[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/vol.monitorulsv.ro\/articole\/2026\/09\/02\/4638cf20-2961-404f-a60b-5ba92115b014-mxeiw1920h1079.jpg”]<\/p>\n
Societatea Scriitorilor Bucovineni \u0219i-a invitat membrii s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 Ziua Limbii Rom\u00e2ne, celebrat\u0103 \u00een fiecare an la 31 august, \u00een cadrul unei manifest\u0103ri organizate \u00een parteneriat cu Biblioteca Bucovinei \u201eI. G. Sbiera\u201d \u0219i Consiliul Jude\u021bean Suceava. Evenimentul, g\u0103zduit de Sala Unirii a Palatului Administrativ din Suceava, i-a avut ca oaspe\u021bi \u0219i pe o parte dintre membrii Asocia\u021biei Culturale \u201eNicolae B\u0103ciu\u021b\u201d din T\u00e2rgu Mure\u0219.<\/p>\n
Manifestarea a fost deschis\u0103 de managerul Bibliotecii Bucovinei \u201eI. G. Sbiera\u201d, prof. dr. Gheorghe Gabriel C\u0103r\u0103bu\u0219, care a salutat mai \u00eent\u00e2i publicul numeros ce ocupa \u00eentreaga sal\u0103 \u0219i, \u00een mod deosebit, oaspe\u021bii sosi\u021bi din T\u00e2rgu Mure\u0219. Referindu-se la importan\u021ba s\u0103rb\u0103toririi Zilei Limbii Rom\u00e2ne, oficializat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00eencep\u00e2nd cu anul 2013, acesta a amintit \u0219i faptul c\u0103, \u00eencep\u00e2nd din acest an, s\u0103rb\u0103toarea a fost legiferat\u0103 \u0219i pentru rom\u00e2nii din Ucraina, exprim\u00e2ndu-\u0219i totodat\u0103 bucuria fa\u021b\u0103 de felul \u00een care este preg\u0103tit\u0103 \u0219i se desf\u0103\u0219oar\u0103 celebrarea limbii rom\u00e2ne \u00een Regiunea Cern\u0103u\u021bi.<\/p>\n
Gazda evenimentului a prezentat apoi invita\u021bii speciali ai Bucovinei prezen\u021bi la manifestare: doamna subprefect Camelia Damian, poetul \u0219i eseistul Alexandru Ovidiu Vintil\u0103 \u2013 pre\u0219edintele Societ\u0103\u021bii Scriitorilor Bucovineni \u0219i redactor-\u0219ef al revistei \u201eBucovina literar\u0103\u201d \u2013, prof. dr. Isabel Vintil\u0103, critic literar, prezent\u0103 al\u0103turi de un grup de elevi ai \u0218colii Gimnaziale nr. 3 Suceava, prof. univ. dr. Elena Br\u00e2ndu\u0219a Steiciuc, scriitoarea \u0219i jurnalista Doina Cernica, dr. ing. Nicolae Barb\u0103 \u2013 fost vicepre\u0219edinte al Consiliului Jude\u021bean Suceava \u0219i actual pre\u0219edinte al Comisiei pentru cultur\u0103 din cadrul institu\u021biei \u2013, predecesorul acestuia, prof. univ. dr. Aurel Buzincu, precum \u0219i poetul Doru Mihai Mateiciuc.<\/p>\n
Cuv\u00e2ntul i-a revenit mai \u00eent\u00e2i doamnei subprefect ec. Camelia Damian, care s-a declarat onorat\u0103 s\u0103 participe la o asemenea s\u0103rb\u0103toare. Despre limba rom\u00e2n\u0103, a spus vorbitoarea, s-au scris pagini \u00eentregi \u0219i, cu siguran\u021b\u0103, se vor mai scrie. Este limba \u00een care vorbim \u0219i g\u00e2ndim, limba \u00een care am rostit primele cuvinte de suflet \u0219i prima rug\u0103ciune. C\u00e2nd vorbim despre limba rom\u00e2n\u0103, a continuat domnia sa, vorbim mai \u00eent\u00e2i despre Mihai Eminescu \u2013 cel care a transpus, pentru prima dat\u0103 \u00eentr-o poezie, cuv\u00e2ntul \u201edor\u201d, despre Ion Creang\u0103, cel care a f\u0103cut copil\u0103ria nemuritoare, \u0219i despre Mihail Sadoveanu, care a ridicat \u00een pagini de cinste Bucovina \u0219i Moldova. Doamna subprefect a adus apoi \u00een discu\u021bie importan\u021ba p\u0103str\u0103rii tradi\u021biilor, pentru ca acestea s\u0103 poat\u0103 fi preluate de copiii no\u0219tri. Dac\u0103 noi, cei r\u0103ma\u0219i acas\u0103, suntem p\u0103str\u0103tori ai limbii, culturii \u0219i tradi\u021biilor, pentru cei pleca\u021bi toate acestea nu reprezint\u0103 dec\u00e2t o punte spre \u00eentoarcere, a \u00eencheiat domnia sa.<\/p>\n
