https:\/\/romanianoastra.shop\/<\/a><\/p>\nPrin lectura c\u0103r\u021bii, ne putem apropia de o mai bun\u0103 aproximare legat\u0103 de c\u00e2t de conform\u0103 este imaginea actual\u0103 a Rom\u00e2niei cu istoria \u021b\u0103rii, pentru c\u0103 vorbe\u0219te inclusiv despre pilonii culturali ai Rom\u00e2niei \u0219i ai identit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n
![](\"https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/Romania-noastra-cea-de-toate-zilele.jpeg\")
<\/p>\n
Mihail Neam\u021bu porne\u0219te de la o \u00eentrebare pe care o consider\u0103 fundamental\u0103 pentru Rom\u00e2nia: \u201eCe ap\u0103r\u0103m?\u201d, \u00een contextul \u00een care \u00een spa\u021biul public se vorbe\u0219te tot mai mult despre necesitatea investi\u021biilor masive \u00een industria de ap\u0103rare \u0219i despre alocarea unor sume de ordinul miliardelor sau zecilor de miliarde de euro. Mihai Neam\u021bu consider\u0103 c\u0103 discu\u021bia despre ap\u0103rare nu poate fi redus\u0103 la grani\u021be, teritoriu sau securitate militar\u0103. Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i apere, \u00eenainte de toate, identitatea \u0219i mo\u0219tenirea civiliza\u021bional\u0103. Nu este vorba despre o identitate ap\u0103rut\u0103 recent, ci despre una cu o vechime de aproximativ dou\u0103 milenii. De aici porne\u0219te \u0219i demersul s\u0103u de a \u201es\u0103pa\u201d \u00een arhive \u0219i izvoare istorice, pentru a redescoperi cine sunt rom\u00e2nii \u0219i care este locul lor \u00een istoria european\u0103.<\/p>\n
Unul dintre aspectele pe care Mihail Neam\u021bu spune c\u0103 le-a descoperit \u00een aceast\u0103 cercetare este importan\u021ba popula\u021biilor romanice din sudul Dun\u0103rii, \u00een special a arom\u00e2nilor sau macedo-rom\u00e2nilor. El consider\u0103 c\u0103 existen\u021ba acestei popula\u021bii, care vorbe\u0219te o limb\u0103 \u00eenrudit\u0103 cu rom\u00e2na \u0219i care \u0219i-a p\u0103strat de-a lungul secolelor credin\u021ba ortodox\u0103, reprezint\u0103 o parte insuficient discutat\u0103 a istoriei rom\u00e2nit\u0103\u021bii. Pentru Mihail Neam\u021bu, arom\u00e2nii, vlahii sau macedo-rom\u00e2nii sunt mai mult dec\u00e2t o minoritate etnic\u0103: ei reprezint\u0103 o form\u0103 de continuitate a unei con\u0219tiin\u021be latinofone, ortodoxe, orientale \u0219i romane. Tocmai p\u0103strarea credin\u021bei ortodoxe are, \u00een viziunea sa, o semnifica\u021bie deosebit\u0103. El subliniaz\u0103 caracterul universal al Ortodoxiei, care \u00eei permite credinciosului s\u0103 se simt\u0103 conectat la comunit\u0103\u021bi \u0219i spa\u021bii foarte diferite, de la America \u0219i Australia p\u00e2n\u0103 la Rusia, Ucraina sau Muntele Athos.<\/strong><\/p>\nMihail Neam\u021bu atrage aten\u021bia asupra amenin\u021b\u0103rii la adresa limbii \u0219i identit\u0103\u021bii acestor comunit\u0103\u021bi romanice. Diverse state \u0219i comunit\u0103\u021bi din regiune au contribuit la marginalizarea sau subminarea acestei prezen\u021be, men\u021bion\u00e2nd Grecia, Serbia, Valea Timocului, Voivodina \u0219i Ucraina. \u00cen acest context, \u00eel invoc\u0103 pe istoricul Gheorghe Br\u0103tianu \u0219i celebra sa idee despre \u201euluitoarea \u0219i miraculoasa prezen\u021b\u0103 a latinit\u0103\u021bii \u00eentr-o mare de slavi\u201d. De aici, discursul lui Mihail Neam\u021bu se extinde \u0219i c\u0103tre problema identit\u0103\u021bii lingvistice rom\u00e2ne\u0219ti. Limba rom\u00e2n\u0103 este o limb\u0103 de extrac\u021bie latin\u0103, cu un fond lexical majoritar latin, la care s-au ad\u0103ugat elemente dacice, slave, grece\u0219ti \u0219i, mai t\u00e2rziu, influen\u021be provenite din limbile occidentale, \u00een special din francez\u0103. \u00cen contrast cu vecinii Rom\u00e2niei, care apar\u021bin \u00een mare parte spa\u021biului lingvistic slav, el consider\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii reprezint\u0103 un adev\u0103rat \u201emiracol\u201d al continuit\u0103\u021bii latinit\u0103\u021bii \u00een aceast\u0103 parte a Europei.<\/p>\n
