{"id":2127381,"date":"2026-09-04T06:19:25","date_gmt":"2026-09-04T03:19:25","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2127381"},"modified":"2026-09-04T06:19:25","modified_gmt":"2026-09-04T03:19:25","slug":"usr-ca-partid-revolutionar-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2127381","title":{"rendered":"USR ca partid revolu\u021bionar (2)"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/cristian-ghinea-patriarhul-daniel.jpghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/cristian-ghinea-patriarhul-daniel.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
EDUCA\u021aIE<\/a><\/span>USR ca partid revolu\u021bionar (2)<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
EDUCA\u021aIE<\/a>FEATURED<\/a>OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

USR ca partid revolu\u021bionar (2)<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Drago\u0219 Dragoman<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: Cristian Ghinea\/facebook<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Ad\u0103uga\u021bi R3media la sursele preferate din Google<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

F\u0103r\u0103 s\u0103 calculeze impactul energetic, social \u0219i economic, ministrul Cristian Ghinea (USR) al investi\u021biilor \u0219i proiectelor europene a acceptat termene extrem de scurte pentru tranzi\u021bia la alte surse de energie.<\/strong><\/p>\n

Astfel, Rom\u00e2nia, sub amenin\u021barea sanc\u021biunilor financiare legate de PNRR, este singura \u021bar\u0103 din UE care \u0219i-a redus semnificativ capacit\u0103\u021bile de produc\u021bie de c\u0103rbune, de\u0219i este responsabil\u0103 cu mai pu\u021bin de 0,5% de emisiile de CO2 la nivel mondial.<\/p>\n

Conform obliga\u021biilor din PNRR, \u00een 2025, Rom\u00e2nia a \u00eenchis suplimentar 827 MW \u0219i folose\u0219te doar 600-700 MW din cei \u00eenc\u0103 instala\u021bi, ce produc cam 6% din totalul produc\u021biei de energie na\u021bional\u0103.<\/p>\n

Comparativ, alte \u021b\u0103ri membre produc frac\u021bii mult mai mari din arderea c\u0103rbunelui. Lu\u00e2nd ca exemplu ziua de 19 ianuarie 2026, Rom\u00e2nia producea 6,57% din c\u0103rbune, \u00een timp ce Germania producea 23,84%, Polonia 50,5%, Cehia 41,47%, Bulgaria 26,68% \u0219i Olanda 12,75%.[1]<\/a><\/p>\n

Astfel, din lips\u0103 de energie disponibil\u0103, Rom\u00e2nia import\u0103 masiv prin conexiunile electrice cu Ungaria, Bulgaria, Serbia \u0219i Ucraina (sic!) la pre\u021burile medii cele mai mari din Europa. Pre\u021bul mediu din 15 ianuarie a fost de 193 euro \/ MWh, cel mai mare la nivel european.[2]<\/a><\/p>\n

Pre\u021bul spot al energiei pe pia\u021ba din Rom\u00e2nia era \u00een 2015 de doar 36 euro \/ MWh. Prin \u00eenchiderea capacit\u0103\u021bilor tradi\u021bionale pe baz\u0103 de c\u0103rbune, Rom\u00e2nia a regresat din statutul de exportator de energie la cel de importator, produc\u021bia fiind de multe ori mai mic\u0103 dec\u00e2t consumul intern din cauza fluctua\u021biei energie din surse solare \u0219i de v\u00e2nt. De notat, acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentr-o \u021bar\u0103 ce a trecut \u00een anii socialismului printr-un proces de industrializare ce a instalat capacit\u0103\u021bi semnificative de energie, cu o produc\u021bie total\u0103 de peste 61 TWh (produc\u021bia anului 1990).[3]<\/a><\/p>\n