Invitat la microfon, pre\u0219edintele Comisiei pentru cultur\u0103 din cadrul Consiliului Jude\u021bean Suceava, dr. ing. Nicolae Barb\u0103, a vorbit despre manifest\u0103rile derulate \u00een cadrul proiectului \u201eAnul Nicolae Labi\u0219\u201d, marc\u00e2nd 91 de ani de la na\u0219terea \u0219i 70 de ani de la tragica dispari\u021bie a marelui poet. Evoc\u00e2nd talentul deosebit \u0219i destinul tragic al celui pe care critica literar\u0103 l-a numit \u201ebuzduganul unei genera\u021bii\u201d, vorbitorul a readus \u00een aten\u021bia publicului actualitatea operei \u0219i a destinului poetului.<\/p>\n
Prof. dr. Gheorghe Gabriel C\u0103r\u0103bu\u0219 i-a dat apoi cuv\u00e2ntul lui Nicolae B\u0103ciu\u021b, pentru a prezenta proiectele culturale ale asocia\u021biei care \u00eei poart\u0103 numele, precum \u0219i revista \u201eVatra veche\u201d, pe care o conduce. \u00cen cuv\u00e2ntul s\u0103u, oaspetele mure\u0219ean a vorbit nu doar despre aceste ini\u021biative, ci \u0219i despre deplas\u0103rile pe care le realizeaz\u0103, an de an, \u00eenc\u0103 din 2013, \u00een \u021bar\u0103 \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate, pentru a omagia Ziua Limbii Rom\u00e2ne \u00een locuri cu o puternic\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 istoric\u0103 \u0219i spiritual\u0103 pentru rom\u00e2ni \u2013 locuri \u00een care s-au n\u0103scut sau au tr\u0103it personalit\u0103\u021bi de referin\u021b\u0103 ale culturii noastre, ap\u0103r\u0103tori \u0219i promotori ai limbii str\u0103mo\u0219e\u0219ti.<\/p>\n
De asemenea, Nicolae B\u0103ciu\u021b \u0219i-a prezentat cei mai de seam\u0103 colaboratori \u0219i scriitori ai asocia\u021biei culturale pe care i-a avut al\u0103turi \u00een prezidiu, oferindu-le apoi posibilitatea de a-\u0219i prezenta cele mai noi apari\u021bii editoriale \u0219i proiectele culturale pe care le desf\u0103\u0219oar\u0103. Intr\u00e2nd, la r\u00e2ndul s\u0103u, \u00een rolul de moderator cultural, acesta le-a dat cuv\u00e2ntul oamenilor de litere Elena Nistor, Nicolae Suciu, R\u0103zvan Ducan \u0219i Sorina Bloj.<\/p>\n
Prelu\u00e2nd apoi moderarea activit\u0103\u021bii omagiale, Alexandru Ovidiu Vintil\u0103 a vorbit despre unitatea limbii rom\u00e2ne \u0219i despre rolul acesteia de liant al rom\u00e2nilor de pretutindeni, limba fiind, dup\u0103 cum a subliniat, \u201ecea care ne-a unit \u0219i ne une\u0219te cu adev\u0103rat\u201d. Meritul p\u0103str\u0103rii \u0219i al d\u0103inuirii ei revine, \u00een primul r\u00e2nd, poporului rom\u00e2n, dar \u0219i scriitorilor care au p\u0103strat-o vie \u0219i au \u00een\u0103l\u021bat-o, prin crea\u021bia lor, la o maturitate \u0219i expresivitate profunde. \u00cen acest context, pre\u0219edintele Societ\u0103\u021bii Scriitorilor Bucovineni l-a invocat pe Nicolae Steinhardt, care vorbea despre maturitatea profund\u0103 la care ajunsese limba rom\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care opera lui Martin Heidegger, Sein und Zeit<\/em> (Fiin\u021b\u0103 \u0219i timp<\/em>), a putut fi tradus\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te.