![](\"https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2026\/05\/18\/535763\/210308553412054f45445ef6306500325.jpeg\")
<\/p>\nDincolo de ironia aparent\u0103 a vechii expresii \u201efie s\u0103 tr\u0103im vremuri interesante\u201d, realitatea ultimelor decenii arat\u0103 c\u0103 direc\u021bia \u00een care au evoluat economia mondial\u0103 \u0219i societatea \u00een ansamblu ar fi fost greu, dac\u0103 nu chiar imposibil, de anticipat. \u0218i tr\u0103im vremuri interesante, \u00eentr-adev\u0103r. Globalizarea a modificat decisiv, timp \u00eendelungat, comer\u021bul interna\u021bional. Gradul de interdependen\u021b\u0103 creat prin liberalizarea schimburilor, reducerea costurilor de transport \u0219i comunica\u021bii, extinderea lan\u021burilor globale de valoare \u0219i integrarea unor economii emergente de mari dimensiuni a fost unul f\u0103r\u0103 precedent. Produc\u021bia a fost fragmentat\u0103 \u00eentre \u021b\u0103ri \u0219i continente, iar firmele au utilizat capital, for\u021b\u0103 de munc\u0103, materii prime, tehnologie \u0219i competen\u021be provenite din aproape orice regiune a lumii.<\/p>\n
Fenomenul la care asist\u0103m ast\u0103zi nu indic\u0103 \u00een mod necesar abandonarea globaliz\u0103rii, ci mai degrab\u0103 un demers de modificare a modelului de dezvoltare pe care aceasta l-a sus\u021binut. Globalizarea nu dispare; mai bine spus, regulile, stimulentele \u0219i raporturile de putere care au f\u0103cut-o posibil\u0103 sunt renegociate.<\/p>\n
\u00cen logica dominant\u0103 a ultimelor decenii, eficien\u021ba economic\u0103 s-a impus ca \u0219i criteriu principal al localiz\u0103rii produc\u021biei. R\u0103spunz\u00e2nd la \u00eentrebarea \u201dunde poate fi realizat\u0103 o anumit\u0103 etap\u0103 a produc\u021biei mai bine, mai rapid sau la un cost mai redus?\u201d, f\u0103r\u0103 s\u0103 dispar\u0103 complet, distan\u021bele geografice \u0219i grani\u021bele na\u021bionale \u0219i-au diminuat importan\u021ba economic\u0103.<\/p>\n
Globalizarea \u00eentre c\u00e2\u0219tiguri incontestabile \u0219i limite disputate<\/strong><\/p>\n Bilan\u021bul globaliz\u0103rii este imposibil de rezumat \u00eentr-o singur\u0103 concluzie. Cunoa\u0219terea a devenit accesibil\u0103, tehnologiile \u0219i bunele practici s-au r\u0103sp\u00e2ndit accelerat \u00eentre economii. Privit\u0103 la nivel agregat, globalizarea a adus c\u00e2\u0219tiguri considerabile privind intensificarea schimburilor comerciale \u0219i extinderea pie\u021belor, dar \u0219i privind accelerarea circula\u021biei tehnologiilor \u0219i capitalului.<\/p>\n De cealalt\u0103 parte a argumenta\u021biei se situeaz\u0103 distribu\u021bia inegal\u0103 a acestor c\u00e2\u0219tiguri. Nu toate \u021b\u0103rile, regiunile, sectoarele \u0219i categoriile sociale au beneficiat \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103. \u00cen unele economii avansate, relocarea unor activit\u0103\u021bi industriale pe principiul eficien\u021bei a generat pierderi concentrate de locuri de munc\u0103 \u0219i nemul\u021bumiri sociale alimentate de percep\u021bia distribu\u021biei asimetrice a avantajelor economice. Dezbaterile publice au plasat \u00een centrul preocup\u0103rilor disparit\u0103\u021bi interne, accentuarea vulnerabilit\u0103\u021bii unor comunit\u0103\u021bi \u0219i sentimentul nelini\u0219titor al diminu\u0103rii sau chiar al pierderii controlului asupra unor capacit\u0103\u021bi strategice.