Odat\u0103 cu lichidarea multor fabrici \u0219i uzine, consumul a sc\u0103zut pentru o vreme, dar a crescut din nou, odat\u0103 cu relansarea economic\u0103 de dup\u0103 anul 2000. Paradoxal, \u00een ciuda cre\u0219terii produc\u021biei industriale \u0219i a cre\u0219terii economice, \u00een general, Rom\u00e2nia a pierdut \u00een ultimii ani zece ani 24% din capacitatea de produc\u021bie de energie electric\u0103, cobor\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la 17,4 GW.[4]<\/a><\/p>\n

\u00cenchiderea centralelor pe c\u0103rbune trebuia compensat\u0103 prin folosirea gazului ca surs\u0103 de energie la centralele de la I\u0219alni\u021ba, Turceni, Mintia \u0219i Iernut, dar termenele de tranzi\u021bie acceptate de ministrul USR \u00een 2021 erau, oricum, nerealiste.<\/p>\n

Pentru a evita penalit\u0103\u021bile Comisiei pentru folosirea \u00een continuare a centralelor pe c\u0103rbune (1,8 miliarde de euro), Rom\u00e2nia a scos din func\u021biune capacit\u0103\u021bi de 7000 MW p\u00e2n\u0103 \u00een 2023, dintre care 330 MW la centrala de la Turceni; CET Govora a \u00eenchis jum\u0103tate din capacitatea de produc\u021bie la 31.12.2025, conform Autoritatea Na\u021bional\u0103 pentru Reglementare \u00een Energie (ANRE); capacit\u0103\u021bi de \u00eenc\u0103 90 MW au fost scoase din func\u021biune tot la 31.12.2025, toate \u00een conformitate cu \u201ejaloanele\u201d PNRR.[5]<\/a><\/p>\n

\u00cen numele Rom\u00e2niei, ministrul USR s-a angajat ca \u021bara noastr\u0103 s\u0103 \u00eenchid\u0103 o parte cov\u00e2r\u0219itoare a centralelor pe c\u0103rbune p\u00e2n\u0103 \u00een 2025, de\u0219i, prin compara\u021bie, Germania s-a angajat la o tranzi\u021bie care s\u0103 se \u00eencheie \u00een 2039, iar, \u00een cazul Poloniei, \u00een anul 2049.[6]<\/a> Mai mult, guvernul urm\u0103tor (PNL-PSD-UDMR, condus de Ionel Nicolae Ciuc\u0103 \u2013 pre\u0219edinte PNL) a emis OUG 108\/2022, prin care se interzice punerea \u00een func\u021biune de noi capacit\u0103\u021bi de producere a energiei electrice pe baz\u0103 de lignit sau huil\u0103, cu excep\u021bia capacit\u0103\u021bilor pentru care s-au emis licen\u021be\/permise anterior intr\u0103rii \u00een vigoare a prezentei ordonan\u021be de urgen\u021b\u0103.[7]<\/a><\/p>\n

Abia dup\u0103 negocieri la limita de expirare a termenelor ini\u021biale, Comisia a acceptat o prelungire pentru o foarte mic\u0103 capacitate de produc\u021bie de energie, respectiv pentru CET Craiova, care alimenteaz\u0103 fabrica de automobile Ford \u0219i o parte din produc\u021bia de la CET Govora. Astfel, Rom\u00e2nia nu a \u00eenchis la 31.12.2025 un total de 1755 MW, ci doar de 1045 MW.[8]<\/a><\/p>\n

Pe cele care produc 710 MW r\u0103mase, Rom\u00e2nia s-a angajat (prin OUG 88\/2025)[9]<\/a> s\u0103 \u00eenchid\u0103 p\u00e2n\u0103 la 31.08.2026.[10]<\/a> Ultimele capacit\u0103\u021bi r\u0103mase, Rovinari 4 \u0219i 5, respectiv Turceni 5, vor func\u021biona p\u00e2n\u0103 la finalul anului 2029.[11]<\/a> Demolarea termocentralelor pe c\u0103rbune, cum s-a \u00eent\u00e2mplat deja la Mintia dup\u0103 discu\u021bii cu Comisia European\u0103, va face imposibil\u0103 repunerea lor \u00een func\u021biune.[12]<\/a><\/p>\n