<\/p>\n Schimb\u00e2nd apoi registrul, pentru a-i pune mai bine \u00een valoare pe membrii societ\u0103\u021bii pe care o conduce, Alexandru Ovidiu Vintil\u0103 a eviden\u021biat participarea la manifestare \u0219i a altor scriitori \u0219i poe\u021bi care s-au remarcat, \u00een ultima perioad\u0103, printr-o prodigioas\u0103 activitate \u00een slujba c\u0103r\u021bii \u0219i a literaturii: Cezar Straton \u2013 vicepre\u015fedintele Societ\u0103\u0163ii Scriitorilor Bucovineni, Elena Pintilei, Alexa Pa\u0219cu, invita\u0163ii Gra\u021biela Cristina Herghelegiu \u0219i C\u0103lin D\u0103nil\u0103.<\/p>\n Sub bagheta pre\u0219edintelui, manifestarea a cunoscut apoi un moment artistic deosebit, sus\u021binut de un grup de eleve de la \u0218coala Gimnazial\u0103 nr. 3 Suceava, preg\u0103tite de prof. dr. Isabel Vintil\u0103. Sofia Magdalena a recitat poezia \u201eAncora\u201d, de Nicolae Labi\u0219, Sofia Greciuc \u2013 \u201eZadarnic pe geam pictezi inimi\u201d de Paul Celan, iar Daria Popescu \u2013 \u201eAfar\u0103-i toamn\u0103\u201d, de Mihai Eminescu. La chitar\u0103, eleva Emma Hemerca a \u00eenc\u00e2ntat publicul cu celebra melodie folk-rock \u201eAndrii Popa\u201d.<\/p>\n Cuv\u00e2ntul i-a revenit apoi scriitoarei \u0219i jurnalistei Doina Cernica, care a \u021binut s\u0103 precizeze c\u0103, gra\u021bie unor intelectuali de seam\u0103 din \u201enordul \u00eenstr\u0103inat al Bucovinei\u201d, precum Grigore Bostan, Alexandrina Cernov, Ilie T. Zegrea, Vasile T\u0103r\u00e2\u021beanu \u0219i Mircea Ludic \u2013 oameni de cultur\u0103 care, din p\u0103cate, nu se mai afl\u0103 printre noi \u2013, Ziua Limbii Rom\u00e2ne a fost s\u0103rb\u0103torit\u0103 la Cern\u0103u\u021bi \u0219i \u00eenainte de decizia politic\u0103 de oficializare a acesteia la nivel interguvernamental, f\u0103r\u0103 ca aceast\u0103 precizare s\u0103 diminueze importan\u021ba unei asemenea decizii. Totodat\u0103, vorbitoarea a subliniat c\u0103 ace\u0219tia au l\u0103sat \u00een urm\u0103 \u201evrednici continuatori\u201d, enumer\u00e2ndu-i pe scriitorii Maria Toac\u0103, Cristina Paladian, Nicolae \u0218apc\u0103, Vasile B\u00e2cu, \u0218tefan Hostiuc, Marin Gherman \u0219i Vitalie Z\u00eegrea.<\/p>\n Doina Cernica a eviden\u021biat, de asemenea, rolul asumat de m\u0103n\u0103stirile Putna \u0219i Vorone\u021b \u00een sus\u021binerea concret\u0103 a rom\u00e2nilor \u0219i a limbii rom\u00e2ne din nordul Bucovinei, precum \u0219i contribu\u021bia Societ\u0103\u021bii Scriitorilor Bucovineni, a Bibliotecii Bucovinei \u201eI. G. Sbiera\u201d \u0219i a Universit\u0103\u021bii \u201e\u0218tefan cel Mare\u201d din Suceava la promovarea crea\u021biei literare \u0219i a literaturii, \u00een general, ca form\u0103 \u00eenalt\u0103 de expresivitate a limbii rom\u00e2ne.