<\/p>\n A\u0219adar, reala problem\u0103 nu este c\u0103 globalizarea nu a generat bun\u0103stare, ci c\u0103 distribu\u021bia beneficiilor a fost inegal\u0103, iar costurile au fost resim\u021bitedispropor\u021bionat. Distinc\u021biadevine deci esen\u021bial\u0103 \u2013 o cre\u0219tere a bun\u0103st\u0103rii globale poate coexista cu pierderi semnificative pentru anumite grupuri, sectoare sau regiuni. \u0218i tocmai aceste pierderi concentrate au dob\u00e2ndit, \u00een timp, o for\u021b\u0103 politic\u0103 mult mai mare dec\u00e2t c\u00e2\u0219tigurile difuze ale consumatorilor \u0219i ale economiei \u00een ansamblu.<\/p>\n Fragmentarea: e\u0219ec al globaliz\u0103rii sau consecin\u021b\u0103 a succesului ei?<\/strong><\/p>\n A\u0219adar, o dilem\u0103 actual\u0103 poate fi rezumat\u0103 astfel \u2013 fragmentarea economic\u0103 este opusul globaliz\u0103rii sau, paradoxal, unul dintre efectele evolu\u021biei sale? Integrarea economic\u0103, prin accelerarea dezvolt\u0103rii economiilor emergente, a reconfigurat raporturile de putere economic\u0103. Economii cu pozi\u021bii periferice \u00een lan\u021burile globale de valoare au devenit actori industriali, tehnologici \u0219i geopolitici de prim rang.<\/p>\n Prin urmare, tensiunile actuale pot fi interpretate \u0219i ca o reac\u021bie la schimbarea distribu\u021biei puterii economice produse chiar de globalizare. Interdependen\u021ba economiilor a fost perceput\u0103 mult\u0103 vreme ca un c\u00e2\u0219tig real al globaliz\u0103rii, dar iat\u0103 c\u0103 ast\u0103zi, este perceput\u0103 deopotriv\u0103ca vulnerabilitate. Schimbarea de percep\u021bie devine catalizatorul unei rea\u0219ez\u0103ri a valorilor economice asociate securit\u0103\u021bii, rezilien\u021bei \u0219i autonomiei strategice. Eficacitatea economic\u0103 prin prisma costului minim nu mai este singurul reper al deciziilor economice, ci este completat\u0103 acum de criterii privind siguran\u021ba aprovizion\u0103rii, controlul tehnologiilor critice, securitatea energetic\u0103 sau apropierea geopolitic\u0103 a partenerilor. \u00cen acest context, regionalizarea, friend-shoring-ul, near-shoring-ul \u0219i politicile industriale nu reprezint\u0103 neap\u0103rat o \u00eentoarcere la autarhie, ci pot indica o repozi\u021bionare de la o globalizare bazat\u0103 primordial pe premisa eficien\u021bei la o globalizare \u00een care preocuparea pentru rezilien\u021b\u0103 economic\u0103 dob\u00e2nde\u0219te o importan\u021b\u0103 comparabil\u0103.<\/p>\n De la economia global\u0103 la economia blocurilor<\/strong><\/p>\n Noua paradigm\u0103 a economiei mondiale pare s\u0103 se bazeze pe o structur\u0103 mai fragmentat\u0103, organizat\u0103 \u00een jurul unor blocuri economice \u0219i geopolitice. Obiective explicit geopolitice par s\u0103 domine politica economic\u0103 extern\u0103 dac\u0103 analiz\u0103m aspecte evidente privind competi\u021bia dintre marile puteri, politicile de subven\u021bionare a industriilor strategice, restric\u021biile la exportul anumitor tehnologii \u0219i revenirea tarifelor comerciale.<\/p>\n Schimbarea vine \u00eens\u0103 cu un cost, asociat tocmai criteriului esen\u021bial al eficien\u021bei. Lan\u021burile de aprovizionare construite exclusiv \u00een interiorul unor blocuri politice se pot dovedi mai sigure \u00een anumite circumstan\u021be, dar sunt rareori cele mai eficiente din perspectiva costurilor. Duplicarea capacit\u0103\u021bilor de produc\u021bie, limitarea accesului la furnizori competitivi concomitent cu reducerea dimensiunii pie\u021belor pot afecta productivitatea. Cu alte cuvinte, rezilien\u021ba poate presupune o prim\u0103 de asigurare economic\u0103.<\/p>\n De aceea, sunt rezervat \u00een a descrie perioada actual\u0103 drept \u201esf\u00e2r\u0219itul globaliz\u0103rii\u201d; ar fi mai potrivit s\u0103 vorbim despre sf\u00e2r\u0219itul unei forme de globalizare.