[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/175875.jpg”]<\/p>\n
<p><span style=”font-weight: bold;”><\/span><\/p> <p><span class=”subtitlu”>\u201eDIN NEFERICIRE\u2026\u201d \u2013 de Mihai Eminescu [3 septembrie 1881] <\/span><\/p> <p><span style=”font-weight: bold;”>Din nefericire organele ro\u0219ii nu sunt capabile de o discu\u021bie serioas\u0103. A discuta va s\u0103 zic\u0103 a compara argumentele proprii cu cele ale adversarului \u0219i a destinge cu dezinteresare care e mai tare, care e adev\u0103rat. Dar c\u00e2nd altceva zici, altceva [\u00ee]\u021bi r\u0103spunde; c\u00e2nd dai ici \u0219i crap\u0103 cine \u0219tie unde, c\u00e2nd discu\u021bia, \u00een loc de-a fi o comparare de argumente, degenereaz\u0103 \u00een ceart\u0103 pentru vorbe, \u00een logomahie \u0219i subtilit\u0103\u021bi, discu\u021bia e stearp\u0103.<\/span><\/p> <p>Am dovedit de zece ori ceea ce nu avea nevoie de dovad\u0103: eviden\u021ba; am dovedit c\u0103 deasupra poporului rom\u00e2nesc istoric pe care-l cunoa\u0219tem to\u021bi de acum dou\u0103zeci treizeci de ani, deasupra \u021b\u0103ranului a mo\u0219neanului, a bresla\u0219ului, a boierului mare \u0219i mic<span style=”font-weight: bold;”> <\/span>s-a superpus o p\u0103tur\u0103 de popula\u021bie str\u0103in\u0103, romanizat\u0103 \u00een parte \u00een privin\u021ba limbei, dar neav\u00e2nd deloc nici natura, nici instinctele poporului nostru.<\/p> <p>E clar c\u0103 aceast\u0103 popula\u021bie joac\u0103 \u00een via\u021ba noastr\u0103 public\u0103 rolul unui altoi care produce alte fructe dec\u00e2t trunchiul \u00een care s-a altoit \u0219i, drept vorbind, fructe veninoase.<\/p> <p>Altoit \u00een stejar, tr\u0103ie\u0219te din sucul stejarului, iar acesta se usuc\u0103, c\u0103ci popula\u021bia mo\u0219nean\u0103 a acestei \u021b\u0103ri, s\u0103teanul, e morbid (dovad\u0103 spitalele d-lui C.A. Rosetti) \u0219i supus unei mari mortalit\u0103\u021bi.<\/p> <p>Am dovedit c\u0103 acest altoi veninos n-are nici minte, nici inim\u0103. Oamenii ace\u0219tia, cari sunt aproape to\u021bi ro\u0219ii, sunt m\u0103rgini\u021bi \u00een privirea inteligentei, r\u0103i, meschini, fal\u0219i \u00een privirea caracterului. Am probat c\u0103 \u00eentre ei nu se poate na\u0219te un autor de exemplu, un om de \u0219tiin\u021be sau de litere, un om care s\u0103 compenseze, prin \u0219tiin\u021b\u0103 sau talent, munca na\u021bional\u0103 ce-l sus\u021bine; c\u0103 n-au nici un alt talent dec\u00e2t acela al vicle\u0219ugului, al pung\u0103\u0219iei, al cumulului, al tripotajului; c\u0103 mintea la ei e substituit\u0103 printr-un surogat din cele mai rele, pi\u0219icherl\u00e2cul ; inima \u0219i caracterul prin surogate \u0219i mai rele, prin falsitate \u0219i \u00eenclin\u0103ri de tr\u0103dare.<\/p> <p>Iat\u0103 ceea ce am dovedit clar.<\/p> <p>De aceea principiile nu sunt pentru ei dec\u00e2t ni\u0219te pretexte sun\u0103toare pentru a am\u0103gi mul\u021bimea, gata de-a renun\u021ba la ele \u00eendat\u0103 ce un interes material, b\u0103nesc, \u00eei \u00eendeamn\u0103 la aceasta.<\/p> <p>Astfel cel mai aprig republican \u0219i redactor al \u201eRepublicei Rum\u00e2ne\u201d arunc\u0103 tot bagajul s\u0103u de principii \u00een balt\u0103 pentru o pensie reversibil\u0103; altul arunc\u0103 republica de la Ploie\u0219ti pentru o func\u021bie.