[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/207866.jpg”]<\/p>\n
<p><span style=”font-weight: bold;”>Conform enciclopediilor, liderii autentici se contureaz\u0103 prin anumite tr\u0103s\u0103turi \u00eenn\u0103scute \u0219i ulterior cultivate; se impun de cele mai multe ori \u00een \u00eemprejur\u0103ri deosebite, de exemplu crize sociale; \u00ee\u0219i asigur\u0103 sprijinul unui grup de sus\u021bin\u0103tori; \u0219i ulterior dob\u00e2ndesc func\u021bii oficiale prin care se men\u021bin \u00een pozi\u021bii de conducere.<\/span><\/p> <p> Defini\u021bia este empiric\u0103 \u0219i nu face deosebirea \u00eentre lideri buni \u0219i lideri malefici \u0219i nici \u00eentre natura societ\u0103\u021bilor care produc asemenea indivizi. \u0218i totu\u0219i istoria e plin\u0103 de lideri pozitivi: eroi, martiri, sfin\u021bi\u2026 pe de o parte \u0219i lideri psihopa\u021bi or sataniza\u021bi pe de alta. Lumea \u0219i-i aminte\u0219te cu oroare pe cei r\u0103i, pentru c\u0103 a\u0219a cum sus\u021binea Machiavelli, oamenii uit\u0103 binele pe care \u00eel fac conduc\u0103torii, dar nu uita suferin\u021bele cauzate de lideri psihopa\u021bi. <\/p> <p>De fapt, totul \u00eencepe cu Geneza – Facerea lumii – \u0219i noi cre\u0219tinii, credem \u00een binele s\u0103dit de Dumnezeu \u00een fiecare dintre noi. Divinitatea ne-a creat s\u0103 evolu\u0103m spre lumina cereasc\u0103, iar faptele bune pe care le facem sunt naturale \u0219i le re\u021binem mai pu\u021bin, pentru c\u0103 fac parte din menirea noastr\u0103 pe Terra. Faptele rele \u00eencep \u00eens\u0103 cu Lucifer, care \u00eentr-un acces de gelozie s-a r\u0103zvr\u0103tit \u00eempotriva lui Dumnezeu \u0219i a vrut s\u0103-I ia locul. Noi oamenii, ne amintim deci purt\u0103rile abominabile pentru c\u0103 acestea sunt contra naturii \u0219i contra misiunii omului. \u0218i de la Genez\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 azi, lupta se poart\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021ba fiec\u0103ruia dintre noi. Iar noi, evolu\u0103m dup\u0103 modul \u00een care ne aliniem \u00eentre bine \u0219i r\u0103u. Prin ac\u021biunile noastre evolu\u0103m spre lumin\u0103 \u0219i divinitate, or ne pr\u0103bu\u0219im \u00een \u00eentuneric, al\u0103turi de diavol. \u00cen acest scurt eseu m\u0103 voi concentra pe liderii malefici, care ar trebui elimina\u021bi, \u0219i pe metoda diavolului de a \u201efabrica\u201d lideri cu aspect benign care s\u0103-i fac\u0103 \u00eens\u0103 jocul.<\/p> <p align=”center”>***<\/p> <p>Secolul trecut a cunoscut din abunden\u021b\u0103 genul de lideri malefici: Lenin, Stalin, Hitler, Mao, \u0219i de ce nu, Ceau\u0219escu; to\u021bi intra \u00een aceia\u0219i categorie. To\u021bi au sacrificat poporul \u0219i societatea pentru a-\u0219i impune nebunia din capul lor \u0219i a r\u0103m\u00e2ne la putere. \u0218i au f\u0103cut-o, chipurile, \u00een numele binelui \u0219i al unor scopuri nobile. Doamne fere\u0219te de asemenea bine! Unul din filozofii de frunte al secolului al 19-lea a fost lordul Bertrand Russell, care simpatiza cu oamenii de r\u00e2nd \u0219i nutrea o oarecare simpatie pentru inten\u021biile aparent umanitare ale t\u00e2n\u0103rului stat Sovietic. Russell a avut o \u00eent\u00e2lnire cu Lenin, \u00eent\u00e2lnire \u00een care liderul sovietic se pl\u00e2ngea c\u0103 el are cele mai bune inten\u021bii fa\u021b\u0103 de \u021b\u0103rani \u0219i