<\/p>\n \u00cen acest nou context, r\u0103zboaiele comerciale joac\u0103 un rol important. Tarifele pot proteja temporar anumite industrii, pot modifica stimulentele pentru investi\u021bii \u0219i pot deveni instrument de negociere; pot crea presiune asupra partenerilor comerciali pentru renegocierea unor acorduri sau pentru corectarea unor dezechilibre considerate excesive. Dar \u0219i tarifele implic\u0103 un cost \u2013 pot majora pre\u021burile \u0219i pot afecta industriile care utilizeaz\u0103 bunuri importate. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, pot genera represalii, conduc\u00e2nd \u0219i la diminuarea schimburilor comerciale \u0219i a investi\u021biilor.<\/p>\n \u00centr-o economie profund interconectat\u0103, este dificil de delimitat c\u00e2\u0219tig\u0103torii \u0219i perdan\u021bii \u00eentr-un conflict comercial. Un produs importat poate reprezenta simultan un concurent pentru o industrie local\u0103 \u0219i un input indispensabil pentru o alt\u0103 industrie local\u0103. Protejarea celei dint\u00e2i poate diminua competitivitatea celei de-a doua. Din acest motiv, efectele tarifelor trebuie analizate pe \u00eentregul lan\u021b de valoare, nu doar la nivelul sectorului direct protejat.<\/p>\n Mai mult, r\u0103zboiul comercial poate produce efecte dincolo de sfera comercial\u0103, iar escaladarea persistent\u0103 risc\u0103 s\u0103 transforme o disput\u0103 comercial\u0103 \u00eentr-un proces mai amplu de fragmentare economic\u0103.<\/p>\n Spre exemplu, ini\u021biativa administra\u021biei SUA de a cre\u0219te semnificativ taxele asupra importurilor a produs evolu\u021biicontradictorii\u00een fluxurile comerciale\u0219i a influen\u021bat\u00een mod direct percep\u021bia investitorilor fa\u021b\u0103 de activele financiare din SUA. R\u0103zboiul comercial survenit \u00een urma deciziei de a introduce tarife comerciale poate fi privit \u0219i din perspectiva teoriei jocurilor: Dilema Tarifar\u0103. <\/strong><\/p>\n R\u0103zboiul comercial poate fi analizat ca un joc non-cooperativ care conduce la echilibre suboptimale \u0219i genereaz\u0103 pierderi pentru toate p\u0103r\u021bile. Inclusiv SUA ar putea avea de pierdut, din cauza interdependen\u021bei economice globale.<\/p>\n Economi\u0219tii privesc predominant la un astfel de scenariu din perspectiva devia\u021biei PIB real de la scenariul de baz\u0103. Aceasta variaz\u0103 semnificativ \u00een func\u021bie de r\u0103spunsul economiilor afectate de tarife (adopt\u0103 sau nu m\u0103suri de retorsiune). Totu\u0219i: impactul social, pe toate orizonturile de timp, nu poate fi neglijat sau eclipsat de calculele economice. Na\u021biunile \u0219i statele nu au ap\u0103rut \u0219i nu func\u021bioneaz\u0103 pornind doar \u00a0de la principiile dup\u0103 care se ghideaz\u0103 corpora\u021biile eficiente.<\/p>\n McKibbin, Noland \u0219i Shuetrim (2025)au realizat, pe baza un model de tip G-Cube, o serie de estim\u0103ri cu privire la efectele tarifelor introduse de administra\u021bia SUA, fiind investigate proiec\u021bii contrafactuale pentru China, SUA \u0219i state europene membre G20, asupra c\u0103rora impactul direct este semnificativ, precum \u0219i grupat pentru celelalte \u021b\u0103ri europene. Acestea arat\u0103 c\u0103 SUA ar fi \u00een cele din urm\u0103 mai pu\u021bin afectat\u0103 dec\u00e2t statele europene, dar totu\u0219i semnificativ mai mult dec\u00e2t China.