Situa\u021bia nu este cu mult diferit\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te gazele naturale. Captarea \u0219i stocarea dioxidului de carbon, Consiliul UE \u00eencuraj\u00e2nd statele membre s\u0103 le includ\u0103 \u00een PNRR printr-o schem\u0103 adi\u021bional\u0103 de 20 miliarde de euro (Regulamentul EU 2021\/241),[13]<\/a> sunt extrem de costisitoare pentru Romgaz \u0219i Petrom, cei doi operatori na\u021bionali \u00een domeniu, mult dispropor\u021bionate fa\u021b\u0103 de emisiile de dioxid de carbon de pe teritoriul Rom\u00e2niei.[14]<\/a><\/p>\n

Conform \u201eNet Zero Industry Act\u201d,[15]<\/a> operatorii rom\u00e2ni trebuie s\u0103 stocheze 9 milioane de tone de CO2 p\u00e2n\u0103 \u00een 2030.[16]<\/a> Aplicarea directiva Consiliului 2009\/31\/CE, Regulamentului Comisiei 1477\/2025 \u0219i Deciziei Comisiei (UE) 2025\/1479, toate derivate din Conven\u021bia-cadru a Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite (ONU) privind schimb\u0103rile climatice (noul nume al \u201e\u00eenc\u0103lzirii globale\u201d anterioare) este problematic\u0103.<\/p>\n

Romgaz consider\u0103 riscant\u0103 stocarea CO2 \u00een forma\u021biuni geologice din cauza riscului de migrare \u0219i contaminare, aceasta fiind o practic\u0103 industrial\u0103 netestat\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103.[17]<\/a><\/p>\n

Pu\u021binele proiecte de stocare prin injectare deja implementate sau \u00een faz\u0103 de dezvoltare sunt z\u0103c\u0103minte \u201eoff-shore\u201d, departe de zone de uscat locuite, deci f\u0103r\u0103 riscuri de contaminare a solului \u0219i a apelor din zonele locuite \u00een caz de migr\u0103ri de CO2. Exist\u0103 chiar state europene, precum Germania \u0219i Austria, care au interzis, din acest motiv, stocarea CO2 pe continent (\u201eon-shore\u201d).[18]<\/a><\/p>\n

Conformismul ideologic este chiar mai vizibil \u00een cazul ac\u021biunilor Ministerului Mediului, condus de ministrul USR Diana Buzoianu. De altfel, deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, USR \u00ee\u0219i dore\u0219te \u00een cadrul coali\u021biei de guvernare ministerele cu implica\u021bii politice \u0219i ideologice de angrenare deplin\u0103 \u00een politicile promovate de Comisia European\u0103 (Mediu, Externe, Ap\u0103rare). Deloc surprinz\u0103tor, accesul USR la Ministerul Mediului a imprimat un caracter ideologic marcat politicilor interne. Desprins\u0103 din canonul ideologic eco-marxist, protec\u021bia integral\u0103 a mediului natural, \u00een detrimentul comunit\u0103\u021bilor umane, este noua politic\u0103 inspirat\u0103 ideologic.<\/p>\n

Astfel, ministrul USR al investi\u021biilor \u0219i proiectelor europene a introdus \u00een PNRR jaloane specifice pentru interzicerea accesului \u00een zone declarate protejate, dar f\u0103r\u0103 consultarea \u0219i acordul comunit\u0103\u021bilor locale, cele care tr\u0103iesc \u0219i muncesc acolo. \u00cen fa\u021ba reticen\u021bei opiniei publice, mai ales a celei locale din zonele vizate, USR apeleaz\u0103 \u0219i la sprijinul ONG-urilor apropiate ideologic, pentru a for\u021ba punerea pe agend\u0103 a reglement\u0103rii restric\u021biilor de mediu.[19]<\/a><\/p>\n

