[analyse_image type=”featured” src=””]<\/p>\n
Paradoxul marilor ora\u0219e este binecunoscut: cu c\u00e2t suntem \u00eenconjura\u021bi de mai mul\u021bi oameni, cu at\u00e2t ne putem sim\u021bi mai singuri. Blocurile pline, transportul public aglomerat \u0219i zecile de fe\u021be necunoscute pe care le \u00eent\u00e2lnim zilnic nu se traduc automat \u00een conexiuni reale. Dimpotriv\u0103, tot mai mul\u021bi psihologi \u0219i sociologi vorbesc despre o \u201eepidemie a singur\u0103t\u0103\u021bii urbane\u201d, un fenomen care afecteaz\u0103 t\u0103cut s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 a milioane de oameni, indiferent de v\u00e2rst\u0103 sau statut social.<\/p>\n
Via\u021ba la ora\u0219 vine, \u00een aparen\u021b\u0103, cu toate ingredientele pentru o existen\u021b\u0103 social\u0103 bogat\u0103: cafenele, evenimente, cluburi, colegi de munc\u0103, vecini. Totu\u0219i, ritmul alert, orele lungi petrecute la serviciu, drumurile lungi \u0219i anonimatul specific mediului urban erodeaz\u0103 exact ceea ce ar trebui s\u0103 genereze \u2013 rela\u021biile apropiate \u0219i constante. Interac\u021biunile devin scurte, func\u021bionale, lipsite de profunzime: un \u201ebun\u0103 ziua\u201d la lift, o comand\u0103 la cafenea, un mesaj rapid pe grupul de la munc\u0103. Se creeaz\u0103 astfel o form\u0103 de izolare mascat\u0103, \u00een care omul este \u00eenconjurat de mul\u021bime, dar r\u0103m\u00e2ne, emo\u021bional, singur.<\/p>\n
Un studiu amplu realizat de Universitatea Harvard, \u00een cadrul proiectului \u201eMaking Caring Common\u201d, a ar\u0103tat c\u0103 aproape trei din cinci adul\u021bi din mediul urban raporteaz\u0103 sentimente frecvente de singur\u0103tate, iar tinerii cu v\u00e2rste \u00eentre 18 \u0219i 25 de ani sunt cel mai afectat grup demografic. Cercet\u0103torii au identificat drept cauze principale mobilitatea ridicat\u0103 a popula\u021biei, munca de acas\u0103, dispari\u021bia treptat\u0103 a spa\u021biilor comunitare tradi\u021bionale \u0219i \u00eenlocuirea interac\u021biunilor reale cu cele mediate de tehnologie. Concluzia studiului este \u00eengrijor\u0103toare: singur\u0103tatea cronic\u0103 are efecte comparabile cu fumatul a cincisprezece \u021big\u0103ri pe zi \u00een ceea ce prive\u0219te riscul de mortalitate prematur\u0103, fiind asociat\u0103 cu depresie, anxietate, tulbur\u0103ri de somn \u0219i declin cognitiv accelerat la v\u00e2rstnici.<\/p>\n
Explica\u021bia din spatele acestor cifre \u021bine de o nevoie fundamental\u0103 a fiin\u021bei umane: apartenen\u021ba. Omul este o specie social\u0103, iar creierul nostru interpreteaz\u0103 lipsa conexiunilor semnificative drept o form\u0103 de amenin\u021bare, activ\u00e2nd acelea\u0219i circuite neurologice implicate \u00een durerea fizic\u0103. Diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de trecut este c\u0103, \u00een ora\u0219ele contemporane, structurile care odinioar\u0103 sus\u021bineau leg\u0103turile comunitare \u2013 familia extins\u0103, vecin\u0103tatea stabil\u0103, bisericile, cluburile locale \u2013 s-au diluat considerabil, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost \u00eenlocuite cu alternative la fel de solide.<\/p>\n
Din fericire, psihologii sunt de acord c\u0103 singur\u0103tatea urban\u0103 nu este o condi\u021bie ireversibil\u0103, ci una care poate fi ameliorat\u0103 prin schimb\u0103ri con\u0219tiente \u00een stilul de via\u021b\u0103. O prim\u0103 solu\u021bie \u021bine de calitatea, nu cantitatea interac\u021biunilor sociale. Speciali\u0219tii recomand\u0103 investi\u021bia constant\u0103 \u00een c\u00e2teva rela\u021bii apropiate, mai degrab\u0103 dec\u00e2t acumularea unui cerc social larg, dar superficial. O conversa\u021bie autentic\u0103, de c\u00e2teva ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, cu o persoan\u0103 de \u00eencredere are un impact mai mare asupra st\u0103rii de bine dec\u00e2t zeci de interac\u021biuni scurte.<\/p>\n