\u201eLimba rom\u00e2n\u0103 este o limb\u0103 de extrac\u021bie latin\u0103. Noi suntem \u00eenconjura\u021bi de o mare de slavi. Te duci \u00een Ucraina, e o limb\u0103 slav\u0103 vorbit\u0103 acolo. Te duci \u00een Cehia \u0219i acolo mai sunt rom\u00e2ni sau vlahi, este o limb\u0103 slav\u0103 vorbit\u0103 \u0219i acolo. Te duci \u00een Moravia, la fel. Te duci \u00een Polonia, la fel. Te duci \u00een Serbia, tot o limb\u0103 de extrac\u021bie slav\u0103 este vorbit\u0103. Te duci \u00een Bulgaria, tot o limb\u0103 slav\u0103 este vorbit\u0103. Deci, noi avem un miracol. Este ultima extensie a latinit\u0103\u021bii \u0219i a romanit\u0103\u021bii, aici, pe teritoriul nostru, la nord \u0219i sud de Dun\u0103re. \u0218i, cu toate astea, nimeni nu se \u00eengrije\u0219te de ea.\u201d<\/em><\/p>\nMai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Mihail Neam\u021bu insist\u0103 c\u0103 acest element identitar nu este suficient ap\u0103rat de statul rom\u00e2n. El critic\u0103, \u00een acest sens, lipsa unei preocup\u0103ri publice consistente pentru drepturile \u0219i identitatea rom\u00e2nilor din afara grani\u021belor \u0219i sugereaz\u0103 c\u0103 autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne ar trebui s\u0103 priveasc\u0103 problema \u00eentr-un sens mai larg: ace\u0219ti oameni nu sunt doar membri ai unei comunit\u0103\u021bi etnice, ci purt\u0103tori ai unei mo\u0219teniri civiliza\u021bionale vechi.<\/p>\n
Rom\u00e2nia \u00eentre Roma \u0219i Constantinopol<\/strong><\/p>\nO parte central\u0103 a analizei intelectualului Mihail Neam\u021bu este reprezentat\u0103 de \u00eencercarea de a defini Rom\u00e2nia prin dublul s\u0103u filon civiliza\u021bional: Roma \u0219i Constantinopolul. Rom\u00e2nii s-au format \u00eentr-o \u201ematrice imperial\u0103\u201d reprezentat\u0103 de Imperiul Roman de R\u0103s\u0103rit, \u00een spa\u021biul de la nord \u0219i sud de Dun\u0103re. De la Roma ar proveni \u00een principal filonul lingvistic \u0219i latin, \u00een timp ce de la Constantinopol ar proveni filonul religios \u0219i cultural. El urm\u0103re\u0219te aceast\u0103 mo\u0219tenire p\u00e2n\u0103 \u00een Antichitatea t\u00e2rzie, evoc\u00e2nd perioada dintre secolele IV \u0219i VII, c\u00e2nd popula\u021biile din aceast\u0103 zon\u0103 au contribuit la formarea unei identit\u0103\u021bi cre\u0219tine \u00een interiorul tradi\u021biei Bisericii universale. Mihai Neam\u021bu aminte\u0219te participarea episcopilor din regiune la marile dezbateri teologice \u0219i la formularea crezului \u0219i dogmelor cre\u0219tine. Ulterior, el vorbe\u0219te despre supravie\u021buirea popula\u021biilor romanizate \u00een fa\u021ba valurilor migratoare \u0219i a invaziilor, de la avari \u0219i slavi p\u00e2n\u0103 la pecenegi \u0219i alte popula\u021bii. Aceast\u0103 continuitate ar explica, \u00een lectura sa, posibilitatea form\u0103rii ulterioare a statelor medievale rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n
