![](\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/Screenshot_20260915_112437_Messenger.jpg\")
<\/a><\/p>\n\u00cen ultimii cinci ani, politicile economice ale Rom\u00e2niei au fost concentrate \u00een jurul PNRR, un program derulat pe o perioad\u0103 de 5 ani care se \u00eencheie cu succese, dar \u0219i cu numeroase nerealiz\u0103ri. A\u0219a cum a subliniat ing. \u0218tefan Moldt, din aceast\u0103 perioad\u0103, primii 3 ani \u0219i jum\u0103tate au fost dedica\u021bi redact\u0103rii, modific\u0103rii \u0219i aprob\u0103rii documentelor pe h\u00e2rtie, \u00een timp ce executarea efectiv\u0103 a fost predat\u0103 constructorilor \u00eentr-un interval extrem de scurt, de doar un an \u0219i jum\u0103tate. Pe l\u00e2ng\u0103 presiunea timpului, sectorul a fost afectat \u0219i de modific\u0103rile succesive ale Codului Fiscal, folosite ca instrumente de reducere a deficitului bugetar; major\u0103rile de taxe \u0219i impozite au pus o presiune suplimentar\u0103 pe umerii constructorilor \u0219i ai beneficiarilor de investi\u021bii.<\/p>\n
O privire asupra evolu\u021biei bugetului PNRR arat\u0103 t\u0103ieri \u0219i reconfigur\u0103ri succesive. \u00cen anul 2021, Rom\u00e2nia a pornit cu un plan ini\u021bial de 29,18 miliarde de euro (14,2 miliarde granturi \u0219i 14,9 miliarde \u00eemprumuturi). \u00cen decembrie 2023, Consiliul European a aprobat o reducere la 28,51 miliarde de euro, ca urmare a ajust\u0103rilor legate de cre\u0219terea economic\u0103 impuse de Comisia European\u0103, calcul ce a t\u0103iat 2,11 miliarde de euro din granturi, sum\u0103 compensat\u0103 doar par\u021bial prin noua component\u0103 REPowerEU (261 milioane euro) \u0219i rezerva de Brexit (43,2 milioane euro).<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
T\u0103ierile au continuat ulterior prin OUG 41\/14.08.2025, prin care Guvernul a redus bugetele mai multor proiecte considerate cu risc ridicat de neimplementare: 7 din cele 27 de spitale ini\u021biale au fost scoase din finan\u021bare direct\u0103, s-au t\u0103iat fonduri pentru infrastructura energetic\u0103 blocat\u0103 \u00een licita\u021bii, pentru dot\u0103ri educa\u021bionale supraevaluate \u0219i pentru studii de fezabilitate f\u0103r\u0103 sisteme informatice, bugetul cobor\u00e2nd la 21,4 miliarde de euro. Ulterior, \u00een urma renegocierilor din iulie 2026, Rom\u00e2nia a renun\u021bat la \u00eenc\u0103 1,3 miliarde de euro din componenta de \u00eemprumuturi, astfel c\u0103 ast\u0103zi bugetul total al PNRR se situeaz\u0103 la 20,1 miliarde de euro.<\/p>\n
La nivelul lunii septembrie 2026, de\u0219i termenul-limit\u0103 pentru implementarea fizic\u0103 a m\u0103surilor (31 august 2026) a fost atins, iar Guvernul raporteaz\u0103 un grad de absorb\u021bie estimat la 90,58% pentru granturi \u0219i peste 95\u201397% pentru \u00eemprumuturi, situa\u021bia financiar\u0103 real\u0103 este mult mai prudent\u0103. Sumele efectiv \u00eencasate de la Comisia European\u0103 sunt de aproximativ 12,97 miliarde de euro \u2014 reprezent\u00e2nd circa 60% din \u021binta recalculat\u0103 de 20,1 miliarde de euro \u0219i doar 45% din bugetul brut ini\u021bial de 28,5 miliarde de euro. La data de 14 august 2026 a fost depus\u0103 Cererea de Plat\u0103 nr. 5 \u00een valoare de 2,84 miliarde de euro, acoperind 75 de \u021binte \u0219i jaloane; odat\u0103 validat\u0103 de Comisie, absorb\u021bia pe granturi va ajunge la 78%. \u00cen prezent, mai r\u0103m\u00e2n de \u00eencasat 7,5 miliarde de euro, iar la nivel na\u021bional exist\u0103 peste 15.000 de proiecte \u00een derulare, dintre care circa 4.500 nu sunt \u00eenc\u0103 recep\u021bionate, gener\u00e2nd un risc real de penalizare pentru \u00eent\u00e2rzieri.<\/p>\n
Conform tabloului de bord MIPE la 1 septembrie 2026, aloc\u0103rile totale sunt de 20,106 miliarde euro, sumele pl\u0103tite pe proiecte \u00eensumeaz\u0103 13,471 miliarde euro, iar sumele \u00eencasate efectiv de la UE sunt de 12,973 miliarde euro, pentru 13.757 de proiecte cu contracte \u0219i 7.573 de beneficiari cu pl\u0103\u021bi.<\/p>\n
Ponderea real\u0103 a construc\u021biilor \u00een \u00eentregul PNRR este cov\u00e2r\u0219itoare. Din analiza f\u0103cut\u0103 pe baza datelor MIPE, sectorul construc\u021biilor concentreaz\u0103 9,45 miliarde de euro, adic\u0103 44,8% din total (aproape jum\u0103tate din \u00eentregul PNRR trece prin \u0219antiere), restul de 55,2% reprezent\u00e2nd sectoare precum educa\u021bia, digitalizarea, s\u0103n\u0103tatea sau sprijinul pentru sectorul privat.<\/p>\n