<\/p>\n Sursa:McKibbin, Noland \u0219i Shuetrim (2025). Nota: CHN = China; DEU = Germania; FRA = Fran\u021ba; ITA = Italia; USA = Statele Unite ale Americii; EUR = restul statelor UE \u00een afara celor men\u021bionate explicit<\/em><\/p>\n Proiec\u021biile realizate mai sus corespund scenariului \u00een care nu exist\u0103 efecte de retorsiune. \u00cen scenariul II, vor fi luate \u00een considerare \u0219i efectele de retorsiune.<\/p>\n Sursa:McKibbin, Noland \u0219i Shuetrim (2025). Nota: CHN = China; DEU = Germania; FRA = Fran\u021ba; ITA = Italia; USA = Statele Unite ale Americii; EUR = restul statelor UE \u00een afara celor men\u021bionate explicit<\/em><\/p>\n Pentru \u021b\u0103rile incluse \u00een e\u0219antionul restul UE, efectele manifestate sunt at\u00e2t de runda I, c\u00e2t \u0219i (mai ales) de runda II. \u00cen scenariul \u00een care toate statele adopt\u0103 m\u0103suri de retorsiune, dup\u0103 cum se poate observa din graficul de mai sus, tot China, principalul competitor al SUA, este cel mai pu\u021bin afectat\u0103.<\/p>\n Pornind de la simul\u0103rile prezentate mai sus, am considerat interac\u021biunea strategic\u0103 la nivel comercial dintre SUA \u0219i restul UE (restul statelor UE \u00een afara celor men\u021bionate explicit) pe baza unui joc non-cooperativ.\u00a0 Astfel, vom avea doi juc\u0103tori: SUA \u0219i Restul UE, \u0219i dou\u0103 situa\u021bii posibile Liberalizare (L)<\/strong> \u0219i Protec\u021bionism (P). <\/strong><\/p>\n Pornind de la simul\u0103rile anterioare, am determinat matricea rezultatelor posibile \u00een scenariile ipotetice prezentate (Liberalizare sau Protec\u021bionism). Mai jos se reg\u0103se\u0219te a\u0219a-zisa matrice de payoff<\/em> pentru jocul non-cooperativ considerat, cu men\u021biunea c\u0103 pierderile considerate sunt permanente:<\/p>\n Cifrele din matrice arat\u0103 ajust\u0103rile PIB real \u00een raportul cu nivelul pe care le-ar fi avut la finalul orizontului de estimare (2030) \u00een absen\u021ba m\u0103surilor tarifare. Conform cifrelor din matrice, \u00een condi\u021biile care va continua regimul de liber schimb ca \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, nici unul dintre juc\u0103tori nu va \u00eenregistra o pierdere. \u00cen condi\u021biile, \u00een care unul dintre juc\u0103tori va alege s\u0103 impun\u0103 tarife comerciale, iar cel\u0103lalt nu va agrea m\u0103suri similare (va continua regimul de schimburi comerciale caracterizat de liberalizare), atunci pierderile \u00een termeni de PIB real vor fi de 0.046 % pentru SUA, respectiv de\u00a0 0.28 % pentru restul UE. \u00cen schimb, \u00een scenariul \u00een care ambii juc\u0103tori vor recurge la tarife comerciale (regim protec\u021bionist), pierderile aproape c\u0103 se vor dubla. Din matricea de payoff <\/em>a acestui joc non-cooperativ rezult\u0103 bine\u00een\u021beles c\u0103 cel mai bine ar fi ca ambii juc\u0103tori s\u0103 men\u021bin\u0103 un regim de liber schimb.<\/p>\n Din perspectiva strict\u0103 a efectelor asupra PIB real, nici SUA, nici restul UE nu au stimulent economic s\u0103 abandoneze liberalizarea. Matricea de mai sus spune c\u0103 o abatere unilateral\u0103 de la liberalizare produce acela\u0219i vector de pierderi macroeconomice, indiferent cine ini\u021biaz\u0103 abaterea de la liberalizare, \u00eens\u0103 SUA rezist\u0103 mai bine indiferent ce s-ar impune. Aceast\u0103 proprietate a jocului prezentat exprim\u0103 hegemonia\/rezilien\u021ba SUA \u00een matrice. Deci indiferent de regimul protec\u021bionist considerat, costul relativ suportat de hegemon este mult mai mic dec\u00e2t costul suportat de partener. \u00cen contextual jocului propus, SUA nu este imun\u0103 la protec\u021bionism, dar asimetria pierderilor \u00eei ofer\u0103 o capacitate mai mare de a suporta escaladarea. \u00centr-un joc \u00een care payoff<\/em>-urile sunt definite exclusiv prin PIB real, liberul schimb constituie echilibrul Nash. Totu\u0219i, odat\u0103 ce hegemonul abandoneaz\u0103 unilateral acest echilibru, costurile tranzi\u021biei c\u0103tre protec\u021bionism sunt puternic asimetrice.