Mihai Neam\u021bu leag\u0103 aceast\u0103 evolu\u021bie de ceea ce Nicolae Iorga a numit \u201eBizan\u021bul dup\u0103 Bizan\u021b\u201d. El sus\u021bine c\u0103 voievozii rom\u00e2ni din Evul Mediu nu au fost doar conduc\u0103tori politici preocupa\u021bi de supravie\u021buirea unor mici state \u00eentre imperii, ci oameni care aveau con\u0219tiin\u021ba continu\u0103rii unui proiect civiliza\u021bional bizantin la nord de Dun\u0103re. \u00cei enumer\u0103 pe Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, Matei Basarab, Neagoe Basarab, \u0218tefan cel Mare, Petru Rare\u0219 \u0219i Constantin Br\u00e2ncoveanu. \u00cen lectura sa, ace\u0219tia au \u00een\u021beles c\u0103 aveau responsabilitatea de a continua la nord de Dun\u0103re o civiliza\u021bie care \u00ee\u0219i avea r\u0103d\u0103cinile \u00een lumea bizantin\u0103. Aceast\u0103 continuitate nu s-ar fi manifestat doar prin institu\u021bii sau politic\u0103, ci mai ales prin cultur\u0103, arhitectur\u0103, religie \u0219i art\u0103. Mihai Neam\u021bu insist\u0103 asupra numeroaselor biserici, m\u0103n\u0103stiri \u0219i necropole construite de voievozii rom\u00e2ni, consider\u00e2nd c\u0103 acestea exprimau o concep\u021bie despre lume \u00een care frumuse\u021bea avea un rol esen\u021bial. \u00cen acest context \u00eel aduce \u00een discu\u021bie pe Constantin Br\u00e2ncoveanu \u0219i exemplul Palatului de la Mogo\u0219oaia. Mogo\u0219oaia devine astfel pentru el un simbol al unei civiliza\u021bii capabile s\u0103 combine influen\u021be occidentale \u0219i orientale \u2013 spiritul vene\u021bian \u0219i spiritul constantinopolitan. Apoi se aminte\u0219te despre marile monumente religioase \u0219i culturale ale Moldovei, precum Putna, Sucevi\u021ba \u0219i Moldovi\u021ba, pe care le consider\u0103 expresii ale aceleia\u0219i con\u0219tiin\u021be civiliza\u021bionale.<\/p>\n
Critica unei perspective exclusiv occidentale<\/strong><\/p>\nUn alt fir important al discu\u021biei a fost critica unei perspective pe care Mihail Neam\u021bu o consider\u0103 prea simplificatoare asupra raport\u0103rii Rom\u00e2niei la Occident. El observ\u0103 c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia se vorbe\u0219te frecvent despre orientarea pro-occidental\u0103, dar consider\u0103 c\u0103 aceast\u0103 orientare nu trebuie s\u0103 duc\u0103 la uitarea contribu\u021biei Orientului cre\u0219tin \u0219i bizantin la formarea civiliza\u021biei europene. El invoc\u0103 pr\u0103bu\u0219irea Romei \u0219i sus\u021bine c\u0103, dup\u0103 declinul Imperiului Roman de Apus, o parte esen\u021bial\u0103 a civiliza\u021biei romane a fost conservat\u0103 \u0219i dezvoltat\u0103 \u00een Orient, la Constantinopol. D\u0103 exemplul lui Iustinian \u0219i al influen\u021bei bizantine \u00een Italia, inclusiv la Ravenna \u0219i \u00een sudul Italiei \u0219i Siciliei. \u00cen aceast\u0103 interpretare, lumea bizantin\u0103 nu trebuie privit\u0103 ca o periferie a Europei, ci ca un centru civiliza\u021bional care a p\u0103strat \u0219i a dezvoltat timp de secole forme de art\u0103, tehnologie, cultur\u0103 \u0219i muzic\u0103.<\/p>\n
Ce \u00eenseamn\u0103 concret, \u00een 2026-2027, s\u0103 fim orienta\u021bi politic c\u0103tre Constantinopol<\/strong>?<\/p>\nDaria Gu\u0219\u0103 reia una dintre tezele din cartea lui Neam\u021bu, potrivit c\u0103reia procesul de occidentalizare a Rom\u00e2niei a dus la pierderea \u201epilonului politic de la Constantinopol\u201d. Ea ridic\u0103 \u00eens\u0103 o problem\u0103 pe care o consider\u0103 dificil de conciliat cu aceast\u0103 perspectiv\u0103: dac\u0103 Rom\u00e2nia trebuie s\u0103-\u0219i recupereze dimensiunea bizantin\u0103, cum se \u00eempac\u0103 acest lucru cu faptul c\u0103 Mihail Neam\u021bu consider\u0103 proiectul rusesc al \u201eCelei de-a Treia Rome\u201d