O a doua direc\u021bie de ac\u021biune este implicarea activ\u0103 \u00een comunitate, prin activit\u0103\u021bi care presupun prezen\u021b\u0103 fizic\u0103 repetat\u0103 al\u0103turi de aceia\u0219i oameni: un curs, un grup de sport, un club de lectur\u0103 sau voluntariatul \u00eentr-o organiza\u021bie local\u0103. Repeti\u021bia este esen\u021bial\u0103, pentru c\u0103 prieteniile se construiesc treptat, prin expunere constant\u0103 \u0219i context comun, nu prin \u00eent\u00e2lniri izolate. Mul\u021bi psihologi subliniaz\u0103 c\u0103 voluntariatul are un beneficiu dublu, oferind at\u00e2t conexiune social\u0103, c\u00e2t \u0219i un sentiment de scop, ambele fiind factori protectori puternici \u00eempotriva singur\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n
O a treia solu\u021bie, adesea trecut\u0103 cu vederea, prive\u0219te rela\u021bia noastr\u0103 cu tehnologia. Re\u021belele sociale pot \u00eentre\u021bine impresia de conectare, dar cercet\u0103rile arat\u0103 c\u0103 timpul petrecut derul\u00e2nd pasiv con\u021binut, \u00een locul interac\u021biunii directe, amplific\u0103 sentimentul de izolare. Speciali\u0219tii recomand\u0103 \u00eenlocuirea, m\u0103car par\u021bial, a comunic\u0103rii digitale cu \u00eent\u00e2lniri fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, chiar \u0219i scurte, precum o cafea cu un coleg sau o plimbare cu un prieten, care au un efect mult mai puternic asupra st\u0103rii emo\u021bionale dec\u00e2t un schimb de mesaje.<\/p>\n
Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, terapia \u0219i grupurile de suport reprezint\u0103 o resurs\u0103 valoroas\u0103 pentru cei care se confrunt\u0103 cu forme mai severe de izolare, mai ales atunci c\u00e2nd singur\u0103tatea este \u00eenso\u021bit\u0103 de anxietate sau depresie. Un psihoterapeut poate ajuta persoana s\u0103 identifice tiparele care alimenteaz\u0103 retragerea social\u0103 \u0219i s\u0103 dezvolte, treptat, abilit\u0103\u021bile necesare pentru a construi rela\u021bii mai autentice.<\/p>\n
Ora\u0219ul, de\u0219i poate p\u0103rea uneori un spa\u021biu al anonimatului, r\u0103m\u00e2ne totu\u0219i locul unde comunit\u0103\u021bile se pot reinventa. Recunoa\u0219terea singur\u0103t\u0103\u021bii ca o problem\u0103 real\u0103 de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103, nu ca un simplu moft al vie\u021bii moderne, este primul pas c\u0103tre solu\u021bii durabile \u2013 at\u00e2t la nivel individual, c\u00e2t \u0219i la nivelul politicilor urbane, care ar putea sprijini mai activ crearea de spa\u021bii \u0219i programe menite s\u0103 readuc\u0103 oamenii unii l\u00e2ng\u0103 al\u021bii.<\/p>\n
Psiholog Mihai Moisoiu<\/p>\n
Tel. 0753 937 223<\/p>\n
www.mihaimoisoiu.ro<\/p>\n
E-mail: mmmoisoiu@gmail.com<\/p>\n<\/div>\n
Paradoxul marilor ora\u0219e este binecunoscut: cu c\u00e2t suntem \u00eenconjura\u021bi de mai mul\u021bi oameni, cu at\u00e2t ne putem sim\u021bi mai singuri. Blocurile pline, transportul public aglomerat \u0219i zecile de fe\u021be necunoscute pe care le \u00eent\u00e2lnim zilnic nu se traduc automat \u00een conexiuni reale. Dimpotriv\u0103, tot mai mul\u021bi psihologi \u0219i sociologi vorbesc despre o \u201eepidemie a singur\u0103t\u0103\u021bii urbane\u201d, un fenomen care afecteaz\u0103 t\u0103cut s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 a milioane de oameni, indiferent de v\u00e2rst\u0103 sau statut social.<\/p>\n
