TIMISOARA.<\/strong> La \u00eencepului veacului trecut, Timi\u0219oara era \u00een plin\u0103 dezvoltare urban\u0103, mai ales zona central\u0103. A fost perioada \u00een care \u00een ora\u0219 au fost ridicate c\u00e2teva dintre cele mai reprezentantive cl\u0103diri, \u0219i nu numai \u00een Pia\u021ba Operei, ci \u0219i \u00een Pia\u021ba Unirii.<\/p>\n CITE\u0218TE \u0218I:<\/span>Cum va ar\u0103ta noul Stadion Dan P\u0103ltini\u0219anu din Timi\u0219oara, independent energetic, cu nocturn\u0103 LED \u0219i gazon hibrid. \u00cencep forajele \u00een teren. FOTO<\/a><\/strong><\/p>\n La jum\u0103tatea secolului al XVIII-lea la intrarea \u00een pia\u021b\u0103, dinspre actuala strad\u0103 Alecsandri, se afla o cl\u0103dire cu un etaj, prima de acest fel din zon\u0103, care apar\u021binea lui Wenzl Lechner, un constructor care era \u0219i membru al Consiliului Local. Era o perioad\u0103 \u00een care Timi\u0219oara a fost condus\u0103 de mai multi edili de origine german\u0103 (Andrea Pfann, Peter Mayer sau Joseph Leibnitzer).<\/p>\n \u00cen 1828, cl\u0103direa apare \u00een proprietatea Theresei Plausits, iar \u00een alte documente este men\u021bionat un anume Theodor Plavsic. Construc\u021bia r\u0103m\u00e2ne \u00een picioare p\u00e2n\u0103 \u00eenceputul secolului al XX-lea, perioad\u0103 \u00een care \u00een imobil au locuit negustori, avoca\u021bi sau ofi\u021beri, iar \u00een cl\u0103dire a func\u021bionat \u0219i o farmacie.<\/p>\n \u201eP\u00e2n\u0103 \u00een 1908, \u00een Pia\u021ba Unirii \u00een col\u021bul actualelor str\u0103zi V. Alecsandri \u0219i Gh. Laz\u0103r, foste Hunyadi \u0219i Szerb, vis-a-vis de vicariatul ortodox s\u00e2rb, func\u021biona o cl\u0103dire joas\u0103, probabil o construc\u021bie de secolul al XVIII-lea, care apare pe planurile de epoc\u0103 cu eleva\u021bia parterului foarte masiv\u0103. Printre locatarii mentiona\u021bi \u00een ghidul de adrese din 1906 al ora\u0219ului apar negustori, avoca\u021bi, ofi\u021beri, un farmacist \u0219i o farmacie militar\u0103. Dup\u0103 forma\u021bia \u0219i profesia locatarilor pare a fi vorba \u00een mare parte de reprezentan\u021bi ai clasei de mijloc a burgheziei<\/strong>\u201e, se arat\u0103 \u00eentr-un studiu semnat de Diana Mihoc Andrasy \u0219i Dan Leopold Ciobotaru \u0219i publicat \u00een Analele Banatului.<\/p>\n<\/blockquote>\n Despre momentul exact \u00een care vechea cl\u0103dire a fost demolat\u0103 nu se cunosc date exacte.<\/p>\n Cert este c\u0103, \u00een luna septembrie a anului 1908<\/strong>, Max Steiner, un fabricant de le\u0219ie, care era \u0219i fondatorul B\u0103ncii de Scont, prime\u0219te autoriza\u021bia de construc\u021bie pentru ridicarea unui nou imobil.<\/p>\n \u201ePe\u00a012 septembrie 1908, \u00een actuala Pia\u021ba Unirii, la comanda fabricantului \u0219i ac\u021bionarului fondator al B\u0103ncii de Scont, Miksa Steiner, au \u00eenceput lucr\u0103rile la cl\u0103direa care este ast\u0103zi catalogat\u0103 drept una dintre cele mai elegante construc\u021bii din ora\u0219. Totodat\u0103, este singura cl\u0103dire din Timi\u0219oara cu aspect ce aminte\u0219te de arhitectura lui Gaudi<\/strong>\u201e, scrie Zoltan Kovacs \u00een \u201eCalendar timi\u0219orean. File din istoria ora\u0219ului\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n Constructorii se mi\u0219c\u0103 rapid pentru acele vremuri, iar \u00een 3 august 1909 imobilul este finalizat. La parterul noii cl\u0103diri se afla sediul B\u0103ncii de Scont, iar la cele dou\u0103 etaje erau apartamente.