Cea mai mare problem\u0103 semnalat\u0103 de ing. \u0218tefan Moldt este \u00eens\u0103 lipsa de lichiditate din pia\u021b\u0103. \u00cen sectorul construc\u021biilor, valoarea lucr\u0103rilor certificate tehnic \u0219i efectiv executate este de 6 miliarde de euro (64% din valoarea contractat\u0103). Cu toate acestea, sumele efectiv \u00eencasate de constructori pentru aceste lucr\u0103ri la data de 1 septembrie 2026 sunt de doar 3,1 miliarde de euro (33%). Exist\u0103 astfel un decalaj de aproape 3 miliarde de euro \u00eentre stadiul fizic al lucr\u0103rilor \u0219i decont\u0103rile efectuate de autorit\u0103\u021bile contractante, decont\u0103ri neefectuate care pun o presiune enorm\u0103 de lichiditate asupra firmelor de profil.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te reparti\u021bia geografic\u0103 a fondurilor PNRR, proiectele cu acoperire na\u021bional\u0103 (autostr\u0103zi, cale ferat\u0103, scheme-cadru) reprezint\u0103 cea mai mare parte, respectiv 42,63% (8,99 miliarde euro), av\u00e2nd un progres tehnic de 63,6% \u0219i un progres financiar de 31,1%. \u00cen topul jude\u021belor, Bucure\u0219tiul conduce deta\u0219at cu 2,12 miliarde de euro (10,06% din total, progres tehnic 57,2%, financiar 33,6%), urmat la distan\u021b\u0103 de Cluj (566,6 mil. euro, 2,69%), Ia\u0219i (542,8 mil. euro, 2,57%), Timi\u0219 (537,6 mil. euro, 2,55%), Constan\u021ba (527,2 mil. euro, 2,50%), Mure\u0219 (405,9 mil. euro, 1,92%) \u0219i Bihor (399,4 mil. euro, 1,89%). Urmeaz\u0103 Suceava (371,1 mil. euro), Dolj (325,4 mil. euro), Gala\u021bi (324,0 mil. euro), Sibiu (288,1 mil. euro), Buz\u0103u (266,3 mil. euro), Maramure\u0219 (260,0 mil. euro) \u0219i Bra\u0219ov (251,5 mil. euro), \u00een timp ce restul de 28 de jude\u021be cumuleaz\u0103 4,91 miliarde euro (23,30%). La polul opus, cele mai mici aloc\u0103ri sunt \u00een Br\u0103ila, Giurgiu \u0219i Ialomi\u021ba (sub 115 milioane euro fiecare). Din perspectiva execu\u021biei financiare, jude\u021be precum Constan\u021ba \u0219i Giurgiu r\u0103m\u00e2n cele mai urm\u0103, cu doar 15\u201317% pl\u0103\u021bi efectuate, \u00een timp ce Suceava, Maramure\u0219 \u0219i Gala\u021bi dep\u0103\u0219esc 42%.<\/p>\n
\u00cen \u00eencheiere, ing. \u0218tefan Moldt a concluzionat c\u0103 sectorul construc\u021biilor este cel care duce \u00een spate cea mai mare parte a PNRR, \u00eens\u0103 riscul de insolven\u021b\u0103 \u0219i blocaj este accentuat de ne\u00eencasarea banilor pentru munca deja prestata. De aceea, reprezentan\u021bii patronatului sus\u021bin de urgen\u021b\u0103 accelerarea recep\u021biilor, aplicarea corect\u0103 a recep\u021biilor par\u021biale prev\u0103zute de Legea 141\/2026 \u0219i o preg\u0103tire real\u0103, din timp, pentru viitorul exerci\u021biu financiar european 2028\u20132034.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/www.banatulazi.ro\/santierele-deschise-in-timis-cu-bani-din-pnrr-se-afla-la-un-pas-de-colaps-lipsa-de-lichiditate-ne-sufoca-avertizeaza-patronatele-locale-din-constructii\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/autostrada-unirii-1-foto-horatiu-cosma-770×540-1.webp”] Sectorul construc\u021biilor se afl\u0103 \u00eentr-un moment de bilan\u021b \u0219i de presiune financiar\u0103 major\u0103 la finalul perioadei de implementare a Planului Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 (PNRR). Cu ocazia conferin\u021bei de pres\u0103 organizate la Timi\u0219oara sub titlul \u201eViitorul construc\u021biilor post PNRR\u201d, ing. \u0218tefan Moldt, pre\u0219edintele Filialei Vest a Patronatului Societ\u0103\u021bilor din Construc\u021bii, a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[185,226],"class_list":["post-2146189","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-banatulazi-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2146189","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2146189"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2146189\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2146189"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2146189"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2146189"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}