<\/p> <p>Dac\u2019 ar fi consecuen\u021bi, fie republicani, fie liberali, fie ce-or fi, cu un cuv\u00e2nt dac \u2013 ai \u0219ti de ce s\u0103 te \u021bii, lupta ar fi posibil\u0103. Dar azi republican, m\u00e2ine monarhist, azi una, m\u00e2ine alta, dup\u0103 cum dicteaz\u0103 interesele materiale momentane ale coteriei; iat\u0103 ceea ce face o lupt\u0103 de idei imposibil\u0103.<\/p> <p>P\u0103tura aceasta superpus\u0103 de Caradale, Pherekyzi etc. e foarte numeroas\u0103. Ea me\u0219te\u0219ug cu care s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103 cinstit nu \u0219tie, ea carte nu \u0219tie, ea caracter n-are, cu un cuv\u00e2nt, nimic ce ar \u00eendrept\u0103\u021bi-o de-a juca un rol \u00een via\u021ba public\u0103. Cu toate acestea ea este totul azi \u00een stat.<\/p> <p>De aci vezi directori de drum de fier ce nu \u0219tiu abecedarul mecanicei, de-aci directori de banc\u0103 na\u021bional\u0103 cu patru clase primare; de aci directori de servicii ce abia se \u0219tiu isc\u0103li. \u00cen toate ramurile vie\u021bii intelectuale \u0219i a statului, \u00een toate \u00eencheieturile organice ale na\u021biunei s-a \u00eencuibat parazi\u021bi; tocmai centrele organice sunt cuiburile \u00een cari se pr\u0103sesc \u0219i se \u00eenmul\u021besc.<\/p> <p>Dar asta n-ar fi nimic.<\/p> <p>Existen\u021ba tuturor acestor oameni cost\u0103 bani; banii sunt munca cuiva.<\/p> <p>Precum \u00eens\u0103 aproape singurul produc\u0103tor \u00een \u021bara noastr\u0103 e \u021b\u0103ranul, trei din patru p\u0103r\u021bi a poporului, sus\u021binerea \u00eentregei xenocra\u021bii se traduce \u00een munc\u0103 \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103, \u00een bir pl\u0103tit de \u021b\u0103ran sub sute de forme!<\/p> <p>Toate aceste sunt clare, sunt matematic exacte. Suma de putere de care dispune \u021b\u0103ranul nu poate suporta greutatea ce i se impune f\u0103r\u0103 nici o compensa\u021bie; el cheltuie\u0219te din puterea lui vital\u0103 mai mult dec\u00e2t poate restitui; de acolo falimentul puterilor lui vitale: morbiditatea, mortalitatea.<\/p> <p>Se poate traduce \u00een formule aceast\u0103 socoteal\u0103.<\/p> <p>Daca \u00eenainte vreme ar fi fost \u00een \u021bar\u0103 1500000 de contribuabili, iar clasa dirigent\u0103 era reprezentat\u0103 prin cinci sute de in\u0219i, munca social\u0103 necesar\u0103 pentru a o sus\u021bine era reprezentat\u0103 prin frac\u021bia 5\/15000 sau 1\/3000. O a treia mia parte din puterea sa muscular\u0103 datorea \u021b\u0103ranul statului.<\/p> <p>Azi sunt zeci \u0219i iar\u0103\u0219i zeci de mii de oameni cari, sub o form\u0103 sau sub alta, tr\u0103iesc din aceea\u0219i pung\u0103 a \u021b\u0103ranului. Sunt \u00een fiecare sat cel pu\u021bin zece lefegii, ceea ce face un condei de 40 mii de lefegii; apoi comunele urbane, apoi statul. dac\u0103 om pune 100 000 nu gre\u0219im. Dar unde punem \u00eentregi popoare parazite ca cel ovreiesc, care nu produce nimic \u0219i tr\u0103ie\u0219te numai din scumpirea obiectelor de consuma\u021biune? Ace\u0219tia sunt 500000. La un loc to\u021bi str\u0103inii, lefegii, clasele consumatoare care nu produc nimic se urc\u0103 la un milion, de nu mai mult. Frac\u021bia nu mai [e] cea de sus 1\/3000, ci 2\/3, adec\u0103 dou\u0103 din trei p\u0103r\u021bi din via\u021ba sa trebuie s\u0103 cheltuiasc\u0103 un om pentru a sus\u021bine statul \u0219i societatea, care nu-i da nici o compensa\u021bie.