<\/p>\n Prof. univ. dr. Elena Br\u00e2ndu\u0219a Steiciuc a adus \u00een aten\u021bia publicului \u00eens\u0103\u0219i menirea acestei manifest\u0103ri omagiale: aceea de a ne exprima recuno\u0219tin\u021ba \u0219i gratitudinea fa\u021b\u0103 de identitatea noastr\u0103 lingvistic\u0103, \u201eat\u00e2t de important\u0103\u201d pentru ceea ce suntem. Vorbitoarea s-a referit apoi la migra\u021bie, fenomen definitoriu al lumii contemporane \u2013 migra\u021bia politic\u0103 de dinainte de 1989 \u0219i migra\u021bia economic\u0103 din zilele noastre \u2013, prezent\u00e2nd volumele a trei autori bucovineni care au luat drumul str\u0103in\u0103t\u0103\u021bii \u0219i s-au afirmat \u00een comunit\u0103\u021bile, deja numeroase, de rom\u00e2ni constituite de-a lungul anilor \u00een mai multe \u021b\u0103ri europene \u0219i \u00een alte col\u021buri ale lumii.<\/p>\n L-a men\u021bionat mai \u00eent\u00e2i pe marele dramaturg, poet, prozator \u0219i jurnalist Matei Vi\u0219niec, stabilit \u00een Fran\u021ba \u0219i autor al unor capodopere dramatice scrise at\u00e2t \u00een limba francez\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een rom\u00e2n\u0103 \u2013 al c\u0103rui nume este purtat de teatrul din municipiul Suceava \u2013, prezent\u00e2nd romanul \u201eUn secol de cea\u021b\u0103\u201d. A vorbit apoi despre Cornelia Petrescu, stabilit\u0103 tot \u00een Fran\u021ba, autoarea volumului \u201eZodia a XIII-a\u201d, precum \u0219i despre romanul \u201eOrfanu\u201d, scris de pastorul Robert Lungu, stabilit \u00een Norvegia.<\/p>\n Invita\u021bi de Alexandru Ovidiu Vintil\u0103 s\u0103 ia cuv\u00e2ntul, scriitorii Doru Mihai Mateiciuc \u0219i Alexa Pa\u0219cu au recitat \u0219i au citit, la r\u00e2ndul lor, pasaje din propriile crea\u021bii, complet\u00e2nd, prin vocea literaturii, o manifestare \u00eenchinat\u0103 tocmai limbii care face posibil\u0103 existen\u021ba acesteia.<\/p>\n Festivitatea s-a \u00eencheiat \u00eentr-o not\u0103 de s\u0103rb\u0103toare, cu \u201eImnul mure\u0219enilor\u201d, interpretat, sub bagheta Simonei Bloj, de micul grup coral care a \u00eenso\u021bit delega\u021bia ardelean\u0103.<\/p>\n A fost, \u00een fond, o \u00eent\u00e2lnire a oamenilor de cultur\u0103 veni\u021bi din Bucovina \u0219i de peste mun\u021bi, uni\u021bi de aceea\u0219i limb\u0103. O limb\u0103 \u00een care ne-am rostit primele cuvinte \u0219i primele rug\u0103ciuni, \u00een care g\u00e2ndim, iubim \u0219i ne amintim. O limb\u0103 pe care genera\u021biile dinaintea noastr\u0103 au ap\u0103rat-o \u0219i au \u00eembog\u0103\u021bit-o prin cuv\u00e2nt \u0219i care, pentru rom\u00e2nii pleca\u021bi departe de cas\u0103, r\u0103m\u00e2ne poate cea mai sigur\u0103 punte spre locurile de unde au pornit. Limba rom\u00e2n\u0103 \u2013 cea care, a\u0219a cum s-a spus \u00een Sala Unirii a Palatului Administrativ din Suceava, \u201ene-a unit \u0219i ne une\u0219te cu adev\u0103rat\u201d.<\/p>\n Vasile Aioanei,<\/strong><\/p>\n membru al Societ\u0103\u0163ii Scriitorilor Bucovineni<\/strong><\/p>\n Societatea Scriitorilor Bucovineni \u0219i-a invitat membrii s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 Ziua Limbii Rom\u00e2ne, celebrat\u0103 \u00een fiecare an la 31 august, \u00een cadrul unei manifest\u0103ri organizate \u00een parteneriat cu Biblioteca Bucovinei \u201eI. G. Sbiera\u201d \u0219i Consiliul Jude\u021bean Suceava. Evenimentul, g\u0103zduit de Sala Unirii a Palatului Administrativ din Suceava, i-a avut ca oaspe\u021bi \u0219i pe o parte dintre membrii Asocia\u021biei Culturale \u201eNicolae B\u0103ciu\u021b\u201d din T\u00e2rgu Mure\u0219.