le dore\u0219te fericirea, iar ei \u00eei resping planul lui de a-i face ferici\u021bi. Se \u0219tie bine ce fericire a adus ulterior colectivizarea \u0219i via\u021ba la colhoz. <\/p> <p>Lenin a fost un lider malefic, dar autentic. El s-a impus prin anumite tr\u0103s\u0103turi proprii \u00eentr-o conjunctur\u0103 istoric\u0103 favorabil\u0103 \u0219i s-a men\u021binut la putere prin teroare. \u00cen cazul Rom\u00e2niei, \u0219i Ceau\u0219escu a fost \u00een felul lui un lider; dar a ajuns la putere exclusiv datorit\u0103 unor circumstan\u021be favorabile \u0219i f\u0103r\u0103 calit\u0103\u021bi proprii. \u0218i c\u00e2nd circumstan\u021bele s-au schimbat, individul s-a pr\u0103bu\u0219it ca un castel de nisip, iar securitatea care \u00eei asigura pozi\u021bia, a disp\u0103rut precum ghea\u021ba pus\u0103 la fiert. <\/p> <p>\u00cen prezent se \u0219tie bine cum au ajuns la putere asemenea indivizi \u0219i se cunosc \u0219i dezastrele r\u0103mase \u00een urma lor. Sociologii \u0219i politologii din occident se \u00eentreab\u0103 cum pot fi evitate asemenea situa\u021bii? R\u0103spunsul lor pare simplu: se pot evita prin societ\u0103\u021bi democrate bazate pe alegeri libere, dar ce faci atunci c\u00e2nd asemenea alegeri sunt cump\u0103rate, manipulate sau anulate? Apropos, nici o aluzie la Rom\u00e2nia!? \u021aara noastr\u0103 e un adev\u0103rat exemplu de democra\u021bie\u2026 democra\u021bie original\u0103. De alt\u0103 parte, statele autoritare, ca Rusia \u0219i China, men\u021bin fa\u021bada unor alegeri libere, dar cet\u0103\u021benii pot vota doar pentru cei \u201eale\u0219i\u201d deja de partidele de la putere. \u0218i revin la Rom\u00e2nia, unde statul comunist \u0219i apoi cel postcomunist s-a adaptat la moda vremii.<\/p> <p>\u00cen perioada post-stalinist\u0103, \u0219i \u00een special \u00een ultimele dou\u0103 decenii ale fostei Uniuni Sovietice, popula\u021bia a \u00eenceput s\u0103 prind\u0103 curaj, s\u0103 critice sistemul \u0219i s\u0103 cear\u0103 schimb\u0103ri sociale \u0219i politice. \u00cencepuser\u0103 s\u0103 apar\u0103 chiar \u0219i manifest\u0103ri scrise \u0219i transmise clandestin de la om la om; un fel de circulare necenzurate, prin care oamenii \u00ee\u0219i exprimau dolean\u021bele. Unele materiale erau simple scrisori or declara\u021bii, dar altele erau adev\u0103rate piese literare \u0219i chiar romane. A\u0219a a ap\u0103rut ini\u021bial cartea Arhipelagul Gulag de Alexandr Soljeni\u021b\u00een pentru care a primit premiul Nobel. Treptat, fenomenul a fost numit diziden\u021b\u0103 \u0219i s-a extins \u0219i \u00een alte \u021b\u0103ri est europene. <\/p> <p>Apari\u021bia fenomenului a dus \u00eens\u0103 la dou\u0103 efecte nea\u0219teptate: Occidentul a \u00een\u021beles c\u0103 promov\u00e2nd noul fenomen al diziden\u021bei \u00een \u021b\u0103rile estice, putea sl\u0103bi statele comuniste. Conduc\u0103torii comuni\u0219ti \u0219i securitatea au \u00een\u021beles \u00eens\u0103 \u0219i ei c\u0103 pot preg\u0103ti diziden\u021bi artificiali, pe care s\u0103-i dirijeze \u00een interesul lor. Astfel, un fenomen de rezisten\u021b\u0103 sincer\u0103, a fost transformat \u00eentr-un sistem de manipulare. \u0218i la acest fenomen au asistat \u0219i chiar au contribuit \u0219i unii intelectuali din genera\u021bia mea.