<\/p> <p>Dar Dumnezeu i-a dat omului abia at\u00e2ta putere \u00eenc\u00e2t s\u0103 se sus\u021bin\u0103 pe el \u00eensu\u0219i \u0219i familia \u0219i un prea mic prisos la dispozi\u021bia vie\u021bei publice. E evident c\u0103 toat\u0103 economia lui e zdruncinat\u0103, precum o \u0219i vedem dovedit \u00een monografia d-lui A.V. Millo, care, f\u0103c\u00e2nd bugetul unui \u021b\u0103ran condei cu condei, arat\u0103 c\u0103 abia frunta\u0219ii se pot \u021bine \u00een echilibru; \u021b\u0103ranul cu doi boi, p\u0103lma\u0219ul, \u00ee\u0219i \u00eencheie anul c-un mare deficit ce se traduce \u00een datorii.<\/p> <p>A, dac\u0103 clasele dirigente compensau munca \u021b\u0103ranului prin munca lor, dac\u0103 o administra\u021bie cinstit\u0103 [\u00ee]l ocrotea de spoliare, dac\u0103 un cler luminat [\u00ee]l ferea de vicii \u0219i de demoralizare, dac\u0103 o legisla\u021biune onest\u0103 \u021binea seam\u0103 de starea lui \u0219i-l ocrotea \u00een loc de a-l pune sub dispozi\u021bii cosmopolite; daca, c-un cuv\u00e2nt, exista \u00een\u021belegere, pentru ceea ce e \u00een adev\u0103r esen\u021ba statului, ap\u0103rarea claselor produc\u0103toare \u00een contra celor consumatoare, ap\u0103rarea de exploatarea altora \u0219i de propriile sale \u00eenclina\u021biuni, arunci era altceva! Daca, cu aceea\u0219i sum\u0103 de putere muscular\u0103, \u021b\u0103ranul, prin instruc\u021bie, ar fi ajuns a produce de zece, de dou\u0103zeci de ori pe at\u00e2t pe c\u00e2t poate produce azi cu instrumente primitive \u0219i cu metod primitiv, atunci lucrurile ar avea o alt\u0103 fa\u021b\u0103. Atunci clasele de jos ar fi \u021binut pas \u00een produc\u021biune cu trebuin\u021bele celor dirigente, atunci ar fi fost echilibru \u0219i ar fi fost bine.<\/p> <p>Dar clasele dirigente, dar Caradalele, Costine\u0219tii sunt tot at\u00e2t de inculte ca \u0219i \u021b\u0103ranul; nu sunt \u00een stare de-a compensa munca lui.<\/p> <p>Credem cel pu\u021bin c\u0103 marile mistere ale abecedarului, \u00een modul \u00een care le-a \u00eenvins Serurie \u0219i Carada, nu constituie un merit pentru a-i vedea cu lefuri \u0219i diurne de zeci de mii de franci pe an.<\/p> <p>\u0218i pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, pe l\u00e2ng\u0103 c\u0103 sunt necapabili de munc\u0103, lene\u0219i \u0219i t\u00e2mpi\u021bi, malone\u0219ti \u0219i r\u0103i, mai sunt \u0219i str\u0103ini, veni\u021bi de ieri alalt\u0103ieri, ridica\u021bi de la covrig \u0219i brag\u0103 la ranguri sociale \u00eenalte.<\/p> <p>F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 \u0219i \u00een alte \u021b\u0103ri clasele lucr\u0103toare nu sunt bogate; pentru ele e adev\u0103rat axiomul stabilit de Turgot c\u0103 nu vor c\u00e2\u0219tiga dec\u00e2t minimul necesit\u0103\u021bilor lor. Dar acolo popula\u021bia e prea mare \u00een raport cu \u00eentinderea statului, \u00een raport cu puterea de produc\u021biune a p\u0103m\u00e2ntului.