<\/p>\n Manifestarea a fost deschis\u0103 de managerul Bibliotecii Bucovinei \u201eI. G. Sbiera\u201d, prof. dr. Gheorghe Gabriel C\u0103r\u0103bu\u0219, care a salutat mai \u00eent\u00e2i publicul numeros ce ocupa \u00eentreaga sal\u0103 \u0219i, \u00een mod deosebit, oaspe\u021bii sosi\u021bi din T\u00e2rgu Mure\u0219. Referindu-se la importan\u021ba s\u0103rb\u0103toririi Zilei Limbii Rom\u00e2ne, oficializat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00eencep\u00e2nd cu anul 2013, acesta a amintit \u0219i faptul c\u0103, \u00eencep\u00e2nd din acest an, s\u0103rb\u0103toarea a fost legiferat\u0103 \u0219i pentru rom\u00e2nii din Ucraina, exprim\u00e2ndu-\u0219i totodat\u0103 bucuria fa\u021b\u0103 de felul \u00een care este preg\u0103tit\u0103 \u0219i se desf\u0103\u0219oar\u0103 celebrarea limbii rom\u00e2ne \u00een Regiunea Cern\u0103u\u021bi.<\/p>\n Gazda evenimentului a prezentat apoi invita\u021bii speciali ai Bucovinei prezen\u021bi la manifestare: doamna subprefect Camelia Damian, poetul \u0219i eseistul Alexandru Ovidiu Vintil\u0103 \u2013 pre\u0219edintele Societ\u0103\u021bii Scriitorilor Bucovineni \u0219i redactor-\u0219ef al revistei \u201eBucovina literar\u0103\u201d \u2013, prof. dr. Isabel Vintil\u0103, critic literar, prezent\u0103 al\u0103turi de un grup de elevi ai \u0218colii Gimnaziale nr. 3 Suceava, prof. univ. dr. Elena Br\u00e2ndu\u0219a Steiciuc, scriitoarea \u0219i jurnalista Doina Cernica, dr. ing. Nicolae Barb\u0103 \u2013 fost vicepre\u0219edinte al Consiliului Jude\u021bean Suceava \u0219i actual pre\u0219edinte al Comisiei pentru cultur\u0103 din cadrul institu\u021biei \u2013, predecesorul acestuia, prof. univ. dr. Aurel Buzincu, precum \u0219i poetul Doru Mihai Mateiciuc.<\/p>\n Cuv\u00e2ntul i-a revenit mai \u00eent\u00e2i doamnei subprefect ec. Camelia Damian, care s-a declarat onorat\u0103 s\u0103 participe la o asemenea s\u0103rb\u0103toare. Despre limba rom\u00e2n\u0103, a spus vorbitoarea, s-au scris pagini \u00eentregi \u0219i, cu siguran\u021b\u0103, se vor mai scrie. Este limba \u00een care vorbim \u0219i g\u00e2ndim, limba \u00een care am rostit primele cuvinte de suflet \u0219i prima rug\u0103ciune. C\u00e2nd vorbim despre limba rom\u00e2n\u0103, a continuat domnia sa, vorbim mai \u00eent\u00e2i despre Mihai Eminescu \u2013 cel care a transpus, pentru prima dat\u0103 \u00eentr-o poezie, cuv\u00e2ntul \u201edor\u201d, despre Ion Creang\u0103, cel care a f\u0103cut copil\u0103ria nemuritoare, \u0219i despre Mihail Sadoveanu, care a ridicat \u00een pagini de cinste Bucovina \u0219i Moldova. Doamna subprefect a adus apoi \u00een discu\u021bie importan\u021ba p\u0103str\u0103rii tradi\u021biilor, pentru ca acestea s\u0103 poat\u0103 fi preluate de copiii no\u0219tri. Dac\u0103 noi, cei r\u0103ma\u0219i acas\u0103, suntem p\u0103str\u0103tori ai limbii, culturii \u0219i tradi\u021biilor, pentru cei pleca\u021bi toate acestea nu reprezint\u0103 dec\u00e2t o punte spre \u00eentoarcere, a \u00eencheiat domnia sa.<\/p>\n Invitat la microfon, pre\u0219edintele Comisiei pentru cultur\u0103 din cadrul Consiliului Jude\u021bean Suceava, dr. ing. Nicolae Barb\u0103, a vorbit despre manifest\u0103rile derulate \u00een cadrul proiectului \u201eAnul Nicolae Labi\u0219\u201d, marc\u00e2nd 91 de ani de la na\u0219terea \u0219i 70 de ani de la tragica dispari\u021bie a marelui poet. Evoc\u00e2nd talentul deosebit \u0219i destinul tragic al celui pe care critica literar\u0103 l-a numit \u201ebuzduganul unei genera\u021bii\u201d, vorbitorul a readus \u00een aten\u021bia publicului actualitatea operei \u0219i a destinului poetului.