<\/p> <p align=”center”>***<\/p> <p>Se \u0219tie foarte bine c\u0103 unii diziden\u021bi rom\u00e2ni \u0219i-au manifestat sincer nemul\u021bumirea, dar mul\u021bi dintre ei f\u0103cuser\u0103 parte anterior chiar din sistemul pe care au ajuns s\u0103-l denun\u021be. Unii fuseser\u0103 poe\u021bi de curte; al\u021bii fuseser\u0103 scriitori frustra\u021bi, c\u0103zu\u021bi \u00een dizgra\u021bie; pu\u021bini au fost totu\u0219i sinceri \u0219i curajo\u0219i. Dintre ace\u0219tia din urm\u0103, personal l-am cunoscut bine pe Paul Goma. <\/p> <p>Am auzit prima oar\u0103 de Goma dup\u0103 ce a publicat \u00een Occident romanul Ostinato \u0219i nu mi-a venit s\u0103 cred c\u0103 a\u0219a ceva era posibil \u00een Rom\u00e2nia controlat\u0103 strict de Securitate. \u0218i \u00eemi amintesc cum la o \u00eent\u00e2lnire cu c\u00e2\u021biva lideri ai exilului rom\u00e2nesc, care a avut loc \u00een apartamentul familiei Brutus Coste din New York, d-na Coste a insistat s\u0103 ne citeasc\u0103 un capitol din cartea lui Goma. Acela\u0219i grup de exila\u021bi l-am adus ulterior \u00een vizit\u0103 pe autor \u00een America \u0219i \u00een timp ce se afla la Washington, l-am g\u0103zduit \u00een apartamentul meu. Goma a fost un dizident autentic \u0219i un lider de opinie curajos. Poate singurul!<\/p> <p><span style=”font-weight: bold;”>Un caz notoriu a fost \u0219i p\u0103rintele Gheorghe Calciu, pe care exilul rom\u00e2nesc l-a adus de asemenea \u00een Statele Unite. Spre deosebire de Goma, p\u0103rintele Calciu nu era un dizident; era un opozant autentic \u0219i constant al comunismului din \u021bar\u0103 \u0219i executase 20 de ani de \u00eenchisoare. Ulterior \u0219i dup\u0103 multe interven\u021bii, i s-a permis s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Rom\u00e2nia ceau\u0219ist\u0103 \u0219i s-a stabilit \u00een statul Virginia de l\u00e2ng\u0103 Washington DC, unde a devenit pastorul bisericii noastre. <\/span><\/p> <p>Alte cazuri au fost \u00eens\u0103 mult mai pu\u021bin clare \u0219i au ridicat semne de \u00eentrebare.<\/p> <p align=”center”>***<\/p> <p align=”left”>\u00cen 1975 mi s-a oferit un post de redactor la postul de radio Vocea Americii. Tocmai \u00eemi sus\u021binusem doctoratul \u0219i eram profesor la universitatea George Paterson din New Jersey. Mi-a fost foarte greu s\u0103 renun\u021b la profesorat, meserie pe care o ador \u0219i pentru care eram bine preg\u0103tit, dar m-a atras ideea unei leg\u0103turi nemijlocite cu ascult\u0103torii din \u021bar\u0103. Nu \u0219tiu nici acum, dup\u0103 51 de ani, \u0219i probabil nu voi \u0219ti niciodat\u0103, dac\u0103 a fost o alegere bun\u0103 sau una neinspirat\u0103, dar trecutul nu mai poate fi schimbat. M-am mutat deci la Washington, unde din profesor, am devenit jurnalist. \u0218i aici \u00eencep surprizele.<\/p> <p align=”left”>La scurt timp dup\u0103 ce am ajuns \u00een capitala Americii, \u00een toamna anului 1975 or prim\u0103vara lui 1976, am primit un telefon de la o persoan\u0103 pe care nu o cunoscusem, dar de care \u0219tiam. Se numea Mihai Botez, era matematician \u0219i primise o burs\u0103 de studii \u00een Statele Unite. <\/p> <p align=”left”>Ob\u021binuse telefonul meu de la Nicu Miulescu, unchiul lui Mircea Gere, fost coleg la Facultatea de Geografie \u0219i unul dintre cei mai buni prieteni ai mei. Miulescu, inginer pensionar, era pasionat de istorie \u0219i antropologie \u0219i avusesem multe discu\u021bii pl\u0103cute \u0219i deschise cu el. Se \u00eensurase t\u00e2rziu \u0219i nu avea copii, dar so\u021bia lui, pe care de asemenea o cunoscusem, avea un fiu care devenise matematician, Mihai Botez, care vroia s\u0103 m\u0103 cunoasc\u0103.