[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/foto.agerpres.ro\/foto\/detaliu\/19427025″]<\/p>\n
Rom\u00e2nia a parcurs un an de consolidare cu cea mai ambi\u021bioas\u0103 corec\u021bie fiscal-bugetar\u0103 din Uniunea European\u0103 (UE), trec\u00e2nd de la o economie bazat\u0103 pe consum pe datorie, la o economie bazat\u0103 pe investi\u021bii \u0219i dezvoltare pe termen lung, sus\u021bine ministrul interimar al Finan\u021belor, Alexandru Nazare.<\/strong><\/p>\n \u00centr-o postare pe pagina sa de Faceook, acesta a f\u0103cut radiografia economic\u0103 la zi a Rom\u00e2niei, ‘\u021bara care a intrat cu cel mai mare deficit fiscal din UE \u00een 2025’.<\/p>\n ‘Un an de consolidare \u0219i cea mai ambi\u021bioas\u0103 corec\u021bie fiscal-bugetar\u0103 din UE: de la o economie bazat\u0103 pe consum pe datorie, la o economie bazat\u0103 pe investi\u021bii \u0219i dezvoltare pe termen lung. \u00cen 2024, Rom\u00e2nia a avut un deficit bugetar de 9,3% din PIB. Nicio alt\u0103 \u021bar\u0103 din Uniunea European\u0103 nu a intrat \u00een 2025 cu un deficit de peste 6%, \u00een timp ce media UE a fost de 3,1%’, a notat, luni, ministrul Finan\u021belor.<\/p>\n \u00cen opinia sa, acesta a fost punctul de plecare pentru consolidarea fiscal\u0103 pe care Rom\u00e2nia a traversat-o \u00een ultimul an. Potrivit prognozei Comisiei Europene, deficitul anual al Rom\u00e2niei a cobor\u00e2t la 7,9% din PIB \u00een 2025 \u0219i este estimat s\u0103 ajung\u0103 la 6,2% \u00een 2026. Pentru al doilea an la r\u00e2nd, Rom\u00e2nia are cea mai ampl\u0103 reducere a deficitului proiectat\u0103 \u00een UE.<\/p>\n ‘Ast\u0103zi, la pu\u021bin peste un an de c\u00e2nd am schimbat paradigma finan\u021belor publice \u0219i dup\u0103 primele \u0219apte luni din 2026, avem o imagine clar\u0103 a direc\u021biei \u00een care mergem. Deficitul bugetar a sc\u0103zut de la 76,44 miliarde de lei \u00een primele \u0219apte luni din 2025 la 48,08 miliarde de lei \u00een primele \u0219apte luni din 2026. \u00censeamn\u0103 28,36 miliarde de lei mai pu\u021bin, o reducere de aproximativ 37%. Aceast\u0103 evolu\u021bie nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, \u00een timp ce cheltuielile totale au crescut cu numai 2,9%. \u00cen acela\u0219i timp, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei’, men\u021bioneaz\u0103 Nazare.<\/p>\n El consider\u0103 c\u0103, dup\u0103 un an de consolidare, Rom\u00e2nia nu mai este nici pe departe \u00een situa\u021bia de la \u00eenceputul anului 2025, c\u00e2nd acumularea unui deficit de peste 9% \u00eensemna o economie dependent\u0103 de \u00eemprumuturi pentru a sus\u021bine un nivel de cheltuieli pe care veniturile statului nu \u00eel puteau acoperi.<\/p>\n ‘Dar nici nu suntem la cap\u0103t de drum. Am schimbat radical direc\u021bia, dar este obligatoriu s\u0103 men\u021binem aceea\u0219i traiectorie. Reducerea deficitului este obligatorie pentru a pune finan\u021bele publice pe o baz\u0103 sustenabil\u0103 \u0219i pentru a reduce presiunea datoriei asupra economiei. \u00cen acest context, este important s\u0103 vorbim despre datorie, pentru a \u00een\u021belege amploarea schimb\u0103rii pe care o oper\u0103m \u00een modul \u00een care gestion\u0103m banii publici’, a ad\u0103ugat \u0219eful de la Finan\u021be.<\/p>\n Conform acestuia, necesarul brut de finan\u021bare al statului a ajuns de la 135 de miliarde de lei \u00een 2021 la 278,5 miliarde de lei \u00een 2026. Acesta include at\u00e2t finan\u021barea deficitului nou, c\u00e2t \u0219i refinan\u021barea datoriei acumulate care ajunge la scaden\u021b\u0103. Datoria public\u0103 a crescut de la 46,9% din PIB \u00een 2020 la 59,6% la finalul anului 2025, dep\u0103\u0219ind 1.138 de miliarde de lei.