<\/p>\n \u201eDac\u0103 presupunem faptul c\u0103 imobilul a \u00eenceput s\u0103 fie construit imediat dup\u0103 primirea autoriza\u021biei de construc\u021bie, atunci probabil c\u0103 ritmul de construc\u021bie a fost foarte sus\u021binut \u0219i alert, deoarece \u00een data de 3 august 1909, a\u0219adar \u00eentr-un interval de 10 luni, cl\u0103direa era finisat\u0103. \u00cen toate ziarele epocii, \u00een jurnale, s\u0103pt\u0103m\u00e2nale \u0219i chiar \u00een buletinul oficial, Banca de Scont anun\u021ba mutarea birourilor sale \u00eencep\u00e2nd cu aceast\u0103 dat\u0103: 3 august 1909, \u00een noul sediu de pe Hunyadi colt cu Szerb<\/strong>\u201e, se arat\u0103 \u00een Analele Banatului.<\/p>\n \u201e\u00cen palatul din Pia\u021ba Unirii, la cele dou\u0103 etaje erau apartamente de inchiriat, la parter se afla sediul Bancii de Scont. Director general a fost la \u00eenceput Ferencz Weisz, iar \u00een anii \u201920 Oszkar Kubitschek, vicepre\u0219edinte \u2013 Coloman Jakobi<\/strong>\u201e, spune Geta Neumann \u00een volumul \u201ePe urmele Timi\u0219oarei evreie\u0219ti\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n \u00cen scurt timp, camere din cl\u0103dire sunt \u00eenchiriate de persoane mai \u00eenst\u0103rite, printre care un avocat, un angrosist sau un director de banc\u0103. La parter, pe partea dinspre strada Gheorghe Lazar era amplasat \u0219i un magazin.<\/p>\n \u201eDou\u0103 luni mai t\u00e2rziu, \u00een aceea\u0219i cl\u0103dire de \u00eenchiriat, Dr. Alfred Leipnik, avocat, anun\u021ba \u00een ziarele de epoc\u0103 deschiderea unui nou birou de avocatur\u0103. O imagine \u00een plus privitoare la standardul impus de cl\u0103dire ne-o d\u0103 \u0219i cartea de adrese pe anul 1910, care \u00eei men\u021bioneaz\u0103 ca \u0219i chiria\u0219i pe avocatul men\u021bionat anterior, un director de banc\u0103 Franz Weisz \u0219i angrosistul de produse din piele Zucker Jozsef, care avea probabil un magazin pe latura de pe Str. Gh. Laz\u0103r a cl\u0103dirii<\/strong>\u201e, se arat\u0103 \u00een studiul publicat \u00een Analele Banatului.<\/p>\n<\/blockquote>\n Cl\u0103direa B\u0103ncii de Scont a fost realizat\u0103 dup\u0103 planurile lui Marcel Komor si Dezso Jakab, din Budapesta, doi arhitec\u021bi care au mai colaborat \u0219i pentru realizarea altor imobile din Rom\u00e2nia zilelor noastre la Salonta, T\u00e2rgu Mure\u0219, Oradea sau Deva.<\/p>\n \u00cenc\u0103 de la ridicarea sa, cl\u0103direa lui Max Steiner a fost una bogat ornamentat\u0103, principala podoab\u0103 fiind amplasat\u0103 pe fa\u021bada de pe strada Alecsandri, un stup de albine, simbol bancar din vremuri \u00eendep\u0103rtate. Acest element decorativ a fost amplasat \u0219i deasupra uneia dintre intr\u0103ri.