[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/s.iw.ro\/gateway\/g\/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG\/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt\/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl\/MkYwOSUyRjExJTJGMjk1NTM3N18yOTU1\/Mzc3X09yZS1kZS1zb21uLXBlLW5vYXB0\/ZV8tRm90by1HZXR0eS1JbWFnZXMuanBn\/Jnc9MTIwMCZoPTYzMCZ6Yz0xJmhhc2g9\/ZTcxNmJhNzA3ZDU4MDI0MGU4NjczZWEyYjc4MWU5Nzk=.thumb.jpg”]<\/p>\n
Necesarul zilnic de somn se modific\u0103 odat\u0103 cu v\u00e2rsta \u0219i poate varia de la 14-17 ore \u00een cazul nou-n\u0103scu\u021bilor p\u00e2n\u0103 la 7-9 ore pentru majoritatea adul\u021bilor. Dincolo de durata odihnei, respectarea unui program constant \u0219i obiceiurile dinaintea culc\u0103rii influen\u021beaz\u0103 calitatea acesteia. Medicul pneumolog R\u0103zvan Lungu, atestat \u00een somnologie, a explicat pentru Digi24.ro care sunt recomand\u0103rile pentru fiecare etap\u0103 a vie\u021bii \u0219i ce m\u0103suri pot contribui la un somn mai bun.<\/strong><\/p>\n Ora la care mergem la culcare, expunerea la lumina ecranelor \u0219i activit\u0103\u021bile desf\u0103\u0219urate seara pot afecta modul \u00een care organismul se preg\u0103te\u0219te pentru odihn\u0103.<\/p>\n \u201eNecesarul de somn zilnic este variabil \u0219i depinde de v\u00e2rsta fiec\u0103rei persoane \u00een parte. Dac\u0103, atunci c\u00e2nd vorbim de bebelu\u0219i\/copii mici, organismul are nevoie \u00eentre 14 \u0219i 17 ore de somn\/zi, odat\u0103 cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103, la via\u021ba de adult, un necesar, \u00een medie, ar putea fi \u00eentre 7 \u0219i 9 ore de somn\/zi, iar la oamenii \u00een v\u00e2rst\u0103, peste 65 de ani, intervalul poate fi \u00eentre 6-8 ore de somn.<\/p>\n Acest interval orar este diferit \u00een func\u021bie de organismul fiec\u0103rei persoane \u00een parte, nu putem spune c\u0103 exist\u0103 o regul\u0103 scris\u0103 care func\u021bioneaz\u0103 \u00een fiecare caz la fel. \u201eAdaptabilitatea la un program \u021bine de fiecare persoan\u0103 \u00een parte \u0219i de modul cum \u00ee\u0219i gestioneaz\u0103 rutina zilnic\u0103. Da, putem spune c\u0103 este indicat s\u0103 respect\u0103m un program \u00een ceea ce prive\u0219te ora de somn, cu o or\u0103 de culcare \u0219i de trezire asem\u0103n\u0103toare \u00een fiecare zi, indiferent de ziua s\u0103pt\u0103m\u00e2nii.<\/p>\n Ora de culcare, ar fi bine s\u0103 fie, aproximativ, p\u00e2n\u0103 \u00een ora 11 seara, iar ora de trezire poate varia \u00een func\u021bie de programul fiec\u0103ruia (de la 7 p\u00e2n\u0103 la 9 diminea\u021ba). Organismul nostru are un ceas interior, iar func\u021bionarea acestuia depinde de doi factori: determinarea genetic\u0103 \u0219i cea social\u0103.<\/p>\n Determinarea genetic\u0103 este, de regul\u0103, evaluat\u0103 de c\u0103tre medicul specialist printr-o serie de chestionare, pentru a putea estima, cu aproxima\u021bie, care este ceasul interior al fiec\u0103rei persoane. Determinarea social\u0103 depinde de programul \u0219i activit\u0103\u021bile zilnice ale fiec\u0103rei persoane (de ora de intrare la gr\u0103dini\u021b\u0103\/\u0219coal\u0103, serviciu sau alte activit\u0103\u021bi).