<\/p>\n De aceea, subliniaz\u0103 Nazare, reducerea deficitului nu este o chestiune de op\u021biuni \u0219i nu mai poate fi am\u00e2nat\u0103 pentru c\u0103 ‘deficitele de ast\u0103zi devin datoria \u0219i dob\u00e2nzile de m\u00e2ine’.<\/p>\n ‘Iar costul acestei datorii este unul foarte concret: \u00een primele \u0219apte luni din 2026, cheltuielile cu dob\u00e2nzile au crescut cu 26,5%, dep\u0103\u0219ind 40 de miliarde de lei. Fiecare leu \u00een plus pl\u0103tit pentru dob\u00e2nzi este un leu care nu mai poate fi folosit pentru \u0219coli, spitale, drumuri sau servicii publice mai bune. Este factura anilor \u00een care statul a cheltuit constant mai mult dec\u00e2t \u0219i-a permis’, a precizat ministrul.<\/p>\n Totu\u0219i, \u00een acest context de presiune ridicat\u0103 asupra finan\u021belor publice, corec\u021bia deficitului nu s-a f\u0103cut prin t\u0103ieri de investi\u021bii \u0219i nici prin sacrificarea dezvolt\u0103rii pe termen lung – dimpotriv\u0103, investi\u021biile au continuat s\u0103 creasc\u0103. Aici este una dintre cele mai importante diferen\u021be fa\u021b\u0103 de o ajustare fiscal\u0103 f\u0103cut\u0103 exclusiv prin reducerea cheltuielilor, a ar\u0103tat Nazare.<\/p>\n \u00cen primele \u0219apte luni din 2026, investi\u021biile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei mai mult dec\u00e2t \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 a anului trecut – iar peste 71% din pl\u0103\u021bile pentru investi\u021bii sunt legate de fonduri europene \u0219i PNRR. \u00cen acela\u0219i timp, pl\u0103\u021bile pentru proiectele finan\u021bate din fonduri europene \u0219i PNRR au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv 60,08%, fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103 a anului trecut.<\/p>\n Potrivit sursei citate, direc\u021bia sus\u021binut\u0103 la Ministerul Finan\u021belor vizeaz\u0103 reducerea cheltuielilor ‘care apas\u0103 permanent asupra bugetului’ \u0219i protejarea cheltuielilor ‘care dezvolt\u0103 Rom\u00e2nia’.<\/p>\n ‘Am \u00eenceput s\u0103 mut\u0103m centrul de greutate al economiei de la consum \u0219i cheltuieli curente sus\u021binute prin datorie c\u0103tre investi\u021bii, produc\u021bie, infrastructur\u0103, activitate pentru companii \u0219i locuri de munc\u0103. Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 fac\u0103, \u00een continuare, o schimbare mult mai profund\u0103 dec\u00e2t simpla reducere a deficitului. Trebuie s\u0103 schimb\u0103m modelul de cre\u0219tere economic\u0103’, consider\u0103 Alexandru Nazare.<\/p>\n \u0218eful de la Finan\u021be a aten\u021bionat c\u0103, \u00een ultimii ani, cererea a crescut mai repede dec\u00e2t produc\u021bia, iar consumul a fost sus\u021binut \u00een parte prin deficite \u0219i importuri, ceea ce \u00eenseamn\u0103 un consum nes\u0103n\u0103tos, alimentat prin \u00eemprumuturi \u0219i care nu poate constitui baza unei cre\u0219teri economice solide \u0219i durabile.<\/p>\n ‘Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 treac\u0103 de la un consum finan\u021bat prin datorie la o cre\u0219tere bazat\u0103 pe investi\u021bii, produc\u021bie, productivitate \u0219i venituri pe termen lung. Obiectivul este ca puterea de cump\u0103rare s\u0103 fie sus\u021binut\u0103 de produc\u021bie, productivitate, locuri de munc\u0103 \u0219i venituri reale, nu de datorie \u0219i infla\u021bie. Nu este o tranzi\u021bie lipsit\u0103 de costuri. Economia traverseaz\u0103 o perioad\u0103 dificil\u0103, marcat\u0103 de vulnerabilit\u0103\u021bi externe al\u0103turi de cele interne, iar corectarea unui deficit at\u00e2t de ridicat nu poate fi lipsit\u0103 de efecte. Temperarea temporar\u0103 a consumului este unul dintre efectele anticipate al ajust\u0103rii, dup\u0103 o perioad\u0103 \u00een care cererea a crescut mai repede dec\u00e2t produc\u021bia. Alternativa de la care am pornit implica riscul unei corec\u021bii impuse de pierderea \u00eencrederii, cu dob\u00e2nzi mai mari \u0219i consecin\u021be mult mai grele pentru popula\u021bie \u0219i companii’, a mai scris ministrul.