<\/p>\n \u201eElementul decorativ central este o metop\u0103 fixat\u0103 \u00een tencuiala arcadei mici pe care sunt reprezentate flori \u0219i elemente vegetale spiralice care \u00eencadreaz\u0103 un stup de albine. Devine astfel evident c\u0103 \u00eenc\u0103 din faza de proiectare, parterul func\u0163ional al cl\u0103dirii urma s\u0103 devin\u0103 sediul unei b\u0103nci, stupul de albine fiind folosit la marcarea institu\u0163iilor bancare \u00eenc\u0103 din perioada eclectic\u0103, devenind un motiv uzual la \u00eenceputul secolului 20<\/strong>\u201e, se arat\u0103 \u00een Analele Banatului.<\/p>\n<\/blockquote>\n Schimbarea la fa\u021b\u0103 a palatului lui Steiner<\/strong><\/span><\/p>\n Dupa Revolu\u021bia din 1989, cl\u0103direa ridicat\u0103 de Max Steiner a \u00eenceput s\u0103 se degradeze. Proprietarii din imobil au decis cu greu s\u0103 str\u00e2ng\u0103 bani \u0219i s\u0103 o renoveze. \u00cen anii 2012-2013 s-a f\u0103cut primul proiect de reabilitare a cl\u0103dirii. P\u00e2n\u0103 la startul lucr\u0103rilor a mai durat \u00eens\u0103, astfel c\u0103 opera\u021biunile de restaurare au \u00eenceput \u00een 2019 de catre firma Constructim.<\/p>\n \u00centregul proces de reabilitare a fost unul complicat, asta \u0219i pentru ca imobilul nu are linii drepte, ci are doar forme curbe peste tot. \u201eNu este o cl\u0103dire impun\u0103toare ca \u0219i volumetrie, dar este remarcabil\u0103 prin formele cursive, diferite fa\u021b\u0103 de formele rigide ale barocului \u0219i neoclasicismului, care domin\u0103 Pia\u021ba Unirii. <\/strong><\/p>\n Este remarcabil\u0103, dac\u0103 v\u0103 uita\u021bi pe fa\u021bad\u0103, nu are nicio linie dreapt\u0103\u2026 Totul a fost restaurat, consolidat \u0219i prins la loc cum a fost. Tencuiala pe genul acesta de cl\u0103diri, cea original\u0103 era pe baz\u0103 de nisip cu var, nu de ciment. S-a lucrat cu tencuieli pe baz\u0103 de var hidraulic pentru c\u0103 trebuie s\u0103 respire, s\u0103 aibe aderen\u021b\u0103, s\u0103 se comporte cum s-a comportat \u0219i \u00eenainte fa\u021bada. \u00cen cazul tencuielii, una e s\u0103 o aplici pe o suprafa\u021b\u0103 dreapt\u0103 \u0219i alta pe o suprafa\u021b\u0103 curb\u0103, nu numai \u00een plan orizontal, ci \u0219i vertical. <\/strong><\/p>\n Dac\u0103 v\u0103 uita\u021bi, la fiecare fereastr\u0103, inclusiv glaful ferestrei are forme curbe spre margini \u0219i de la geam spre exterior, plus racordul la glaful exterior, \u0219i acela merge curb. Pentru a aplica tencuiala respectiv\u0103, am folosit tehnologia cu martor din metru \u00een metru s\u0103 le trasezi \u0219i s\u0103 urm\u0103re\u0219ti exact formele. \u00cen permanen\u021b\u0103 s-au l\u0103sat f\u00e2\u0219ii pentru a se face formele curbe<\/strong>\u201e, a declarat la acea vreme pentru\u00a0opiniatimisoarei.ro<\/strong><\/span>, Marcela Titz, arhitect specialist restaurator, care a coordonat \u00eentreg proiectul de renovare a cl\u0103dirii realizat de firma Constructim.<\/p>\n<\/blockquote>\n Restaurarea ornamentelor a fost, de asemenea, o opera\u021biune dificil\u0103, mai ales a celor ceramice, unele dintre ele fiind ref\u0103cute integral. Pentru realizarea acestora s-a implicat \u00een proiect \u0219i un designer.