periculos pentru Rom\u00e2nia \u0219i avertizeaz\u0103 asupra necesit\u0103\u021bii unei atitudini prudente fa\u021b\u0103 de Rusia? De aici apare contradic\u021bia pe care Daria Gu\u0219\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 o clarifice: dac\u0103 Ortodoxia este una dintre componentele fundamentale ale identit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, iar Rusia este principala mare putere ortodox\u0103, care este utilitatea geopolitic\u0103 a acestei identit\u0103\u021bi pentru Rom\u00e2nia f\u0103r\u0103 ca ea s\u0103 duc\u0103 automat la apropierea de Moscova?<\/p>\n
Geopoliticiana Daria Gu\u0219\u0103 subliniaz\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia nu pare, \u00een prezent, s\u0103 aib\u0103 capacitatea de a deveni un lider regional al lumii ortodoxe, mai ales \u00een raport cu pozi\u021bia dominant\u0103 a Rusiei. \u00cen acela\u0219i timp, ea porne\u0219te de la o logic\u0103 realist\u0103 a rela\u021biilor interna\u021bionale: statele mici \u0219i mijlocii \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i valorifice propriile atribute identitare, culturale \u0219i geopolitice pentru a se conecta la proiecte mai mari \u0219i pentru a-\u0219i consolida pozi\u021bia. \u00cen acest context, \u00eentrebarea ei devine una strict geopolitic\u0103: dac\u0103 Ortodoxia este un pilon al identit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, la ce \u00eei folose\u0219te concret Rom\u00e2niei? Poate aceast\u0103 mo\u0219tenire s\u0103 devin\u0103 un instrument de politic\u0103 extern\u0103, de influen\u021b\u0103 regional\u0103 sau de consolidare a pozi\u021biei Rom\u00e2niei?<\/strong><\/p>\nCa r\u0103spuns la \u00eentrebarea provocatoare lansat\u0103 de moderatoarea Daria Gu\u0219\u0103, Mihai Neam\u021bu porne\u0219te de la ideea c\u0103 Ortodoxia nu trebuie \u00een\u021beleas\u0103, \u00een cazul Rom\u00e2niei, ca un argument pentru apropierea geopolitic\u0103 de Rusia.<\/strong> Faptul c\u0103 Ortodoxia este unul dintre pilonii identit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 se \u00eenscrie \u00een proiectul rusesc al \u201ecelei de-a Treia Rome\u201d. Dimpotriv\u0103, tocmai aceast\u0103 confuzie trebuie evitat\u0103: Rom\u00e2nia are o mo\u0219tenire bizantin\u0103 \u0219i ortodox\u0103 proprie, care trebuie recuperat\u0103 \u0219i valorificat\u0103 f\u0103r\u0103 a fi subordonat\u0103 proiectului geopolitic al Moscovei. Pentru Mihail Neam\u021bu, adev\u0103rata problem\u0103 este c\u0103 Rom\u00e2nia \u0219i-a pierdut con\u0219tiin\u021ba propriului proiect geopolitic \u0219i civiliza\u021bional<\/strong>. El vorbe\u0219te despre pierderea \u201epilonului politic de la Constantinopol\u201d, \u00een contextul procesului de occidentalizare. Dac\u0103 leg\u0103tura cu Roma este evident\u0103 prin limb\u0103 \u0219i prin originea latin\u0103, leg\u0103tura cu Constantinopolul nu este doar una liturgic\u0103 sau religioas\u0103. Ea \u021bine de formarea civiliza\u021bional\u0103 a rom\u00e2nilor \u0219i de felul \u00een care, de-a lungul istoriei, conduc\u0103torii rom\u00e2ni au \u00een\u021beles s\u0103 prelungeasc\u0103 la nord de Dun\u0103re o civiliza\u021bie de origine bizantin\u0103.<\/p>\nDe aici rezult\u0103 \u0219i r\u0103spunsul s\u0103u la \u00eentrebarea \u201ela ce \u00eei folose\u0219te concret Rom\u00e2niei Ortodoxia?