<\/p> <p>Cestiunea social\u0103 e acolo \u00eenainte de toate agrar\u0103 \u0219i o rezolv\u0103 \u00eentruc\u00e2tva capitalul industrial, care caut\u0103 a plasa munca \u021b\u0103rii suprapopulate \u00een \u021b\u0103ri nepopulate.<\/p> <p>Dar la noi cestiunea social\u0103 e o cestiune de parazitism. Plebe greceasc\u0103, bulg\u0103reasc\u0103. jidoveasc\u0103, c\u0103reia [\u00eei] e ru\u0219ine de munc\u0103 sau care nu \u0219tie \u0219i nu poate munci, s-au \u00eencuibat deasupra poporului nostru \u0219i-l stoarce p\u00e2n\u0103 la s\u00e2nge.<\/p> <p>\u0218i ce plebe?<\/p> <p>Comun\u0103, mult mai pu\u021bin inteligent\u0103 dec\u00e2t poporul nostru, fizic decrepit\u0103, moralice\u0219te putrezit\u0103.<\/p> <p>Nu xenocra\u021bie prin cucerire, ci xenocra\u021bie prin furi\u0219are, prin introducere \u00een mod clandestin, prin \u00eenveninare.<\/p> <p>De aceea nu e de mirare c\u0103 toate institu\u021biile noastre s-au discompus de acest venin cadavaric. Biserica nu mai e biseric\u0103, c\u0103s\u0103toria nu mai e c\u0103s\u0103torie, \u0219coala nu mai e \u0219coal\u0103; nimic nu e ac\u0103t\u0103rii.<\/p> <p>Dar unde punem trebuin\u021bele acestei plebe? Trebuin\u021be aristocratice, pariziene, de cari clasele dirigente vechi nici nu visau.<\/p> <p>La toate adev\u0103rurile acestea, limpezi ca cristalul, la p\u0103rerea de r\u0103u c\u0103 mersul dezvolt\u0103rii noastre n-a fost organic, continuitiv, c\u0103 ne cost\u0103 s\u0103n\u0103tatea \u0219i bun\u0103starea poporului nostru, ce ne r\u0103spund ace\u0219ti arhistr\u0103ini?<\/p> <p>C\u0103 suntem sociali\u0219ti. Ei, cari \u00een adev\u0103r sunt sociali\u0219ti c\u00e2nd n-au slujbe, dar foarte regali\u0219ti c\u00e2nd sunt \u00een pensii reversibile \u0219i \u00een cumul, nici nu \u00een\u021beleg \u00eensemn\u0103tatea teoretic\u0103 a cuv\u00e2ntului.<\/p> <p>Cestiunea e f\u0103r\u0103 contestare social\u0103: am fi sociali\u0219ti \u00eens\u0103 numai atunci c\u00e2nd am propune o solu\u021biune socialist\u0103. Departe de noi asta. Din contra, solu\u021biunea ce-o propunem nu poate fi dec\u00e2t conservatoare, reac\u021bionar\u0103 chiar. Clasele muncitoare trebuiesc sc\u0103pate de parazi\u021bi; parazi\u021bii \u00eens\u0103\u0219i trebuiesc, prin o riguroas\u0103 organiza\u021bie, sili\u021bi la munca la care se pricep. La t\u0103iat lemne Serurie, la c\u00e2rcium\u0103rie Carada. Nu oameni mari cu abecedarul \u00een m\u00e2n\u0103, nu escroci \u0219i t\u00e2mpi\u021bi \u00een demnit\u0103\u021bile statului, nu cocoterie \u0219i pung\u0103\u0219ie \u00een afacerile publice.<\/p> <p>O reorganizare social\u0103 av\u00e2nd de principiu ap\u0103rarea \u0219i \u00eencurajarea muncii, \u00eenl\u0103turarea fenean\u021bilor \u0219i parazi\u021bilor din via\u021ba public\u0103, iat\u0103 ceea ce e de neap\u0103rat\u0103 necesitate.<\/p> <p>A\u0219adar s\u0103 ne \u00een\u021belegem.<\/p> <p>Nu cerem \u0219i nu voim, precum insinu\u0103 \u201eRom\u00e2nul\u201d, esterminarea cu sabia a elementelor hibride. Dar ceea ce pretindem pozitiv e ca asemenea elemente s\u0103 nu fie determinante, domnitoare \u00een statul rom\u00e2n. Nu ne opunem dac\u0103 ele se vor hr\u0103ni prin munc\u0103 proprie, dar nu exploat\u00e2nd munca altora. Nu avem nimic de zis dac\u0103 Serurie se va ocupa cu cinstita cism\u0103rie, Bosnagi cu zid\u0103ria. Dar \u00een capul unui stat rom\u00e2n nu se cade s\u0103 vedem aproape esclusiv numai oameni str\u0103ini, incapabili de-a pricepe geniul poporului nostru \u0219i, p\u00e2n\u0103 la un grad oarecare, incapabili de a-l iubi \u0219i de a-l cru\u021ba.