<\/p> <p align=”left”>L-am invitat pe Botez la un mic restaurant chinezesc de pe Connecticut Avenue \u0219i am avut o discu\u021bie amical\u0103. Mi-a spus c\u0103 primise o burs\u0103 de studii la centrul Kennan, din cadrul cunoscutului Institut Smithsonian \u0219i urma s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 circa \u0219ase luni la Washington. <\/p> <p align=”left”>Ar fi trebuit s\u0103 fiu mai suspicios, deoarece institutul cu pricina e atr\u0103g\u0103tor \u0219i impresionant pe dinafar\u0103, dar este \u0219i mai \u201einteresant pe din\u0103untru.\u201d <\/p> <p align=”left”>Altfel, l-am primit bine, deoarece venise cu recomand\u0103ri \u0219i \u00eentre altele mi-a mai spus c\u0103 era nemul\u021bumit de regimul din \u021bar\u0103. A mai ad\u0103ugat c\u0103 avea \u0219i al\u021bi prieteni nemul\u021bumi\u021bi \u0219i c\u0103, citez, <i>\u201eunii dintre noi am intrat \u00een partid ca s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 schimb\u0103m regimul, dar \u00een schimb ne-a schimbat regimul pe noi\u2026\u201d <\/i><\/p> <p align=”left”>Ne-am desp\u0103r\u021bit amical dup\u0103 prima \u00eent\u00e2lnire, \u0219i am r\u0103mas \u00een contact \u0219i ne-am rev\u0103zut. De data aceasta, l-am vizitat la Institut, unde mi-a sugerat s\u0103-i iau un interviu pentru Vocea Americii \u0219i, pe un ton calm \u0219i obi\u0219nuit, mi-a cerut s\u0103-l pun \u00een contact cu CIA. <\/p> <p align=”left”>Pe moment nu m-a surprins cererea lui, pentru c\u0103 unii dintre \u201ebursierii\u201d veni\u021bi din \u021bar\u0103 cereau azil \u0219i dreptul de a r\u0103m\u00e2ne \u00een America. \u0218i f\u0103r\u0103 s\u0103-mi dau seama, am intrat \u00eentr-un joc \u00een care este evident c\u0103 am fost folosit s\u0103 fac\u2026 jocurile altora.<\/p> <p>Nu voi intra \u00een toate am\u0103nuntele, pe care de altfel le-am descris mai pe larg \u00een cartea-interviu <i>La Cump\u0103na Mileniilor<\/i>, dar au urmat unele scenete ciudate. Cu timpul, am \u00een\u021beles c\u0103 Botez venise la Washington cu o misiune precis\u0103. Apoi, s-a \u00eentors la Bucure\u0219ti cu o alt\u0103 misiune la fel de precis\u0103\u2026 anume, s\u0103 devin\u0103 dizident. <\/p> <p>\u00cen acest sens, a fost preluat de radio Europa Liber\u0103 \u0219i transformat \u00eentr-un mare dizident \u0219i mare matematician. <\/p> <p>Dup\u0103 ce a devenit bine cunoscut \u00een \u021bar\u0103, securitatea l-a pedepsit chipurile exil\u00e2ndu-l din Bucure\u0219ti la Tulcea, unde \u0219i-a continuat \u201emunca dizident\u0103\u201d. <\/p> <p>\u00cen acea perioad\u0103, i-am trimis printr-un diplomat american un borcan de cafea brazilian\u0103 \u0219i mai t\u00e2rziu a confirmat c\u0103 a primit-o. \u0218i tot \u00een aceea\u0219i perioad\u0103, a primit permisiunea s\u0103 participe la o \u00eentrunire pentru ap\u0103rarea drepturilor omului, \u021binut\u0103 \u00een Spania. De data aceasta, m\u0103 a\u0219teptam s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Occident, dar nu a r\u0103mas. <\/p> <p>S-a \u00eentors din nou \u00een \u021bar\u0103, numai c\u0103 dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani i s-a permis s\u0103 revin\u0103 \u00een America, unde i s-a acordat dreptul de re\u0219edin\u021b\u0103 \u0219i s-a stabilit \u00een California. Cam tot atunci, un prieten de la Europa Liber\u0103, \u00eemi spunea \u0219i el nedumerit: Noi l-am a\u0219teptat ca pe un matematician de talie interna\u021bional\u0103 \u0219i aici e preocupat doar de politic\u0103\u2026 <\/p> <p>Stranii coinciden\u021be!