<\/p>\n Prof. dr. Gheorghe Gabriel C\u0103r\u0103bu\u0219 i-a dat apoi cuv\u00e2ntul lui Nicolae B\u0103ciu\u021b, pentru a prezenta proiectele culturale ale asocia\u021biei care \u00eei poart\u0103 numele, precum \u0219i revista \u201eVatra veche\u201d, pe care o conduce. \u00cen cuv\u00e2ntul s\u0103u, oaspetele mure\u0219ean a vorbit nu doar despre aceste ini\u021biative, ci \u0219i despre deplas\u0103rile pe care le realizeaz\u0103, an de an, \u00eenc\u0103 din 2013, \u00een \u021bar\u0103 \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate, pentru a omagia Ziua Limbii Rom\u00e2ne \u00een locuri cu o puternic\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 istoric\u0103 \u0219i spiritual\u0103 pentru rom\u00e2ni \u2013 locuri \u00een care s-au n\u0103scut sau au tr\u0103it personalit\u0103\u021bi de referin\u021b\u0103 ale culturii noastre, ap\u0103r\u0103tori \u0219i promotori ai limbii str\u0103mo\u0219e\u0219ti.<\/p>\n De asemenea, Nicolae B\u0103ciu\u021b \u0219i-a prezentat cei mai de seam\u0103 colaboratori \u0219i scriitori ai asocia\u021biei culturale pe care i-a avut al\u0103turi \u00een prezidiu, oferindu-le apoi posibilitatea de a-\u0219i prezenta cele mai noi apari\u021bii editoriale \u0219i proiectele culturale pe care le desf\u0103\u0219oar\u0103. Intr\u00e2nd, la r\u00e2ndul s\u0103u, \u00een rolul de moderator cultural, acesta le-a dat cuv\u00e2ntul oamenilor de litere Elena Nistor, Nicolae Suciu, R\u0103zvan Ducan \u0219i Sorina Bloj.<\/p>\n Prelu\u00e2nd apoi moderarea activit\u0103\u021bii omagiale, Alexandru Ovidiu Vintil\u0103 a vorbit despre unitatea limbii rom\u00e2ne \u0219i despre rolul acesteia de liant al rom\u00e2nilor de pretutindeni, limba fiind, dup\u0103 cum a subliniat, \u201ecea care ne-a unit \u0219i ne une\u0219te cu adev\u0103rat\u201d. Meritul p\u0103str\u0103rii \u0219i al d\u0103inuirii ei revine, \u00een primul r\u00e2nd, poporului rom\u00e2n, dar \u0219i scriitorilor care au p\u0103strat-o vie \u0219i au \u00een\u0103l\u021bat-o, prin crea\u021bia lor, la o maturitate \u0219i expresivitate profunde. \u00cen acest context, pre\u0219edintele Societ\u0103\u021bii Scriitorilor Bucovineni l-a invocat pe Nicolae Steinhardt, care vorbea despre maturitatea profund\u0103 la care ajunsese limba rom\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care opera lui Martin Heidegger, Sein und Zeit<\/em> (Fiin\u021b\u0103 \u0219i timp<\/em>), a putut fi tradus\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te.<\/p>\n Schimb\u00e2nd apoi registrul, pentru a-i pune mai bine \u00een valoare pe membrii societ\u0103\u021bii pe care o conduce, Alexandru Ovidiu Vintil\u0103 a eviden\u021biat participarea la manifestare \u0219i a altor scriitori \u0219i poe\u021bi care s-au remarcat, \u00een ultima perioad\u0103, printr-o prodigioas\u0103 activitate \u00een slujba c\u0103r\u021bii \u0219i a literaturii: Cezar Straton \u2013 vicepre\u015fedintele Societ\u0103\u0163ii Scriitorilor Bucovineni, Elena Pintilei, Alexa Pa\u0219cu, invita\u0163ii Gra\u021biela Cristina Herghelegiu \u0219i C\u0103lin D\u0103nil\u0103.