crez\u00e2nd c\u0103 totul se va schimba \u00een jurul nostru \u2013 programul, priorit\u0103\u021bile, casa plin\u0103 de juc\u0103rii \u2013 dar rareori ne g\u00e2ndim c\u0103 se schimb\u0103 chiar cine suntem. Ceea ce psihologii numesc \u201eparenting\u201d, adic\u0103 tot ansamblul de \u00eengrijire, decizii \u0219i implicare zilnic\u0103 prin care cre\u0219tem \u0219i educ\u0103m un copil, nu este […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,166],"class_list":["post-2148214","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-monitorulsv-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2148214","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2148214"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2148214\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2148214"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2148214"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2148214"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}