Campania declan\u0219at\u0103 de \u201eDeclic\u201d, ONG apropiat USR, urm\u0103re\u0219te impunerea \u00een opinia public\u0103 a principiului protec\u021biei stricte a 10% din suprafa\u021ba Rom\u00e2niei, a\u0219a cum s-a stabilit \u00een PNRR, sub sloganul \u201ef\u0103r\u0103 drujbe, f\u0103r\u0103 baraje, f\u0103r\u0103 minerit\u201d.[20]<\/a><\/p>\n

Campania \u00eencearc\u0103 s\u0103 justifice ocolirea dezbaterilor organizate la prim\u0103riile localit\u0103\u021bilor afectate \u0219i votul necesar din consiliile locale, care ar face jocul celor \u201ece c\u00e2\u0219tig\u0103 din exploat\u0103ri forestiere, balastiere, hidrocentrale \u0219i alte afaceri locale\u201d (sic!), a\u0219a cum justific\u0103 ONG-ul demararea acestei campanii.<\/p>\n

Pentru USR \u0219i ONG-urile de mediu afiliate, alternativa este \u00eentre interzicerea strict\u0103 a accesului \u00een zone protejate \u0219i profitul f\u0103cut de agen\u021bi priva\u021bi, f\u0103r\u0103 nici o grij\u0103 pentru care locuiesc de sute de ani \u00een aceste zone, dar care nu scot profit din astfel de exploat\u0103ri.<\/p>\n

Posibilitatea \u00eenchiderii unor comunit\u0103\u021bi umane, cu tot cu patrimoniul lor imaterial de tradi\u021bii \u0219i obiceiuri, \u00een zone cu acces puternic limitat este parte din politicile europene inspirate din radicalismul ecologist. Dispre\u021buind locuitorii acestor zone \u0219i cultiv\u00e2nd principiul suprema\u021biei deciziilor centralizate, Comisia European\u0103 a coordonat o campanie public\u0103 de promovare a unor m\u0103suri drastice, materializate prin \u201ePactul de restaurare a naturii\u201d adoptat de Consiliului Uniunii.[21]<\/a><\/p>\n

Regulamentul CE 1991\/2024 prevede restaurarea a 20% din zonele terestre \u0219i maritime ale Uniunii p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, precum \u0219i a tuturor ecosistemelor care au nevoie de restaurare p\u00e2n\u0103 \u00een 2050. Conform actului normativ, derivat din obiectivele stabilite la COP 15, statele membre trebuie s\u0103 prezinte Comisiei planuri na\u021bionale de restaurare.<\/p>\n

\u00censumate, planurile na\u021bionale trebuie s\u0103 transforme cel pu\u021bin 25.000 de kilometri de r\u00e2uri cu curgere liber\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, elimin\u00e2nd barierele artificiale din calea conectivit\u0103\u021bii apelor de suprafa\u021b\u0103.[22]<\/a> A\u0219a se explic\u0103 implicarea USR \u0219i a ONG-urilor apropiate, precum \u201eDeclic\u201d, \u00een stoparea finaliz\u0103rii barajelor deja \u00eencepute \u0219i campania pentru abandonarea unora dintre cele existente.<\/p>\n

Astfel, Ministerul Mediului, condus de un ministrul USR, a emis Procedura din 23.06.2025 de trecere \u00een conservare, post-utilizare \u0219i abandonare a barajelor (publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 628\/03.07.2025),[23]<\/a> care prevede (art. 2), posibilitatea de\u021bin\u0103torilor acestor construc\u021bii de a schimba categoria de folosin\u021b\u0103 posibil\u0103 a construc\u021biei, de a desfiin\u021ba sau de a demola aceste construc\u021bii.<\/p>\n