Via\u021ba la ora\u0219 vine, \u00een aparen\u021b\u0103, cu toate ingredientele pentru o existen\u021b\u0103 social\u0103 bogat\u0103: cafenele, evenimente, cluburi, colegi de munc\u0103, vecini. Totu\u0219i, ritmul alert, orele lungi petrecute la serviciu, drumurile lungi \u0219i anonimatul specific mediului urban erodeaz\u0103 exact ceea ce ar trebui s\u0103 genereze \u2013 rela\u021biile apropiate \u0219i constante. Interac\u021biunile devin scurte, func\u021bionale, lipsite de profunzime: un \u201ebun\u0103 ziua\u201d la lift, o comand\u0103 la cafenea, un mesaj rapid pe grupul de la munc\u0103. Se creeaz\u0103 astfel o form\u0103 de izolare mascat\u0103, \u00een care omul este \u00eenconjurat de mul\u021bime, dar r\u0103m\u00e2ne, emo\u021bional, singur.<\/p>\n
Un studiu amplu realizat de Universitatea Harvard, \u00een cadrul proiectului \u201eMaking Caring Common\u201d, a ar\u0103tat c\u0103 aproape trei din cinci adul\u021bi din mediul urban raporteaz\u0103 sentimente frecvente de singur\u0103tate, iar tinerii cu v\u00e2rste \u00eentre 18 \u0219i 25 de ani sunt cel mai afectat grup demografic. Cercet\u0103torii au identificat drept cauze principale mobilitatea ridicat\u0103 a popula\u021biei, munca de acas\u0103, dispari\u021bia treptat\u0103 a spa\u021biilor comunitare tradi\u021bionale \u0219i \u00eenlocuirea interac\u021biunilor reale cu cele mediate de tehnologie. Concluzia studiului este \u00eengrijor\u0103toare: singur\u0103tatea cronic\u0103 are efecte comparabile cu fumatul a cincisprezece \u021big\u0103ri pe zi \u00een ceea ce prive\u0219te riscul de mortalitate prematur\u0103, fiind asociat\u0103 cu depresie, anxietate, tulbur\u0103ri de somn \u0219i declin cognitiv accelerat la v\u00e2rstnici.<\/p>\n
Explica\u021bia din spatele acestor cifre \u021bine de o nevoie fundamental\u0103 a fiin\u021bei umane: apartenen\u021ba. Omul este o specie social\u0103, iar creierul nostru interpreteaz\u0103 lipsa conexiunilor semnificative drept o form\u0103 de amenin\u021bare, activ\u00e2nd acelea\u0219i circuite neurologice implicate \u00een durerea fizic\u0103. Diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de trecut este c\u0103, \u00een ora\u0219ele contemporane, structurile care odinioar\u0103 sus\u021bineau leg\u0103turile comunitare \u2013 familia extins\u0103, vecin\u0103tatea stabil\u0103, bisericile, cluburile locale \u2013 s-au diluat considerabil, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost \u00eenlocuite cu alternative la fel de solide.<\/p>\n
Din fericire, psihologii sunt de acord c\u0103 singur\u0103tatea urban\u0103 nu este o condi\u021bie ireversibil\u0103, ci una care poate fi ameliorat\u0103 prin schimb\u0103ri con\u0219tiente \u00een stilul de via\u021b\u0103. O prim\u0103 solu\u021bie \u021bine de calitatea, nu cantitatea interac\u021biunilor sociale. Speciali\u0219tii recomand\u0103 investi\u021bia constant\u0103 \u00een c\u00e2teva rela\u021bii apropiate, mai degrab\u0103 dec\u00e2t acumularea unui cerc social larg, dar superficial. O conversa\u021bie autentic\u0103, de c\u00e2teva ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, cu o persoan\u0103 de \u00eencredere are un impact mai mare asupra st\u0103rii de bine dec\u00e2t zeci de interac\u021biuni scurte.<\/p>\n