\u201d<\/strong>. Mihail Neam\u021bu nu ofer\u0103 o strategie geopolitic\u0103 propriu-zis\u0103 construit\u0103 \u00een jurul Ortodoxiei, ci leag\u0103 aceast\u0103 identitate de o concep\u021bie mai larg\u0103 despre interesele \u0219i resursele Rom\u00e2niei. El arat\u0103 c\u0103tre experien\u021ba istoric\u0103 a voievozilor rom\u00e2ni, \u00een special c\u0103tre Mircea cel B\u0103tr\u00e2n \u0219i \u0218tefan cel Mare, pentru care Dun\u0103rea, Marea Neagr\u0103, comer\u021bul \u0219i pozi\u021bionarea \u00eentre Orient \u0219i Occident<\/strong> reprezentau elemente esen\u021biale ale puterii. Mircea cel B\u0103tr\u00e2n a \u00een\u021beles importan\u021ba Dobrogei \u0219i a accesului la mare, precum \u0219i rolul Dun\u0103rii \u0219i al porturilor Br\u0103ila \u0219i Gala\u021bi \u00een comer\u021bul dintre Constantinopol \u0219i Europa. \u0218tefan cel Mare a \u00een\u021beles, la r\u00e2ndul s\u0103u, importan\u021ba Chiliei, a gurilor Dun\u0103rii \u0219i a M\u0103rii Negre. \u00a0Prin urmare, Ortodoxia trebuie privit\u0103 ca parte a unei identit\u0103\u021bi care poate sus\u021bine proiec\u021bia extern\u0103 a Rom\u00e2niei<\/strong>, nu ca un substitut pentru puterea economic\u0103 sau militar\u0103. Mihai Neam\u021bu insist\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia nu poate avea aspira\u021bii geopolitice serioase f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 mai \u00eent\u00e2i instrumentele concrete ale puterii: o economie puternic\u0103, infrastructur\u0103 comercial\u0103, capacitate militar\u0103, demografie \u0219i control mai eficient asupra propriilor avantaje geografice. \u00cen opinia sa, Rom\u00e2nia a ajuns \u201eirelevant\u0103\u201d din punct de vedere militar \u0219i comercial, iar aceast\u0103 sl\u0103biciune limiteaz\u0103 inclusiv capacitatea sa de a transforma identitatea cultural\u0103 \u0219i religioas\u0103 \u00eentr-o form\u0103 de influen\u021b\u0103.<\/p>\nUn exemplu important este Marea Neagr\u0103 \u0219i portul Constan\u021ba<\/strong>. Mihai Neam\u021bu consider\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103-\u0219i valorifice mult mai bine pozi\u021bia geografic\u0103 \u0219i s\u0103 transforme Constan\u021ba \u00eentr-un centru comercial \u0219i strategic important. \u00cen acest sens, identitatea \u0219i istoria nu sunt suficiente: ele trebuie dublate de infrastructur\u0103, comer\u021b, ap\u0103rare \u0219i capacitatea statului de a-\u0219i negocia interesele. El critic\u0103 situa\u021bia \u00een care Rom\u00e2nia g\u0103zduie\u0219te infrastructur\u0103 militar\u0103 important\u0103 pentru Statele Unite \u0219i NATO, dar nu pune suficient de ap\u0103sat \u00eentrebarea ce c\u00e2\u0219tig\u0103 efectiv Rom\u00e2nia din aceste aranjamente. Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 \u00eenceteze s\u0103 fie doar obiectul proiectelor geopolitice ale altora \u0219i s\u0103 devin\u0103 un actor care \u00ee\u0219i define\u0219te propriile interese.<\/strong> Rela\u021bia cu SUA, de exemplu, nu este respins\u0103. Mihai Neam\u021bu spune explicit c\u0103 o mare putere \u00ee\u0219i folose\u0219te resursele \u0219i influen\u021ba pentru a-\u0219i maximiza avantajele. Problema este c\u0103 Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 procedeze la fel, \u00een m\u0103sura posibilit\u0103\u021bilor sale, \u0219i s\u0103 negocieze investi\u021bii militare, economice \u0219i comerciale care s\u0103-i serveasc\u0103 propriile interese.