<\/p>\n Dat fiind regimul democratic \u0219i politica economic\u0103 asumat\u0103 de administra\u021bia sa, SUA sunt subiectul unei imposibile trinit\u0103\u021bi<\/strong>:<\/p>\n Prin abordarea unei politicii protec\u021bioniste SUA poate realiza maxim dou\u0103 din cele trei obiective men\u021bionate. Totu\u0219i, o abordare bazat\u0103 pe cooperare cu Europa, chiar dac\u0103 renegociat\u0103 \u0219i pe baze diferite de cele din trecut (incluz\u00e2nd un acord bilateral de eliminare reciproc\u0103 a taxelor), ar putea conduce la atingerea de c\u0103tre SUA a tuturor celor trei obiective.<\/p>\n \u00cen noua realitate \u00eens\u0103, informa\u021bia circul\u0103 cu o vitez\u0103 ame\u021bitoare <\/strong><\/p>\n Exist\u0103 o diferen\u021b\u0103 fundamental\u0103 \u00eentre actuala etap\u0103 \u0219i epocile istorice de protec\u021bionism. Tehnologia a modificat radical viteza de circula\u021bie a informa\u021biei \u0219i a cunoa\u0219terii. Inteligen\u021ba artificial\u0103, digitalizarea, comunica\u021biile globale \u0219i mobilitatea capitalului intelectual fac mult mai dificil\u0103 izolarea complet\u0103 a economiilor.<\/p>\n Pot fi ridicate bariere vamale pentru bunuri \u0219i pot fi impuse restric\u021bii asupra unor investi\u021bii sau tehnologii sensibile. Este \u00eens\u0103 mult mai dificil s\u0103 fie oprit\u0103 circula\u021bia ideilor, a informa\u021biei \u0219i a cunoa\u0219terii. Tocmai de aceea, fragmentarea comercial\u0103 nu va produce neap\u0103rat o fragmentare echivalent\u0103 a cunoa\u0219terii. Lumea poate deveni simultan mai fragmentat\u0103 \u00een plan geopolitic \u0219i mai conectat\u0103 \u00een plan informa\u021bional.<\/p>\n Aceasta este una dintre contradic\u021biile definitorii ale epocii actuale: statele \u00eencearc\u0103 s\u0103 rec\u00e2\u0219tige controlul asupra unor fluxuri economice \u00eentr-un moment \u00een care tehnologia reduce continuu capacitatea de a controla fluxurile de informa\u021bie.<\/p>\n Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, tarifele comerciale pot fi privite \u0219i ca instrumente de negociere, nu doar ca expresii ale protec\u021bionismului. Un stat poate utiliza amenin\u021barea cu tarife sau introducerea lor pentru a ob\u021bine acces mai bun pe alte pie\u021be, pentru a modifica anumite practici comerciale sau pentru a renegocia distribu\u021bia beneficiilor \u00een cadrul rela\u021biilor economice existente.<\/p>\n Dac\u0103 aceast\u0103 interpretare este corect\u0103, actualele tensiuni comerciale nu ar marca neap\u0103rat confruntarea dintre un \u201evechi model al globaliz\u0103rii\u201d \u0219i un \u201enou model al fragment\u0103rii\u201d, ci ar putea reprezenta o etap\u0103 de renegociere a globaliz\u0103rii prin redefinirea regulilor comer\u021bului\u0219i prin introducerea \u00een ecua\u021bie a unor criterii subevaluate \u00een perioada de maxim\u0103 expansiune a globaliz\u0103rii. Riscul este \u00eens\u0103 ca instrumentul de negociere s\u0103 devin\u0103 o stare permanent\u0103. Dac\u0103 tarifele genereaz\u0103 represalii succesive, iar criteriul geopolitic ajunge s\u0103 domine criteriul economic, procesul de reconfigurare se poate transforma \u00eentr-o fragmentare autentic\u0103, cu pierderi de eficien\u021b\u0103 \u0219i bun\u0103stare pentru toate blocurile implicate.