[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/s.iw.ro\/gateway\/g\/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG\/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt\/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl\/MkYwNyUyRjE3JTJGMjg1NjQzM18yODU2\/NDMzX3N0YXR1ZXRhLWp1c3RpdGllLWdl\/dHR5aW1hZ2VzLmpwZyZ3PTEyMDAmaD02\/MzAmemM9MSZoYXNoPTY5OTcxMzBmMDJiN2M0MmM4MTA0YTM2NzRkMzFkMjcy.thumb.jpg”]<\/p>\n
\u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie (\u00ceCCJ) este a\u0219teptat\u0103 s\u0103 se pronun\u021be joi, 3 septembrie, <\/strong>\u00een procesul deschis \u00eempotriva Guvernului \u0219i a Ministerului de Finan\u021be pentru plata drepturilor salariale restante ale magistra\u021bilor. \u00cen prim\u0103 instan\u021b\u0103, Curtea de Apel Bucure\u0219ti a obligat Executivul s\u0103 achite sumele, inclusiv prin rectificare bugetar\u0103, iar miza procesului este de aproximativ un miliard de euro.\u00a0<\/strong><\/p>\n Dosarul se afl\u0103 \u00een faza de recurs, dup\u0103 ce Curtea de Apel Bucure\u0219ti a admis, pe 5 mai, ac\u021biunea introdus\u0103 de \u00cenalta Curte \u0219i a obligat Guvernul \u0219i Ministerul Finan\u021belor s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 drepturile salariale restante rezultate din major\u0103ri stabilite retroactiv prin hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u0219ti.<\/p>\n Hot\u0103r\u00e2rea instan\u021bei de fond prevede c\u0103 Executivul trebuie s\u0103 pun\u0103 \u00een aplicare decizia \u00een termen de zece zile de la r\u0103m\u00e2nerea definitiv\u0103 a acesteia. \u00cen caz de \u00eent\u00e2rziere, Guvernul \u0219i Ministerul Finan\u021belor risc\u0103 penalit\u0103\u021bi de 1% pe zi din suma datorat\u0103, precum \u0219i o amend\u0103 de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de \u00eent\u00e2rziere.<\/p>\n \u00cen cererea de chemare \u00een judecat\u0103, semnat\u0103 de pre\u0219edinta \u00cenaltei Cur\u021bi, Lia Savonea, instan\u021ba suprem\u0103 sus\u021bine c\u0103 neexecutarea unor hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u0219ti definitive de mai bine de zece ani \u00eencalc\u0103 dreptul de proprietate al magistra\u021bilor care de\u021bin titluri executorii.<\/p>\n Totodat\u0103, \u00ceCCJ acuz\u0103 Guvernul c\u0103, prin refuzul de a pl\u0103ti aceste sume, afecteaz\u0103 principiul separ\u0103rii puterilor \u00een stat \u0219i autoritatea hot\u0103r\u00e2rilor judec\u0103tore\u0219ti.<\/p>\n \u00cen timpul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat instan\u021bei sesizarea Cur\u021bii Constitu\u021bionale cu o excep\u021bie de neconstitu\u021bionalitate privind mai multe prevederi din Legea contenciosului administrativ. Executivul dore\u0219te ca CCR s\u0103 stabileasc\u0103 dac\u0103 o instan\u021b\u0103 poate obliga Guvernul s\u0103 aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetar\u0103 \u0219i dac\u0103 este constitu\u021bional ca instan\u021bele s\u0103 stabileasc\u0103 drepturi salariale peste limitele aprobate prin legea bugetului.<\/p>\n De asemenea, Guvernul a solicitat sesizarea Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene cu o \u00eentrebare preliminar\u0103 \u0219i suspendarea procesului p\u00e2n\u0103 la pronun\u021barea unei decizii a instan\u021bei europene.<\/p>\n Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anun\u021bat c\u0103 Guvernul a decis sesizarea Cur\u021bii Constitu\u021bionale pentru solu\u021bionarea unui conflict juridic de natur\u0103 constitu\u021bional\u0103 cu \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie.<\/p>\n Premierul a sus\u021binut c\u0103 instan\u021ba s-ar fi substituit puterii executive \u0219i celei legislative \u00een materie bugetar\u0103.<\/p>\n \u201eUn aspect pe care l-am decis \u00een \u0219edin\u021ba de Guvern a fost sesizarea Cur\u021bii Constitu\u021bionale pentru solu\u021bionarea unui conflict juridic de natur\u0103 constitu\u021bional\u0103 cu \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie. De ce am fost nevoi\u021bi s\u0103 facem acest lucru? Pentru c\u0103 instan\u021ba de judecat\u0103 s-a substituit puterii executive \u0219i legislative \u00een materie bugetar\u0103 \u0219i a gestion\u0103rii finan\u021belor publice. Sarcina puterii judec\u0103tore\u0219ti, conform legii \u0219i Constitu\u021biei, este de a interpreta \u0219i de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juri\u0219tilor Guvernului, instan\u021ba \u00ee\u0219i dep\u0103\u0219e\u0219te sfera de competen\u021b\u0103 atribuit\u0103 constitu\u021bional\u201d, a declarat Ilie Bolojan.<\/p>\n Acesta a invocat prevederile Legii finan\u021belor publice \u0219i ale Codului administrativ, potrivit c\u0103rora elaborarea proiectului de buget, rectific\u0103rile bugetare \u0219i alocarea sumelor din Fondul de rezerv\u0103 sunt atribu\u021bii exclusive ale Guvernului \u0219i Parlamentului.<\/p>\n \u00cen proiectul de buget transmis Parlamentului \u00een luna martie, Ministerul Finan\u021belor a prev\u0103zut aproape 5 miliarde de lei pentru \u00cenalta Curte \u00een 2026, cu aproximativ 50% mai mult dec\u00e2t \u00een anul precedent. Fondurile urmau s\u0103 acopere plata drepturilor salariale restante rezultate din hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u0219ti.<\/p>\n Aceste restan\u021be au ap\u0103rut dup\u0103 ce, \u00een 2023, \u00cenalta Curte \u0219i Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judec\u0103torilor \u0219i procurorilor, pentru alinierea la decizii pronun\u021bate anterior de instan\u021be. Major\u0103rile se aplic\u0103 retroactiv \u00eencep\u00e2nd cu anul 2018.<\/p>\n Guvernul a decis ulterior am\u00e2narea unei p\u0103r\u021bi din aceste pl\u0103\u021bi, redirec\u021bion\u00e2nd fondurile c\u0103tre pachetul de ajutoare sociale \u00een valoare de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.<\/p>\n\u00ceCCJ: Neplata sumelor restante afecteaz\u0103 dreptul de proprietate al magistra\u021bilor<\/h2>\n
Bolojan a sesizat CCR privind un conflict constitu\u021bional cu \u00cenalta Curte<\/h2>\n
Restan\u021bele provin din major\u0103ri salariale aplicate retroactiv<\/h2>\n