Abandonarea unui baraj, adic\u0103 a celor trecute \u00een conservare \u0219i post-utilizare, poate fi realizat\u0103 c\u00e2nd barajul induce un risc semnificativ asupra popula\u021biei, propriet\u0103\u021bii sau mediului, atunci c\u00e2nd de\u021bin\u0103torul constat\u0103 ineficien\u021ba economic\u0103 a construc\u021biei sau c\u00e2nd se modific\u0103 schema de amenajare din care face parte barajul, ce presupune desfiin\u021barea sau demolarea lui (art. 5).<\/p>\n

Abandonarea barajelor se face inclusiv prin hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u0219ti definitive sau pe cale administrativ\u0103 privind autorizarea execut\u0103rii lucr\u0103rilor de construc\u021bii (art. 17).<\/p>\n

A\u0219a se explic\u0103 campaniile publice ale \u201eDeclic\u201d despre presupusa ineficien\u021b\u0103 energetic\u0103 a hidrocentralelor construite sau proiectate pe cursul superior al Oltului (C\u00e2ineni, Lotrioara), de pe Mure\u0219 (R\u0103stoli\u021ba) \u0219i de pe alte r\u00e2uri (proiecte hidroenergetice presupus nerentabile, cu o produc\u021bie insignifiant\u0103, denumite \u201ebaraje ceau\u0219iste\u201d promovate de politicieni \u201enostalgici ai dictaturii lui Ceau\u0219escu\u201d),[24]<\/a> dar \u0219i ac\u021biunile \u00een instan\u021b\u0103 ini\u021biate de \u201eDeclic\u201d \u00eempotriva autorizarea execut\u0103rii construc\u021biilor.<\/p>\n

Astfel, \u201eDeclic\u201d a ob\u021binut anularea autoriza\u021biei de construire emis\u0103 \u00een 1987 pentru barajul de la Mih\u0103ileni de pe Cri\u0219ul Alb (jude\u021bul Hunedoara) de c\u0103tre Curtea de Apel Cluj (Hot\u0103r\u00e2re nr. 192\/16.02.2026). Barajul a fost construit pentru alimentarea cu ap\u0103 potabil\u0103 a localit\u0103\u021bii Brad \u0219i produc\u021bia de energie electric\u0103, dar nu a fost finalizat p\u00e2n\u0103 la pr\u0103bu\u0219irea regimului comunist.<\/p>\n

Chiar \u0219i a\u0219a, \u00eenc\u0103 nefinalizat, el a servit reducerii riscurilor de inunda\u021bii \u00een zon\u0103, prelu\u00e2nd o parte din viiturile create pe Cri\u0219ul Alb. \u201eRom\u00e2nia Curat\u0103\u201d consider\u0103 c\u0103 finalizarea barajului poate avea efecte ireversibile asupra mediului, deterior\u00e2nd sectoare ale r\u00e2ului Cri\u0219ul Alb \u0219i afluen\u021bii acestuia, afect\u00e2nd situl Natura 2000 Defileu Cri\u0219ului Alb.[25]<\/a> \u00cen urma anul\u0103rii autoriza\u021biei de construire, refacerea \u00eentregii documenta\u021bii pentru re-avizarea barajului este la bun\u0103voin\u021ba Ministerului Mediului, condus de USR.<\/p>\n

[1]<\/a> Claudia Marcu, \u201eIarna grea, om\u0103tul mare. C\u0103rbunele a devenit principala surs\u0103 de energie a Germaniei\u201d, Na\u021bional<\/em>, 26.01.2026, disponibil la https:\/\/www.national.ro\/economie\/iarna-grea-omatul-mare-carbunele-a-devenit-principala-sursa-de-energie-a-germaniei-865097.html\/<\/a> (consultat la 11.02.2026).<\/p>\n