<\/p>\n Drumul c\u0103tre o globalizare renegociat\u0103<\/strong><\/p>\n Marea \u00eentrebare a prezentului nu este dac\u0103 globalizarea va continua \u00een forma pe care am cunoscut-o, ci \u00een fapt ce o va \u00eenlocui; va fi o economie mondial\u0103 fragmentat\u0103 \u00een blocuri relativ \u00eenchise sau o nou\u0103 arhitectur\u0103 a globaliz\u0103rii, \u00een care deschiderea comercial\u0103 coexist\u0103 cu preocup\u0103rile pentru securitate \u0219i rezilien\u021b\u0103?<\/p>\n Tocmai succesul globaliz\u0103rii a modificat \u00eens\u0103 distribu\u021bia puterii economice \u0219i a creat noi vulnerabilit\u0103\u021bi, \u00eentr-o reconfigurare declan\u0219at\u0103 de \u00eencercarea de adaptare la o lume \u00een schimbare.<\/p>\n Iar provocarea este de fapt evitarea transform\u0103rii acestei renegocieri \u00eentr-un joc cu sum\u0103 negativ\u0103. O lume mai rezilient\u0103 nu trebuie s\u0103 devin\u0103 o lume mai s\u0103rac\u0103, iar securitatea economic\u0103 nu trebuie confundat\u0103 cu izolarea. Obiectivul rezonabil nu este \u00eentoarcerea la o economie f\u0103r\u0103 interdependen\u021be,lucru de altfel aproape imposibil \u00een era digital\u0103, ci dezvoltarea unui nou model echilibrat \u0219i mai sustenabil.<\/p>\n \u00cen fond, disputa actual\u0103 nu vizeaz\u0103 at\u00e2t \u00eenlocuirea modelului globaliz\u0103rii cu unul al deglobaliz\u0103rii, c\u00e2t transformarea principiilor care \u00eei structureaz\u0103 func\u021bionarea \u2013 de la abordarea construit\u0103 aproape exclusiv pe eficien\u021b\u0103 la abordarea care integreaz\u0103, al\u0103turi de eficien\u021b\u0103, rezilien\u021ba, securitatea \u0219i diminuarea disparit\u0103\u021bilor. O gestionare prin cooperare \u0219i renegociere va conduce la transformarea globaliz\u0103rii. O gestionare predominant bazat\u0103 pe conflicte economice \u0219i comerciale poate converti transformarea ei \u00eentr-o fragmentare costisitoare a economiei mondiale, ale c\u0103rei efecte nimeni nu \u0219i le dore\u0219te.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n<\/div>\n Dincolo de ironia aparent\u0103 a vechii expresii \u201efie s\u0103 tr\u0103im vremuri interesante\u201d, realitatea ultimelor decenii arat\u0103 c\u0103 direc\u021bia \u00een care au evoluat economia mondial\u0103 \u0219i societatea \u00een ansamblu ar fi fost greu, dac\u0103 nu chiar imposibil, de anticipat. \u0218i tr\u0103im vremuri interesante, \u00eentr-adev\u0103r. Globalizarea a modificat decisiv, timp \u00eendelungat, comer\u021bul interna\u021bional. Gradul de interdependen\u021b\u0103 creat prin liberalizarea schimburilor, reducerea costurilor de transport \u0219i comunica\u021bii, extinderea lan\u021burilor globale de valoare \u0219i integrarea unor economii emergente de mari dimensiuni a fost unul f\u0103r\u0103 precedent. Produc\u021bia a fost fragmentat\u0103 \u00eentre \u021b\u0103ri \u0219i continente, iar firmele au utilizat capital, for\u021b\u0103 de munc\u0103, materii prime, tehnologie \u0219i competen\u021be provenite din aproape orice regiune a lumii.<\/p>\n Fenomenul la care asist\u0103m ast\u0103zi nu indic\u0103 \u00een mod necesar abandonarea globaliz\u0103rii, ci mai degrab\u0103 un demers de modificare a modelului de dezvoltare pe care aceasta l-a sus\u021binut. Globalizarea nu dispare; mai bine spus, regulile, stimulentele \u0219i raporturile de putere care au f\u0103cut-o posibil\u0103 sunt renegociate.<\/p>\n \u00cen logica dominant\u0103 a ultimelor decenii, eficien\u021ba economic\u0103 s-a impus ca \u0219i criteriu principal al localiz\u0103rii produc\u021biei. R\u0103spunz\u00e2nd la \u00eentrebarea \u201dunde poate fi realizat\u0103 o anumit\u0103 etap\u0103 a produc\u021biei mai bine, mai rapid sau la un cost mai redus?