<\/p>\n\u201eEu zic a\u0219a: hai s\u0103 vedem ce primim. \u0218i aici vorbim de investi\u021bii militare. Aici vorbim de investi\u021bii de ordin economic. Aici vorbim de oportunit\u0103\u021bi comerciale. \u0218i, \u00eentr-adev\u0103r, sunt convins c\u0103 la aceast\u0103 or\u0103 Ministerul Afacerilor Externe ar trebui transformat \u00eentr-un Minister al Comer\u021bului Exterior. Era esen\u021bial s\u0103 avem un conduc\u0103tor de stat \u00een Rom\u00e2nia, unul, doi sau trei, care s\u0103 pun\u0103 aceast\u0103 \u00eentrebare, care \u00een englez\u0103 sun\u0103 foarte simplu: What\u2019s in it for me? Ce este \u0219i pentru mine valoros \u00een acest deal? Iar aceast\u0103 \u00eentrebare nu pot s-o pun\u0103 slugile. Slugile nu \u0219tiu s\u0103 pun\u0103 aceast\u0103 \u00eentrebare.\u201d<\/em><\/p>\n\u00cen aceea\u0219i logic\u0103, Ortodoxia poate reprezenta un element de conectare \u0219i de influen\u021b\u0103<\/strong>, dar numai dac\u0103 Rom\u00e2nia are o politic\u0103 extern\u0103 suficient de inteligent\u0103 pentru a o utiliza \u00eempreun\u0103 cu celelalte resurse ale sale. Mihail Neam\u021bu vorbe\u0219te despre nevoia unei abord\u0103ri \u201ede 360 de grade\u201d, care s\u0103 includ\u0103 nu doar rela\u021bia cu marile puteri occidentale, ci \u0219i vecin\u0103tatea, Africa, Orientul Mijlociu, diaspora \u0219i comunit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti din afara grani\u021belor. \u00a0Aici apare un alt element important al r\u0103spunsului: \u201eromanitatea oriental\u0103\u201d<\/strong>. Pentru Mihai Neam\u021bu, Rom\u00e2nia nu trebuie s\u0103 se limiteze la definirea sa ca stat latin \u0219i occidental, ignor\u00e2nd componenta oriental\u0103. Exist\u0103 comunit\u0103\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i vlahe \u00een Ucraina, Voivodina, \u021ainutul Timocului, Grecia, Bulgaria, Polonia \u0219i Slovacia, iar statul rom\u00e2n ar trebui s\u0103-\u0219i foloseasc\u0103 politica extern\u0103 pentru a men\u021bine leg\u0103tura cu aceste comunit\u0103\u021bi. \u00cen trecut, spune el, Rom\u00e2nia construia \u0219coli \u00een Bulgaria, Serbia \u0219i Macedonia tocmai pentru a men\u021bine aceast\u0103 continuitate cultural\u0103 \u0219i identitar\u0103. \u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103, Ortodoxia este una dintre componentele care leag\u0103 aceast\u0103 romanitate oriental\u0103.<\/strong> Ea nu trebuie transformat\u0103 \u00eentr-un instrument de expansiune religioas\u0103 sau \u00eentr-o justificare pentru apropierea de Moscova, ci \u00eentr-o parte a unei identit\u0103\u021bi istorice pe care Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 o recunoasc\u0103 \u0219i s\u0103 o proiecteze mai inteligent \u00een exterior. Neam\u021bu insist\u0103 c\u0103 primul obiectiv al statului este men\u021binerea identit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti vii, iar aceasta presupune educa\u021bie, cultur\u0103, \u0219coli, rela\u021bii cu diaspora \u0219i sprijin pentru comunit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti din afara \u021b\u0103rii.<\/p>\n\u201eNu m\u0103 mir\u0103 faptul c\u0103 Bruxelles-ul, Parisul sau Berlinul nu g\u0103sesc c\u0103i de comunicare cu Rusia, ast\u0103zi. Mi se pare trist c\u0103 noi, care avem, totu\u0219i, acest liant comun, care este ortodoxia, nu reu\u0219im, \u00een exerci\u021biul de diploma\u021bie elementar\u0103 pe care am putea s\u0103-l facem, s\u0103 \u00eembun\u0103m tonul \u0219i s\u0103 avem o atitudine mai pu\u021bin belicoas\u0103\u201d<\/em><\/p>\nRom\u00e2nia nu poate deveni o mare putere ortodox\u0103 \u0219i nici nu trebuie s\u0103 \u00eencerce s\u0103 copieze Rusia. \u00cen schimb, poate transforma combina\u021bia unic\u0103 dintre romanitate, bizantinism, Ortodoxie, pozi\u021bie geografic\u0103, acces la Dun\u0103re \u0219i Marea Neagr\u0103, diaspora \u0219i comunit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti din vecin\u0103tate \u00eentr-o surs\u0103 de influen\u021b\u0103 regional\u0103.