[2]<\/a> Simona C\u00e2rlugea, \u201eRom\u00e2nia a atins luni un v\u00e2rf de consum de energie \u2013 e cel mai mare din ultimii patru ani. Noroc c\u0103 a b\u0103tut v\u00e2ntul\u201d, Europa Liber\u0103 Rom\u00e2nia<\/em>, 19.01.2026, disponibil la https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/romania-a-atins-luni-un-virf-de-consum-de-energie-cel-mai-mare-din-ultimii-trei-ani-noroc-ca-a-batut-vantul\/33653804.html<\/a> (consultat la 11.02.2026).<\/p>\n

[3]<\/a> ***, \u201eRom\u00e2nia produce aproape c\u00e2t consum\u0103, dar pl\u0103te\u0219te scump: de ce energia r\u0103m\u00e2ne o problem\u0103\u201d, TVR Info<\/em>, 26.01.2026, disponibil la https:\/\/tvrinfo.ro\/romania-produce-aproape-cat-consuma-dar-plateste-scump-de-ce-energia-ramane-o-problema\/<\/a> (consultat la 11.02.2026).<\/p>\n

[4]<\/a> Roxana Petrescu, \u201eAnaliza de luni. Cifrele care anuleaz\u0103 orice discurs: \u00cen ultimii 10 ani, Rom\u00e2nia a pierdut peste 20% din produc\u021bia de energie, caz unic la nivel european. Rezultatul? Scumpirea dramatic\u0103 a energiei. Nu iarna e de vin\u0103 pentru frig \u0219i facturi care ard, ci lipsa de investi\u021bii. \u201eUn sistem care func\u021bioneaz\u0103 doar pe vreme bun\u0103 nu este un sistem, ci o iluzie\u201d, Ziarul Financiar<\/em>, 19.01.2026, disponibil la https:\/\/www.zf.ro\/special\/analiza-luni-cifrele-anuleaza-discurs-ultimii-10-ani-ani-romania-23018557<\/a> (consultat la 11.02.2026).<\/p>\n

[5]<\/a> Adrian Stoica, \u201eScenariul de criz\u0103: Rom\u00e2nia ia \u00een calcul redeschiderea temporar\u0103 a centralelor pe c\u0103rbune\u201d, Jurnalul.ro, 06.02.2026, disponibil la https:\/\/jurnalul.ro\/special-jurnalul\/scenariu-criza-redeschidere-centrale-carbune-pericol-energetic-1023317.html<\/a> (consultat la 11.02.2026).<\/p>\n

[6]<\/a> ***, \u201eBogdan Ivan, despre decizia de \u00eenchidere a centralelor pe c\u0103rbune introdus\u0103 \u00een PNRR \u2013 \u201eTotal \u00eempotriva interesului economic al Rom\u00e2niei a fost f\u0103cut acest lucru\u201d, Ziarul de Cluj<\/em>, 04.02.2026, disponibil la https:\/\/ziardecluj.ro\/bogdan-ivan-despre-decizia-de-inchidere-a-centralelor-pe-carbune-introdusa-in-pnrr-total-impotriva-interesului-economic-a-romaniei-a-fost-facut-acest-lucru\/<\/a> (consultat la 11.02.2026).<\/p>\n

[7]<\/a> ***, OUG 108 din 30.06.2022, publicat\u0103 \u00een MO nr. 659 din 01.07.2022, disponibil la https:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocumentAfis\/262783<\/a> (consultat la 12.02.2026).<\/p>\n

[8]<\/a> Adi Mosoianu, \u201eDecizie de ultim\u0103 or\u0103: Rom\u00e2nia a schimbat graficul de \u00eenchidere a termocentralelor pe c\u0103rbune\u201d, Profit.ro<\/em>, 23.12.2025, disponibil la https:\/\/www.profit.ro\/povesti-cu-profit\/energie\/decizie-ultima-ora-romania-a-schimbat-graficul-de-inchidere-a-termocentralelor-pe-carbune-22284367<\/a> (consultat la 12.02.2026).<\/p>\n