<\/p>\n \u201eO alt\u0103 provocare a fost restaurarea elementelor ceramice, care sunt ni\u0219te valori \u0219i nu po\u021bi s\u0103 lucrezi dec\u00e2t cu arti\u0219ti, pentru c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r trebuie s\u0103 ia negativul, s\u0103 vad\u0103 elementele din ce sunt, s-au f\u0103cut analize s\u0103 vedem din ce sunt compuse, cum sunt f\u0103cute. <\/strong><\/p>\n Aici am lucrat cu designerul ceramist, doamna Simona Perjescu, care ne-a ajutat foarte mult. Ornamentele, c\u00e2nd noi am f\u0103cut primul proiect, \u00een 2012-2013, pe latura dinspre Gheorghe Laz\u0103r, la nivelul parterului au existat. Ulterior spa\u021biul a fost dat comercialului \u0219i dec\u00e2t s\u0103 le restaureze \u0219i s\u0103 le consolideze, a preferat s\u0103 le arunce, au fost aruncate \u00een strad\u0103. Am \u0219i recuperat o parte din ele, dar nu au mai putut fi puse \u00eenapoi. Pur si simplu au fost aruncate \u0219i, pe banii proprietarilor, a trebuit sa refacem toat\u0103 ornamenta\u021bia ceramic\u0103<\/strong>\u201e, a precizat pentru\u00a0opiniatimisoarei.ro<\/strong><\/span>\u00a0Marcela Titz.<\/p>\n<\/blockquote>\n Imobilul nu atrage aten\u021bia doar prin ornamente, printre care se afla \u0219i stupul amplasat pe frontispiciu de c\u00e2nd cl\u0103direa a fost construit\u0103, ci \u0219i prin culoarea \u00een care a fost vopsit, una de-a dreptul cameleonic\u0103.<\/p>\n Nuan\u021ba se schimb\u0103 \u00een func\u021bie de lumina \u00een care este sc\u0103ldat\u0103 cl\u0103direa.<\/p>\n \u00cen func\u021bie de intensitate, aceasta devine alb\u0103, bleu ori liliachie. Secretul \u00eel reprezint\u0103 tocmai vopselurile folosite, care, prin elementele din compozi\u021bia lor, dau acest efect spectaculos. Culoarea a fost ob\u021binut\u0103 dup\u0103 mai multe \u00eencerc\u0103ri, fiind aplicate mai multe straturi de vopsea ce are \u00een compozi\u021bie o serie de elemente naturale, adic\u0103 granit, nisipuri sau diferite pietricele.<\/p>\n \u201eCuloarea ini\u021bial\u0103 trebuia s\u0103 fie a h\u00e2rtiei \u00eenvechite, asta era inten\u021bia. Din cauz\u0103 c\u0103 s-au f\u0103cut mostre, nu s-a reu\u0219it acea culoare \u0219i erau culori mult prea intense, prea puternice. Culoarea e foarte important\u0103 pentru c\u0103 frumuse\u021bea cl\u0103dirii este s\u0103 la\u0219i formele curbe s\u0103 ias\u0103 singure \u00een eviden\u021b\u0103 ca volumetrie \u0219i ornamenta\u021bia clar\u0103 de Secession t\u00e2rziu, adic\u0103 floricele \u0219i inimioare. Astea sunt ornamentele de Secession t\u00e2rziu. Atunci \u00ee\u021bi trebuia o culoare calm\u0103, lini\u0219tit\u0103 s\u0103 po\u021bi s\u0103 sco\u021bi \u00een eviden\u021b\u0103 exact aceste elemente. Prin probe s-au \u00eencercat diverse variante. Nu ne-a pl\u0103cut acea culoare galben\u0103, omora toate ornamentele \u0219i am \u00eencercat s\u0103 prelu\u0103m \u0219i s\u0103 punem o culoare rece. Prin probe am ob\u021binut aceast\u0103 culoare<\/strong>\u201e, mai spunea Marcela Titz.