<\/p> <p>\u0218i, c\u00e2nd vorbim de poporul rom\u00e2n, \u0219tim foarte bine de cine vorbim. Nu de amestec\u0103turi, nu de oameni veni\u021bi de ieri alalt\u0103ieri \u00een una din provinciile Daciei lui Traian, ci de acel element etnic ie\u0219it din \u00eencruci\u0219area romanilor cu dacii, de rasa rom\u00e2n\u0103. Aceasta a fost \u00een trecutul \u021b\u0103rilor noastre rasa plastic\u0103, rasa formatoare de stat, cea or\u00e2nduitoare, cea istoric\u0103; aceasta trebuie s\u0103 \u0219i r\u0103m\u00e2ie de acuma \u00eenainte. Cumc\u0103 deosebirea \u00eentre ad\u00e2ncimea rasei istorice \u0219i superficialitatea celor superpuse e mare o \u0219tie oricine. <\/p> <p><span style=”font-weight: bold;”>\u00cen inima unui pop\u0103 din Ardeal e mai mult sentiment na\u021bional rom\u00e2nesc dec\u00e2t \u00eentr-o sut\u0103 de mii de Caradale \u0219i [\u00een] craniul unui singur rom\u00e2n \u00eencape de cinci ori pe at\u00e2\u021bia creieri pe c\u00e2t s-ar constata cu cump\u0103na \u00een titvele mutrelor de paia\u021b\u0103 ale patrio\u021bilor.<\/span><\/p> <p>MIHAI EMINESCU<br \/> OPERA POLITICA<br \/> 1 ianuarie \u2013 31 decembrie 1881<br \/> TIMPUL<br \/> EDI\u021aIE CRITIC\u0102 \u00ceNTEMEIAT\u0102 DE P E R P E S S I C I U S<br \/> EDI\u021aIE CRITIC\u0102 \u00ceNGRIJIT\u0102 DE MUZEUL LITERATURII ROM\u00c2NE<br \/> Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC<br \/> Editura Academiei RSR, 1985-1989<br \/> Vol XII<\/p> <p><a href=”http:\/\/www.mihai-eminescu.ro\/din-nefericire-de-mihai-eminescu-3-septembrie-1881\/”><strong>Mihai-Eminescu.Ro<\/strong><\/a><\/p><\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/www.activenews.ro\/opinii\/Eminescu-In-capul-statului-roman-nu-se-cade-sa-vedem-aproape-esclusiv-numai-oameni-straini-incapabili-de-a-pricepe-geniul-poporului-nostru-si-incapabili-de-a-l-iubi-si-de-a-l-cruta.-Nu-escroci-si-tampiti-in-demnitatile-statului-3-septembrie-1881-175875″]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/175875.jpg”] <p><span style=”font-weight: bold;”><\/span><\/p> <p><span class=”subtitlu”>\u201eDIN NEFERICIRE\u2026\u201d \u2013 de Mihai Eminescu [3 septembrie 1881] <\/span><\/p> <p><span style=”font-weight: bold;”>Din nefericire organele ro\u0219ii nu sunt capabile de o discu\u021bie serioas\u0103. A discuta va s\u0103 zic\u0103 a compara argumentele proprii cu cele ale adversarului \u0219i a destinge cu dezinteresare care e mai tare, care e adev\u0103rat. Dar […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[],"class_list":["post-2126808","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2126808","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2126808"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2126808\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2126808"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2126808"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2126808"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}