[9]<\/a> ***, OUG 88\/2025, publicat\u0103 \u00een MO nr. 1200 din 24.12.2025, disponibil la https:\/\/www.juridice.ro\/810445\/completare-oug-nr-108-2022-privind-decarbonizarea-sectorului-energetic.html<\/a> (consultat la 12.02.2026).<\/p>\n

[10]<\/a> Mihai Nicu\u021b, \u201eNou calendar de \u00eenchidere a centralelor electrice pe c\u0103rbune, ultima se opre\u0219te definitiv \u00een 2032. Legea a fost scris\u0103\u201d, Economica.net<\/em>, 09.11.2025, disponibil la https:\/\/www.economica.net\/nou-calendar-de-inchidere-a-centralelor-electrice-pe-carbune-ultima-se-opreste-definitiv-in-2032-legea-a-fost-scrisa_886847.html<\/a> (consultat la 12.02.2026).<\/p>\n

[11]<\/a> ***, \u201eRom\u00e2nia \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 centralele pe c\u0103rbune p\u00e2n\u0103 \u00een 2029, f\u0103r\u0103 sanc\u021biuni. Anun\u021bul ministrului Energiei\u201d, Digi24.ro<\/em>, 22.10.2025, disponibil la https:\/\/www.digi24.ro\/digieconomic\/energie\/romania-isi-pastreaza-centralele-pe-carbune-pana-in-2029-fara-sanctiuni-anuntul-ministrului-energiei-71095<\/a> (consultat la 12.02.2026).<\/p>\n

[12]<\/a> Daniel Gu\u021b\u0103, \u201eMarea demolare a Termocentralei Mintia a \u00eenceput. Un nou complex energetic, ridicat pe ruinele ei\u201d, Adev\u0103rul.ro<\/em>, 11.07.2023, disponibil la https:\/\/adevarul.ro\/stiri-locale\/hunedoara\/marea-demolare-a-termocentralei-mintia-a-inceput-2283162.html<\/a> (consultat la 04.03.2026).<\/p>\n

[13]<\/a>https:\/\/eur-lex.europa.eu\/legal-content\/EN\/TXT\/?uri=OJ:L_202401735<\/a><\/p>\n

[14]<\/a> ***, \u201eObliga\u021biile de stocare din Net Zero Industry Act pentru Rom\u00e2nia nu se justific\u0103 economic (secretar de stat)\u201d, Agerpress, 28.10.2025, disponibil la https:\/\/agerpres.ro\/economic\/2025\/10\/28\/obligatiile-de-stocare-din-net-zero-industry-act-pentru-romania-nu-se-justifica-economic-secretar-de\u20131497784<\/a> (consultat la 12.02.2026).<\/p>\n

[15]<\/a>https:\/\/single-market-economy.ec.europa.eu\/industry\/sustainability\/net-zero-industry-act_en<\/a><\/p>\n

[16]<\/a> Matei Ionescu, \u201eComisia European\u0103 pune Petrom \u0219i Romgaz \u00een topul companiilor cu cele mai mari obliga\u021bii de a construi imediat depozite de stocare a CO2. Rom\u00e2nia are o cot\u0103 de 20% din cota \u00eentregii Europe, pentru c\u0103 are cea mai veche industrie a petrolului \u0219i gazelor\u201d, economedia.ro<\/em>, 27.05.2025, disponibil la https:\/\/economedia.ro\/comisia-europeana-pune-petrom-si-romgaz-in-topul-companiilor-cu-cele-mai-mari-obligatii-de-a-construi-imediat-depozite-de-stocare-a-co2-romania-are-o-cota-de-20-din-cota-intregii-europe-pentru-ca-ar.html<\/a> (consultat la 12.02.2026).<\/p>\n