<\/p>\n \u00cen opinia sa, ajustarea fiscal\u0103 este necesar\u0103 \u0219i pentru reducerea deficitelor gemene – deficitul bugetar al statului \u0219i deficitul de cont curent, adic\u0103 situa\u021bia \u00een care Rom\u00e2nia cheltuie\u0219te \u00een exterior mai mult dec\u00e2t \u00eencaseaz\u0103. \u00cempreun\u0103, ‘acestea ne fac mai dependen\u021bi de finan\u021barea extern\u0103 \u0219i mai vulnerabili la dob\u00e2nzi, cursul de schimb, percep\u021bia investitorilor \u0219i evalu\u0103rile agen\u021biilor de rating’.<\/p>\n Potrivit lui Nazare, costurile ajust\u0103rii trebuie \u00eens\u0103 limitate \u0219i distribuite echitabil, cu protejarea persoanelor vulnerabile, iar ‘consolidarea fiscal\u0103 \u00eenseamn\u0103, \u00een esen\u021b\u0103, s\u0103 refacem echilibrele f\u0103r\u0103 s\u0103 bloc\u0103m dezvoltarea’.<\/p>\n ‘Datele la septembrie 2026 arat\u0103 o direc\u021bie clar\u0103: am redus semnificativ deficitul, am \u021binut sub control cheltuielile \u0219i am protejat \u00een acela\u0219i timp investi\u021biile. Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 refinan\u021beaz\u0103 datorii mari \u0219i pl\u0103te\u0219te dob\u00e2nzi ridicate. Nu este o factur\u0103 acumulat\u0103 care s\u0103 poate fi \u0219tears\u0103 \u00eentr-un singur an. Ceea ce putem face \u00eens\u0103 este s\u0103 reducem deficitul care o alimenteaz\u0103 \u0219i s\u0103 schimb\u0103m treptat direc\u021bia. Aceasta cred c\u0103 este obliga\u021bia moral\u0103 a genera\u021biei noastre. Mai pu\u021bini bani pentru dob\u00e2nzi \u0219i pentru func\u021bionarea ineficient\u0103 a statului \u0219i mutarea accentului pe investi\u021biile care dezvolt\u0103 Rom\u00e2nia \u0219i creeaz\u0103 oportunit\u0103\u021bi pentru genera\u021biile urm\u0103toare’, a concluzionat ministrul Finan\u021belor. AGERPRES\/(AS – redactor: Cristian Anghelache, editor: Oana Tilic\u0103, editor online: Irina Giurgiu)<\/p>\n<\/div>\n [analyse_source url=”https:\/\/agerpres.ro\/economic\/2026\/09\/07\/nazare-reducerea-deficitului-nu-este-o-chestiune-de-optiuni-si-nu-poate-fi-amanata-deficitele-de-ast–1591236″]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" [analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/foto.agerpres.ro\/foto\/detaliu\/19427025″] Rom\u00e2nia a parcurs un an de consolidare cu cea mai ambi\u021bioas\u0103 corec\u021bie fiscal-bugetar\u0103 din Uniunea European\u0103 (UE), trec\u00e2nd de la o economie bazat\u0103 pe consum pe datorie, la o economie bazat\u0103 pe investi\u021bii \u0219i dezvoltare pe termen lung, sus\u021bine ministrul interimar al Finan\u021belor, Alexandru Nazare. \u00centr-o postare pe pagina sa de Faceook, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[37,226],"class_list":["post-2131698","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politics","tag-agerpres-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2131698","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2131698"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2131698\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2131698"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2131698"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2131698"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}