[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/radiogoldfm.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/Consiliul_UE_290425-768×432-1.jpghttps:\/\/radiogoldfm.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/Consiliul_UE_290425-768×432-1.jpg”]<\/p>\n
Un grup de 11 state membre ale Uniunii Europene cere reducerea utiliz\u0103rii dreptului de veto \u00een politica extern\u0103 \u0219i trecerea, \u00een anumite situa\u021bii, de la regula unanimit\u0103\u021bii la votul cu majoritate calificat\u0103. Rom\u00e2nia se num\u0103r\u0103 printre \u021b\u0103rile care sus\u021bin ini\u021biativa.<\/p>\n
Austria, Belgia, Germania, Danemarca, Spania, Luxemburg, \u021a\u0103rile de Jos, Rom\u00e2nia, Finlanda, Fran\u021ba \u0219i Suedia au transmis o scrisoare \u00cenaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, \u00een care cer ca blocajele provocate de veto s\u0103 fie dep\u0103\u0219ite mai u\u0219or.<\/p>\n
Potrivit documentului, consultat de Euronews, cele 11 state sus\u021bin c\u0103 \u201eobstruc\u021bionarea prin veto\u201d a paralizat \u00een ultimii ani, \u00een mai multe r\u00e2nduri, politica extern\u0103 a Uniunii.<\/p>\n
Semnatarii precizeaz\u0103 c\u0103 vor continua s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 ob\u021binerea consensului acolo unde este posibil, dar avertizeaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 cultur\u0103 a consensului nu trebuie s\u0103 \u00eempiedice capacitatea UE de a ac\u021biona.<\/p>\n
\u00cen prezent, deciziile importante de politic\u0103 extern\u0103 sunt adoptate, de regul\u0103, \u00een unanimitate. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 un singur stat membru poate bloca o decizie sus\u021binut\u0103 de celelalte 26 de \u021b\u0103ri.<\/p>\n
Subiectul a devenit unul sensibil \u00een ultimii ani, inclusiv pe fondul numeroaselor dispute cu Ungaria \u00een perioada \u00een care Viktor Orban s-a aflat la putere. Budapesta a folosit \u00een repetate r\u00e2nduri dreptul de veto sau amenin\u021barea cu veto pentru a bloca sau \u00eent\u00e2rzia decizii europene.<\/p>\n
Printre principalele direc\u021bii propuse de cele 11 state se num\u0103r\u0103 respectarea principiilor cooper\u0103rii loiale \u0219i solidarit\u0103\u021bii reciproce, recurgerea mai frecvent\u0103 la ab\u021binerea constructiv\u0103 \u00een locul veto-ului, evitarea condi\u021bion\u0103rii deciziilor de politic\u0103 extern\u0103 de alte dosare, precum \u0219i analizarea mecanismelor prev\u0103zute de tratatele UE pentru trecerea la votul cu majoritate calificat\u0103. De asemenea, statele cer ca eventualele blocaje \u00eempotriva unei astfel de tranzi\u021bii s\u0103 fie justificate prin motive temeinice.<\/p>\n
Semnatarii sus\u021bin c\u0103 baza juridic\u0103 pentru aceste mecanisme exist\u0103 deja \u0219i c\u0103 aplicarea lor depinde de voin\u021ba politic\u0103 a statelor membre.<\/p>\n
Ideea trecerii de la unanimitate la majoritate calificat\u0103 este discutat\u0103 de mai mult timp la Bruxelles \u0219i a revenit puternic \u00een aten\u021bie dup\u0103 declan\u0219area r\u0103zboiului Rusiei \u00eempotriva Ucrainei.<\/p>\n
Schimbarea nu ar trebui s\u0103 se produc\u0103 neap\u0103rat simultan \u00een toate domeniile politicii externe, ci ar putea fi introdus\u0103 treptat, pentru anumite tipuri de decizii.<\/p>\n
Sus\u021bin\u0103torii reformei spun c\u0103 aceasta ar accelera procesul decizional \u0219i ar preveni blocarea unor dosare majore de c\u0103tre un singur stat. Oponen\u021bii avertizeaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 eliminarea unanimit\u0103\u021bii ar putea afecta legitimitatea democratic\u0103 \u0219i ar diminua capacitatea statelor mai mici de a-\u0219i proteja interesele.<\/p>\n
Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i un obstacol major, noteaz\u0103 publica\u021bia. Pentru trecerea la votul cu majoritate calificat\u0103, statele UE trebuie, \u00een anumite cazuri, s\u0103 aprobe mai \u00eent\u00e2i schimbarea \u00een unanimitate. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u021b\u0103rile care se opun reformei ar putea bloca chiar mecanismul menit s\u0103 limiteze veto-ul.<\/p>\n
surs\u0103: ziua.md<\/a><\/strong><\/em><\/p>\n