[17]<\/a> Mihai Nicu\u021b, \u201eRomgaz a dat \u00een judecat\u0103 Comisia European\u0103, \u00een chestiunea obliga\u021biei de stocare a carbonului, care o cost\u0103 miliarde de euro\u201d, economica.net<\/em>, 17.10.2025, disponibil la https:\/\/www.economica.net\/romgaz-a-dat-in-judecata-comisia-europeana-in-chestiunea-obligatiei-de-stocare-a-carbonului-care-o-costa-miliarde-de-euro_880824.html?uord=RQ-VKvf%3DgWHDR85hUkk%3DlrSCYHMvwHI6PW4iSUlZM1jttTf896WqIE2MscK-QcRIlUgZYsd2RhI8P9b\/h0TCTnKqJkpkzeGCLKEvmcI7Or-85hiJJPjutWHy\/nDgIU1azGNzXs7%3D<\/a> (consultat la 13.02.2026).<\/p>\n

[18]<\/a>https:\/\/www.dena.de\/fileadmin\/dena\/Publikationen\/PDFs\/2025\/ENTRANS\/Entrans_FACTSHEET_CO2-INFRASTRUCTURE_REGULATION.pdf<\/a><\/p>\n

[19]<\/a> \u201eDeclic\u201d s-a implicat \u00een sus\u021binerea candidatului USR la alegerile preziden\u021biale din 2024. Vezi comunicatul \u201eDeclic\u201d: \u201eComunitatea Declic \u00eei cere lui Marcel Ciolacu s\u0103 sus\u021bin\u0103 candidata pro-european\u0103 la preziden\u021biale\u201d, 03.12.2024, disponibil la https:\/\/www.declic.ro\/ciolacu-sustine-pro-europa\/<\/a> (consultat la 16.02.2026). \u00cen 2025, Declic \u0219i-a schimb preferin\u021ba pentru Nicu\u0219or Dan, cer\u00e2ndu-i Elenei Lasconi s\u0103 se retrag\u0103 din curs\u0103. Vezi campania Declic: \u201eC\u0103tre: USR \u0219i pre\u0219edinta lui, doamna Elena Lasconi. Elena Lasconi, retrage-te!\u201d, disponibil la https:\/\/campaniamea.declic.ro\/petitions\/elena-lasconi-retrage-te<\/a> (consultat la 16.02.2026).<\/p>\n

[20]<\/a>https:\/\/www.declic.ro\/campaign\/lasati-natura-in-pace-10-din-romania-protectie-stricta\/<\/a><\/p>\n

[21]<\/a>https:\/\/www.consilium.europa.eu\/ro\/press\/press-releases\/2024\/06\/17\/nature-restoration-law-council-gives-final-green-light\/<\/a><\/p>\n

[22]<\/a>https:\/\/www.consilium.europa.eu\/ro\/policies\/nature-restoration\/#EU<\/a><\/p>\n

[23]<\/a>https:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocumentAfis\/299620<\/a><\/p>\n

[24]<\/a> Declic, \u201eOpri\u021bi ordonan\u021ba barajelor, ordonan\u021ba ecocidelor. Opri\u021bi \u0219arlatania guvernamental\u0103\u201d, 25.11.2022, disponibil la https:\/\/www.declic.ro\/opriti-ordonanta-barajelor\/<\/a> (consultat la 19.02.2026).<\/p>\n

[25]<\/a> Mihai Go\u021biu, \u201eDecizie definitiv\u0103 a Justi\u021biei: proiectul comunist \u00een care autorit\u0103\u021bile au b\u0103gat zeci de milioane de lei \u00een ultimii ani e ilegal\u201d, Rom\u00e2nia Curat\u0103<\/em>, 17.02.2026, disponibil la https:\/\/www.romaniacurata.ro\/justitia-barajul-de-la-mihaileni-e-ilegal\/<\/a> (consultat la 19.02.2026).<\/p>\n

\n

\u00ceN CONTEXT<\/h2>\n