<\/p>\n Ceasul interior poate fi modificat, \u00een r\u00e2ndul oamenilor, \u00een func\u021bie de program, deoarece organismul se poate adapta atunci c\u00e2nd exist\u0103 o schimbare a ciclului de somn (\u00een caz de schimbarea orei, schimbarea fusului orar etc).\u201d, a mai precizat specialistul \u00een somnologie<\/p>\n \u201e\u00cen primul r\u00e2nd, este recomandat s\u0103 evit\u0103m, c\u00e2t de mult posibil, folosirea\/expunerea la lumina ecranelor \u00eenainte de culcare. Lumina albastr\u0103 a ecranelor (telefon, tablet\u0103, tv) ne poate p\u0103c\u0103li creierul \u0219i \u00eel poate face atent \u00een alte direc\u021bii, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai secrete suficient\u0103 melatonin\u0103, necesar\u0103 somnului.<\/p>\n Lumina din \u00eenc\u0103pere, \u00eenainte cu o or\u0103, dou\u0103 de somn, nu trebuie s\u0103 fie una puternic\u0103, ci una cald\u0103, poate chiar o lumin\u0103 ambiental\u0103. \u00cen felul acesta, \u00eei vom permite corpului s\u0103 secrete suficient\u0103 melatonin\u0103.<\/p>\n Organismul uman are nevoie de o perioad\u0103 de adaptare \u00eenainte de ora de somn, prin care s\u0103 se refac\u0103 \u0219i s\u0103 se relaxeze, dup\u0103 ce a trecut printr-o serie de transform\u0103ri (stres, agita\u021bie, munc\u0103) \u00een timpul zilei. Pentru a intra \u00een aceast\u0103 stare de odihn\u0103, este recomandat s\u0103 citim o carte ori sau, dac\u0103 vrem s\u0103 avem un sunet de fundal, putem asculta un podcast sau o muzic\u0103 relxant\u0103 \u00een surdin\u0103.<\/p>\n Oamenii trebuie s\u0103 \u0219tie c\u0103 nu sacrific\u0103m somnul pentru a \u00eendeplini alte sarcini, deoarece organismul are anumite limite biologice. Avem nevoie de un necesar minim de somn pe care, dac\u0103 nu \u00eel \u00eendeplinim, atunci vom resim\u021bi oboseala \u0219i pot ap\u0103rea anumite afec\u021biuni medicale.\u201d, conchide medicul R\u0103zvan Lungu<\/p>\nDe c\u00e2te ore de somn pe zi are nevoie o persoan\u0103, \u00een func\u021bie de v\u00e2rst\u0103<\/h2>\n
De exemplu, sunt oameni care pot dormi pu\u021bine ore \u00een fiecare noapte, aproximativ 6, dar cu toate astea se trezesc odihni\u021bi diminea\u021ba. \u00cen acest sens exist\u0103 \u0219i studii \u0219i poate fi vorba despre o modificare determinat\u0103 genetic, care se nume\u0219te \u201eShort Sleeper Gene\u201d (ori \u201cShort Sleeper Syndrome\u201d, \u201esindromul somnului scurt, SSS\u201d). Aceast\u0103 cercetare include persoanele care dorm, \u00een medie, 6 ore pe noapte, iar organismul este odihnit \u0219i nu prezint\u0103 niciun risc cunoscut pentru s\u0103n\u0103tate.\u201d, a explicat pentru Digi24.ro R\u0103zvan Lungu, medic pneumolog atestat \u00een somnologie<\/p>\nNevoia de somn a oamenilor \u00een func\u021bie de v\u00e2rst\u0103:<\/h3>\n
\n
Este indicat s\u0103 avem un program de somn, cu aceea\u0219i or\u0103 de culcare\/trezire \u00een fiecare zi?<\/h2>\n
Cum putem \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi calitatea somnului<\/h2>\n