O a doua direc\u021bie de ac\u021biune este implicarea activ\u0103 \u00een comunitate, prin activit\u0103\u021bi care presupun prezen\u021b\u0103 fizic\u0103 repetat\u0103 al\u0103turi de aceia\u0219i oameni: un curs, un grup de sport, un club de lectur\u0103 sau voluntariatul \u00eentr-o organiza\u021bie local\u0103. Repeti\u021bia este esen\u021bial\u0103, pentru c\u0103 prieteniile se construiesc treptat, prin expunere constant\u0103 \u0219i context comun, nu prin \u00eent\u00e2lniri izolate. Mul\u021bi psihologi subliniaz\u0103 c\u0103 voluntariatul are un beneficiu dublu, oferind at\u00e2t conexiune social\u0103, c\u00e2t \u0219i un sentiment de scop, ambele fiind factori protectori puternici \u00eempotriva singur\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n
O a treia solu\u021bie, adesea trecut\u0103 cu vederea, prive\u0219te rela\u021bia noastr\u0103 cu tehnologia. Re\u021belele sociale pot \u00eentre\u021bine impresia de conectare, dar cercet\u0103rile arat\u0103 c\u0103 timpul petrecut derul\u00e2nd pasiv con\u021binut, \u00een locul interac\u021biunii directe, amplific\u0103 sentimentul de izolare. Speciali\u0219tii recomand\u0103 \u00eenlocuirea, m\u0103car par\u021bial, a comunic\u0103rii digitale cu \u00eent\u00e2lniri fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, chiar \u0219i scurte, precum o cafea cu un coleg sau o plimbare cu un prieten, care au un efect mult mai puternic asupra st\u0103rii emo\u021bionale dec\u00e2t un schimb de mesaje.<\/p>\n
Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, terapia \u0219i grupurile de suport reprezint\u0103 o resurs\u0103 valoroas\u0103 pentru cei care se confrunt\u0103 cu forme mai severe de izolare, mai ales atunci c\u00e2nd singur\u0103tatea este \u00eenso\u021bit\u0103 de anxietate sau depresie. Un psihoterapeut poate ajuta persoana s\u0103 identifice tiparele care alimenteaz\u0103 retragerea social\u0103 \u0219i s\u0103 dezvolte, treptat, abilit\u0103\u021bile necesare pentru a construi rela\u021bii mai autentice.<\/p>\n
Ora\u0219ul, de\u0219i poate p\u0103rea uneori un spa\u021biu al anonimatului, r\u0103m\u00e2ne totu\u0219i locul unde comunit\u0103\u021bile se pot reinventa. Recunoa\u0219terea singur\u0103t\u0103\u021bii ca o problem\u0103 real\u0103 de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103, nu ca un simplu moft al vie\u021bii moderne, este primul pas c\u0103tre solu\u021bii durabile \u2013 at\u00e2t la nivel individual, c\u00e2t \u0219i la nivelul politicilor urbane, care ar putea sprijini mai activ crearea de spa\u021bii \u0219i programe menite s\u0103 readuc\u0103 oamenii unii l\u00e2ng\u0103 al\u021bii.<\/p>\n
Psiholog Mihai Moisoiu<\/p>\n
Tel. 0753 937 223<\/p>\n
www.mihaimoisoiu.ro<\/p>\n
E-mail: mmmoisoiu@gmail.com<\/p>\n<\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/www.monitorulsv.ro\/de-ce-ne-simtim-singuri-la-oras\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=””] Paradoxul marilor ora\u0219e este binecunoscut: cu c\u00e2t suntem \u00eenconjura\u021bi de mai mul\u021bi oameni, cu at\u00e2t ne putem sim\u021bi mai singuri. Blocurile pline, transportul public aglomerat \u0219i zecile de fe\u021be necunoscute pe care le \u00eent\u00e2lnim zilnic nu se traduc automat \u00een conexiuni reale. Dimpotriv\u0103, tot mai mul\u021bi psihologi \u0219i sociologi vorbesc despre o […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,166],"class_list":["post-2142858","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-monitorulsv-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2142858","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2142858"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2142858\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2142858"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2142858"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2142858"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}