<\/strong> Problema este incapacitatea statului rom\u00e2n de a-\u0219i identifica resursele, de a le coordona \u0219i transforma \u00eentr-o strategie coerent\u0103. A\u0219adar, \u00een viziunea lui Mihai Neam\u021bu, Ortodoxia \u00eei folose\u0219te Rom\u00e2niei geopolitic mai ales ca element al unei identit\u0103\u021bi civiliza\u021bionale proprii \u0219i ca punct de leg\u0103tur\u0103 cu spa\u021biul oriental, dar numai \u00een combina\u021bie cu instrumentele reale ale puterii: comer\u021b, economie, demografie, infrastructur\u0103, for\u021b\u0103 militar\u0103, diploma\u021bie \u0219i protejarea rom\u00e2nit\u0103\u021bii din afara grani\u021belor.<\/strong> Iar aceast\u0103 redescoperire a \u201eromanita\u021bii orientale\u201d ar putea permite Rom\u00e2niei s\u0103 nu mai fie doar un subaltern al marilor puteri, ci un stat care \u00ee\u0219i formuleaz\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i negociaz\u0103 propriile interese.<\/p>\n\u201eDar eu cred c\u0103 noi putem s\u0103 g\u0103sim calea de mijloc. Putem spune c\u0103 r\u0103zboiul acesta din Ucraina trebuie s\u0103 \u00eenceteze. Putem spune asta \u00een numele Evangheliei \u0219i \u00een numele Ortodoxiei, c\u0103 sunt fra\u021bi \u0219i de o parte \u0219i de alta, da? Oameni care vorbesc poate chiar aceea\u0219i limb\u0103, oameni care mergeau acum 5 ani de zile la aceea\u0219i biseric\u0103, dar ast\u0103zi se ucid unii pe ceilal\u021bi. Or, acest fratricid trebuie s\u0103 se opreasc\u0103. O dat\u0103. \u0218i doi, trebuie s\u0103 spunem c\u0103 aceast\u0103 isterie a unor elite occidentale care \u00ee\u0219i doresc cu orice pre\u021b s\u0103 transforme Federa\u021bia Rus\u0103 \u00een inamicul arhetipal al urm\u0103torilor 100 de ani nu ne ajut\u0103 cu nimic.<\/em><\/p>\nDac\u0103 noi vrem, ca Europa unit\u0103, s\u0103 facem din Rusia adversarul nostru arhetipal pentru urm\u0103torii 100 de ani, noi ne condamn\u0103m la s\u0103r\u0103cie \u0219i la distrugere. Dovad\u0103 ce a\u021bi desf\u0103\u0219urat \u00een Ucraina. Ucraina este departe de a fi un stat func\u021bional, Ucraina este departe de a mai avea viitor economic, Ucraina este departe de a fi o \u021bar\u0103 dezirabil\u0103 \u0219i o \u021bar\u0103 pe care vrei s\u0103 o vizitezi m\u00e2ine, dac\u0103 se opre\u0219te r\u0103zboiul, Ucraina este o \u021bar\u0103 cu o pr\u0103bu\u0219ire demografic\u0103 f\u0103r\u0103 precedent \u0219i toate se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pentru c\u0103 Ucraina nu a \u00een\u021beles c\u0103 trebuia s\u0103 construiasc\u0103 un stat, o na\u021biune civic\u0103 care s\u0103-i cuprind\u0103 pe to\u021bi, \u0219i pe rom\u00e2n, \u0219i pe maghiar, \u0219i pe ru\u0219i, pe toate aceste minorit\u0103\u021bi trebuia s\u0103 le cuprind\u0103 statul ucrainean \u0219i nu a \u00een\u021beles c\u0103 nu trebuie s\u0103 devin\u0103 o for\u021b\u0103 militar\u0103 antagonic\u0103 \u00een raport cu Rusia.<\/em><\/p>\nDatorit\u0103 trecutului pe care Ucraina l-a avut \u00een rela\u021bia cu Rusia, Ucraina nu trebuia s\u0103 se transforme \u00eentr-un inamic al Rusiei \u0219i asta a \u00eensemnat c\u0103 trebuia s\u0103 accepte statutul de neutralitate. Doar at\u00e2t, printr-un refuz al neutralit\u0103\u021bii. Doar at\u00e2t a fost necesar s\u0103 existe acest refuz al neutralit\u0103\u021bii pentru ca r\u0103zboiul s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u0219i r\u0103zboiul, din p\u0103cate, continu\u0103 dup\u0103 5 ani. E o tragedie.