<\/p> <p>A survenit apoi \u201erevolu\u021biunea\u201d din 89 \u0219i Botez s-a \u00eentors din nou \u00een \u021bar\u0103. \u00cen continuare \u0219i la scurt timp dup\u0103 acele evenimente, Iliescu l-a numit ambasador la Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite \u0219i ulterior, ambasador la Washington, DC, unde ne-am re\u00eent\u00e2lnit. \u0218i este interesant de re\u021binut c\u0103 ini\u021bial Botez s-a f\u0103cut c\u0103 nu m\u0103 cunoa\u0219te, dar \u0219i eu m-am pref\u0103cut c\u0103 suntem prieteni. \u0218i epopeea amicului Botez a continuat. La un moment dat, a fost rechemat la Bucure\u0219ti \u0219i la scurt timp \u0219i \u00een mod inopinat, a murit. \u0218tia probabil prea multe!? Oricum, se pare c\u0103 a\u0219a se fac, se prefac \u0219i se desfac liderii \u00een lumea de azi. <\/p> <p align=”center”>***<\/p> <p>S\u0103 revin \u00eens\u0103 la Rom\u00e2nia acestor zile. M-au \u00eentrebat mai mul\u021bi cunoscu\u021bi dac\u0103 nu mi se pare curios cum au ajuns de notorietate public\u0103, unele persoane pu\u021bin cunoscute? Sincer s\u0103 fiu, nu \u0219tiu cum s\u0103 r\u0103spund. <\/p> <p>Unele persoane au caractere de lideri \u0219i se impun singure. Altele sunt prefabricate \u0219i gonflate din culise \u0219i nu pot fi judecate dec\u00e2t dup\u0103 faptele lor. <\/p> <p>C\u00e2t despre Nicu\u0219or, nu l-am cunoscut. Sistemul l-a prins din mers \u0219i de nic\u0103ieri \u0219i l-a propulsat la pre\u0219eden\u021bia \u021b\u0103rii, ca s\u0103 poat\u0103 sus\u021bine c\u0103 alegerile au fost libere \u0219i democrate. Democra\u021bia original\u0103\u2026de care ne vorbea Iliescu!<\/p> <p><span style=”font-weight: bold;”>Prof. Dr. Nicolae Dima, <\/span><span style=”font-weight: bold;”>USA<\/span><\/p> <p><i>5 Septembrie 2026<\/i><\/p><\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/www.activenews.ro\/opinii\/Prof.-Nicholas-Dima-Lideri-opozanti-si%E2%80%A6-dizidenti-207866″]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/207866.jpg”] <p><span style=”font-weight: bold;”>Conform enciclopediilor, liderii autentici se contureaz\u0103 prin anumite tr\u0103s\u0103turi \u00eenn\u0103scute \u0219i ulterior cultivate; se impun de cele mai multe ori \u00een \u00eemprejur\u0103ri deosebite, de exemplu crize sociale; \u00ee\u0219i asigur\u0103 sprijinul unui grup de sus\u021bin\u0103tori; \u0219i ulterior dob\u00e2ndesc func\u021bii oficiale prin care se men\u021bin \u00een pozi\u021bii de conducere.<\/span><\/p> <p> Defini\u021bia este […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[98,226],"class_list":["post-2128861","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-activenews-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2128861","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2128861"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2128861\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2128861"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2128861"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2128861"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}