<\/p>\n Sub bagheta pre\u0219edintelui, manifestarea a cunoscut apoi un moment artistic deosebit, sus\u021binut de un grup de eleve de la \u0218coala Gimnazial\u0103 nr. 3 Suceava, preg\u0103tite de prof. dr. Isabel Vintil\u0103. Sofia Magdalena a recitat poezia \u201eAncora\u201d, de Nicolae Labi\u0219, Sofia Greciuc \u2013 \u201eZadarnic pe geam pictezi inimi\u201d de Paul Celan, iar Daria Popescu \u2013 \u201eAfar\u0103-i toamn\u0103\u201d, de Mihai Eminescu. La chitar\u0103, eleva Emma Hemerca a \u00eenc\u00e2ntat publicul cu celebra melodie folk-rock \u201eAndrii Popa\u201d.<\/p>\n Cuv\u00e2ntul i-a revenit apoi scriitoarei \u0219i jurnalistei Doina Cernica, care a \u021binut s\u0103 precizeze c\u0103, gra\u021bie unor intelectuali de seam\u0103 din \u201enordul \u00eenstr\u0103inat al Bucovinei\u201d, precum Grigore Bostan, Alexandrina Cernov, Ilie T. Zegrea, Vasile T\u0103r\u00e2\u021beanu \u0219i Mircea Ludic \u2013 oameni de cultur\u0103 care, din p\u0103cate, nu se mai afl\u0103 printre noi \u2013, Ziua Limbii Rom\u00e2ne a fost s\u0103rb\u0103torit\u0103 la Cern\u0103u\u021bi \u0219i \u00eenainte de decizia politic\u0103 de oficializare a acesteia la nivel interguvernamental, f\u0103r\u0103 ca aceast\u0103 precizare s\u0103 diminueze importan\u021ba unei asemenea decizii. Totodat\u0103, vorbitoarea a subliniat c\u0103 ace\u0219tia au l\u0103sat \u00een urm\u0103 \u201evrednici continuatori\u201d, enumer\u00e2ndu-i pe scriitorii Maria Toac\u0103, Cristina Paladian, Nicolae \u0218apc\u0103, Vasile B\u00e2cu, \u0218tefan Hostiuc, Marin Gherman \u0219i Vitalie Z\u00eegrea.<\/p>\n Doina Cernica a eviden\u021biat, de asemenea, rolul asumat de m\u0103n\u0103stirile Putna \u0219i Vorone\u021b \u00een sus\u021binerea concret\u0103 a rom\u00e2nilor \u0219i a limbii rom\u00e2ne din nordul Bucovinei, precum \u0219i contribu\u021bia Societ\u0103\u021bii Scriitorilor Bucovineni, a Bibliotecii Bucovinei \u201eI. G. Sbiera\u201d \u0219i a Universit\u0103\u021bii \u201e\u0218tefan cel Mare\u201d din Suceava la promovarea crea\u021biei literare \u0219i a literaturii, \u00een general, ca form\u0103 \u00eenalt\u0103 de expresivitate a limbii rom\u00e2ne.<\/p>\n Prof. univ. dr. Elena Br\u00e2ndu\u0219a Steiciuc a adus \u00een aten\u021bia publicului \u00eens\u0103\u0219i menirea acestei manifest\u0103ri omagiale: aceea de a ne exprima recuno\u0219tin\u021ba \u0219i gratitudinea fa\u021b\u0103 de identitatea noastr\u0103 lingvistic\u0103, \u201eat\u00e2t de important\u0103\u201d pentru ceea ce suntem. Vorbitoarea s-a referit apoi la migra\u021bie, fenomen definitoriu al lumii contemporane \u2013 migra\u021bia politic\u0103 de dinainte de 1989 \u0219i migra\u021bia economic\u0103 din zilele noastre \u2013, prezent\u00e2nd volumele a trei autori bucovineni care au luat drumul str\u0103in\u0103t\u0103\u021bii \u0219i s-au afirmat \u00een comunit\u0103\u021bile, deja numeroase, de rom\u00e2ni constituite de-a lungul anilor \u00een mai multe \u021b\u0103ri europene \u0219i \u00een alte col\u021buri ale lumii.