<\/p>\n \u201eAm ob\u021binut culoarea dup\u0103 multe \u00eencerc\u0103ri. Am dat mai multe straturi, cu mai multe tonuri de culoare, cu produse naturale. Am venit cu un strat gri deschis, cu produse naturale, dar un strat foarte sub\u021bire, dup\u0103 aceea pe el a venit un alt gri, un alt ton. Am pus mai multe straturi de diferite tonuri p\u00e2n\u0103 s-a ob\u021binut culoarea. \u00cen vopseaua cu produse naturale sunt diferite elemente, granit, nisipuri, diferite pietricele. Ultimul strat a fost dat la trafalet. Este o vopsea care este ca o tencuial\u0103. Am procedat cum se d\u0103 un stuco-decorativ. Bagi o baz\u0103, dup\u0103 care se dau c\u00e2teva straturi \u00een diferite forme<\/strong>\u201e, a explicat pentru opiniatimisoarei.ro<\/strong><\/span>, Nelu Gic\u0103 Sp\u0103taru, inginerul care a fost \u0219ef de \u0219antier.<\/p>\n<\/blockquote>\n De la momentul renov\u0103rii, fosta Banca de Scont a devenit una dintre cele mai fotografiate cl\u0103diri din Pia\u021ba Unirii, la Timi\u0219oara.<\/p>\n Foto: constructim.ro, kepeslapok.wordpress.com<\/p>\n ***<\/p>\n Mai<\/span>\u00a0multe<\/span>\u00a0g\u0103si\u021bi<\/span>\u00a0pe\u00a0pagina noastr\u0103<\/span><\/span>\u00a0de\u00a0Facebook opiniatimisoarei.ro<\/a>!<\/strong><\/p>\n Dac\u0103<\/span>\u00a0a\u021bi<\/span>\u00a0fost martorii unui eveniment\u00a0sau<\/span>\u00a0ai<\/span>\u00a0unei\u00a0situa\u021bii<\/span>\u00a0neobi\u0219nuite<\/span>\u00a0care<\/span>\u00a0ar\u00a0putea<\/span>\u00a0deveni subiect de\u00a0\u0219tire<\/span>,\u00a0contacta\u021bi<\/span>-ne\u00a0la<\/span>\u00a0[email\u00a0protected]<\/a>,\u00a0 pe\u00a0FB<\/a>\u00a0sau pe contul nostru de\u00a0Instagram<\/a>!<\/strong><\/p>\n\n
![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/banca-scont-veche.jpg\")
<\/p>\n\n
\n
\n
![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/banca-scont-4.jpg\")
<\/p>\n\n
![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/fosta-banca-de-scont.jpg\")
<\/p>\n
\nPrimul element nou a fost tencuiala folosit\u0103, una pe baz\u0103 de var hidraulic, fa\u021b\u0103 de cea veche, care era realizat\u0103 pe baz\u0103 de nisip. Aceasta a \u0219i fost aplicat\u0103 pe cl\u0103dire prin tehnologia martor, adic\u0103 prin l\u0103sarea de f\u00e2\u0219ii pentru c\u0103 \u00eentreaga suprafa\u021b\u0103 s\u0103 fie la acela\u0219i nivel.<\/p>\n\n
\n
![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/banca-scont-2.jpg\")
<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/banca-scont-6.jpg\")
<\/p>\n\n
![](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/cladire-banca-scont-4-300x135.jpg\")
<\/a>![](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/cladire-banca-scont-3-300x135.jpg\")
<\/a>![](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/cladire-banca-scont-2-300x135.jpg\")
<\/a>![](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/cladire-banca-scont-1-300x135.jpg\")
<\/a>![](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/banca-scont-constructim-4-300x200.jpg\")
<\/a>![](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/banca-scont-constructim-3-225x300.jpg\")
<\/a>![](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/banca-scont-constructim-1-300x200.jpg\")
<\/a>![](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/banca-scont-7-300x169.jpg\")
<\/a>![](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/banca-scont-3-300x169.jpg\")
<\/a><\/div>\n<\/div>\n