\u201d<\/em><\/p>\nDaria Gu\u0219\u0103 \u00eencheie aceast\u0103 parte a discu\u021biei revenind tocmai la problema pierderii influen\u021bei regionale a Rom\u00e2niei<\/strong>. Ea observ\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia ar fi putut fi o putere medie \u0219i un lider regional, av\u00e2nd \u00een vedere poten\u021bialul s\u0103u geopolitic, \u00eens\u0103 ast\u0103zi nu mai are acelea\u0219i aspira\u021bii \u0219i se comport\u0103 mai degrab\u0103 ca un subaltern al marilor puteri occidentale. \u00a0\u00cen viziunea ei, exemplele recente arat\u0103 aceast\u0103 pierdere de centralitate. Formatul B9, care ar fi putut reprezenta o afirmare a pozi\u021biei Rom\u00e2niei \u00een Europa de Est, nu mai pare s\u0103 func\u021bioneze \u00een primul r\u00e2nd ca un proiect centrat pe Rom\u00e2nia. Daria Gu\u0219\u0103 observ\u0103, de asemenea, c\u0103 Polonia pare s\u0103 fi preluat ini\u021biativa regional\u0103, \u00een timp ce Rom\u00e2nia nu mai reu\u0219e\u0219te s\u0103 se impun\u0103 ca lider informal al vecin\u0103t\u0103\u021bii sale.<\/p>\nDe aici rezult\u0103 concluzia fundamental\u0103<\/strong>: Rom\u00e2nia trebuie s\u0103-\u0219i reevalueze urgent resursele de influen\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 identifice domeniile \u00een care mai poate juca un rol de prim-plan. \u00centrebarea nu mai este doar \u201ecare este identitatea noastr\u0103?\u201d, ci cum poate fi transformat\u0103 aceast\u0103 identitate \u00eentr-o capacitate real\u0103 de ac\u021biune geopolitic\u0103<\/strong>. Daria Gu\u0219\u0103 cere, implicit, o identificare a proiectelor \u00een care Rom\u00e2nia poate fi din nou \u201e\u00een linia \u00eent\u00e2i\u201d, precum \u0219i a pilonilor identitari care \u00eei mai pot sus\u021bine rela\u021biile cu vecinii \u0219i cu celelalte state din regiune.<\/p>\n\u201eMomentan nu exist\u0103 un proiect care s\u0103 includ\u0103 partea aceasta ortodox\u0103 a Rom\u00e2niei, mai ales lament\u00e2nd ideea de subordonare la interesele occidentale, de aceea pierdem alte oportunit\u0103\u021bi care ar putea fi benefice. Dac\u0103, \u00een trecut, o colaborare cu Rusia ar fi putut fi periculoas\u0103 sau d\u0103un\u0103toare, ast\u0103zi ar putea aduce beneficii de ambele p\u0103r\u021bi<\/em>\u201d, a punctat Daria Gu\u0219\u0103<\/p>\nConcluzia comun\u0103 a discu\u021biei este c\u0103 Ortodoxia nu trebuie abandonat\u0103 pentru c\u0103 Rusia o revendic\u0103 geopolitic, dar nici nu trebuie confundat\u0103 cu proiectul rusesc.<\/strong> Rom\u00e2nia trebuie s\u0103-\u0219i recupereze propria identitate de \u201eromanitate oriental\u0103\u201d<\/strong> \u0219i s\u0103 o pun\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu instrumentele concrete ale puterii: Marea Neagr\u0103, Dun\u0103rea, comer\u021bul, economia, demografia, diaspora, comunit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti din vecin\u0103tate \u0219i diploma\u021bia.<\/p>\nEmisiunea \u201eGeopolitica Noii Lumi\u201d, moderat\u0103 de Daria Gu\u0219\u0103, poate fi urm\u0103rit\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, joia, pe Radio Gold FM, \u00eencep\u00e2nd cu ora 13. \u00cenregistrarea integral\u0103 poate fi urm\u0103rit\u0103 pe pagina de Facebook a Radio Gold FM Rom\u00e2nia, pe contul de YouTube Radio Gold FM Romania dar \u0219i pe platforma goldtv.ro<\/strong><\/p>\n
![](\"https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/Ro-noastra-cea-de-toate-zilele.jpeg\")
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n![](\"https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/Romania-noastra-cea-de-toate-zilele-1.jpeg\")
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n<\/div>\n