<\/p>\n L-a men\u021bionat mai \u00eent\u00e2i pe marele dramaturg, poet, prozator \u0219i jurnalist Matei Vi\u0219niec, stabilit \u00een Fran\u021ba \u0219i autor al unor capodopere dramatice scrise at\u00e2t \u00een limba francez\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een rom\u00e2n\u0103 \u2013 al c\u0103rui nume este purtat de teatrul din municipiul Suceava \u2013, prezent\u00e2nd romanul \u201eUn secol de cea\u021b\u0103\u201d. A vorbit apoi despre Cornelia Petrescu, stabilit\u0103 tot \u00een Fran\u021ba, autoarea volumului \u201eZodia a XIII-a\u201d, precum \u0219i despre romanul \u201eOrfanu\u201d, scris de pastorul Robert Lungu, stabilit \u00een Norvegia.<\/p>\n Invita\u021bi de Alexandru Ovidiu Vintil\u0103 s\u0103 ia cuv\u00e2ntul, scriitorii Doru Mihai Mateiciuc \u0219i Alexa Pa\u0219cu au recitat \u0219i au citit, la r\u00e2ndul lor, pasaje din propriile crea\u021bii, complet\u00e2nd, prin vocea literaturii, o manifestare \u00eenchinat\u0103 tocmai limbii care face posibil\u0103 existen\u021ba acesteia.<\/p>\n Festivitatea s-a \u00eencheiat \u00eentr-o not\u0103 de s\u0103rb\u0103toare, cu \u201eImnul mure\u0219enilor\u201d, interpretat, sub bagheta Simonei Bloj, de micul grup coral care a \u00eenso\u021bit delega\u021bia ardelean\u0103.<\/p>\n A fost, \u00een fond, o \u00eent\u00e2lnire a oamenilor de cultur\u0103 veni\u021bi din Bucovina \u0219i de peste mun\u021bi, uni\u021bi de aceea\u0219i limb\u0103. O limb\u0103 \u00een care ne-am rostit primele cuvinte \u0219i primele rug\u0103ciuni, \u00een care g\u00e2ndim, iubim \u0219i ne amintim. O limb\u0103 pe care genera\u021biile dinaintea noastr\u0103 au ap\u0103rat-o \u0219i au \u00eembog\u0103\u021bit-o prin cuv\u00e2nt \u0219i care, pentru rom\u00e2nii pleca\u021bi departe de cas\u0103, r\u0103m\u00e2ne poate cea mai sigur\u0103 punte spre locurile de unde au pornit. Limba rom\u00e2n\u0103 \u2013 cea care, a\u0219a cum s-a spus \u00een Sala Unirii a Palatului Administrativ din Suceava, \u201ene-a unit \u0219i ne une\u0219te cu adev\u0103rat\u201d.<\/p>\n Vasile Aioanei,<\/strong><\/p>\n membru al Societ\u0103\u0163ii Scriitorilor Bucovineni<\/strong><\/p>\n [analyse_source url=”https:\/\/www.monitorulsv.ro\/o-sarbatoare-sub-semnul-cuvantului-romanesc_dc822a\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" [analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/vol.monitorulsv.ro\/articole\/2026\/09\/02\/4638cf20-2961-404f-a60b-5ba92115b014-mxeiw1920h1079.jpg”] Societatea Scriitorilor Bucovineni \u0219i-a invitat membrii s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 Ziua Limbii Rom\u00e2ne, celebrat\u0103 \u00een fiecare an la 31 august, \u00een cadrul unei manifest\u0103ri organizate \u00een parteneriat cu Biblioteca Bucovinei \u201eI. G. Sbiera\u201d \u0219i Consiliul Jude\u021bean Suceava. Evenimentul, g\u0103zduit de Sala Unirii a Palatului Administrativ din Suceava, i-a avut ca oaspe\u021bi \u0219i pe o […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,166],"class_list":["post-2142851","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-monitorulsv-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2142851","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2142851"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2142851\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2142851"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2142851"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2142851"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n
\n
\n
\n
\n
\n
<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n