\u201d, f\u0103r\u0103 s\u0103 dispar\u0103 complet, distan\u021bele geografice \u0219i grani\u021bele na\u021bionale \u0219i-au diminuat importan\u021ba economic\u0103.<\/p>\n Globalizarea \u00eentre c\u00e2\u0219tiguri incontestabile \u0219i limite disputate<\/strong><\/p>\n Bilan\u021bul globaliz\u0103rii este imposibil de rezumat \u00eentr-o singur\u0103 concluzie. Cunoa\u0219terea a devenit accesibil\u0103, tehnologiile \u0219i bunele practici s-au r\u0103sp\u00e2ndit accelerat \u00eentre economii. Privit\u0103 la nivel agregat, globalizarea a adus c\u00e2\u0219tiguri considerabile privind intensificarea schimburilor comerciale \u0219i extinderea pie\u021belor, dar \u0219i privind accelerarea circula\u021biei tehnologiilor \u0219i capitalului.<\/p>\n De cealalt\u0103 parte a argumenta\u021biei se situeaz\u0103 distribu\u021bia inegal\u0103 a acestor c\u00e2\u0219tiguri. Nu toate \u021b\u0103rile, regiunile, sectoarele \u0219i categoriile sociale au beneficiat \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103. \u00cen unele economii avansate, relocarea unor activit\u0103\u021bi industriale pe principiul eficien\u021bei a generat pierderi concentrate de locuri de munc\u0103 \u0219i nemul\u021bumiri sociale alimentate de percep\u021bia distribu\u021biei asimetrice a avantajelor economice. Dezbaterile publice au plasat \u00een centrul preocup\u0103rilor disparit\u0103\u021bi interne, accentuarea vulnerabilit\u0103\u021bii unor comunit\u0103\u021bi \u0219i sentimentul nelini\u0219titor al diminu\u0103rii sau chiar al pierderii controlului asupra unor capacit\u0103\u021bi strategice.<\/p>\n A\u0219adar, reala problem\u0103 nu este c\u0103 globalizarea nu a generat bun\u0103stare, ci c\u0103 distribu\u021bia beneficiilor a fost inegal\u0103, iar costurile au fost resim\u021bitedispropor\u021bionat. Distinc\u021biadevine deci esen\u021bial\u0103 \u2013 o cre\u0219tere a bun\u0103st\u0103rii globale poate coexista cu pierderi semnificative pentru anumite grupuri, sectoare sau regiuni. \u0218i tocmai aceste pierderi concentrate au dob\u00e2ndit, \u00een timp, o for\u021b\u0103 politic\u0103 mult mai mare dec\u00e2t c\u00e2\u0219tigurile difuze ale consumatorilor \u0219i ale economiei \u00een ansamblu.<\/p>\n Fragmentarea: e\u0219ec al globaliz\u0103rii sau consecin\u021b\u0103 a succesului ei?<\/strong><\/p>\n A\u0219adar, o dilem\u0103 actual\u0103 poate fi rezumat\u0103 astfel \u2013 fragmentarea economic\u0103 este opusul globaliz\u0103rii sau, paradoxal, unul dintre efectele evolu\u021biei sale? Integrarea economic\u0103, prin accelerarea dezvolt\u0103rii economiilor emergente, a reconfigurat raporturile de putere economic\u0103. Economii cu pozi\u021bii periferice \u00een lan\u021burile globale de valoare au devenit actori industriali, tehnologici \u0219i geopolitici de prim rang.<\/p>\n Prin urmare, tensiunile actuale pot fi interpretate \u0219i ca o reac\u021bie la schimbarea distribu\u021biei puterii economice produse chiar de globalizare. Interdependen\u021ba economiilor a fost perceput\u0103 mult\u0103 vreme ca un c\u00e2\u0219tig real al globaliz\u0103rii, dar iat\u0103 c\u0103 ast\u0103zi, este perceput\u0103 deopotriv\u0103ca vulnerabilitate. Schimbarea de percep\u021bie devine catalizatorul unei rea\u0219ez\u0103ri a valorilor economice asociate securit\u0103\u021bii, rezilien\u021bei \u0219i autonomiei strategice. Eficacitatea economic\u0103 prin prisma costului minim nu mai este singurul reper al deciziilor economice, ci este completat\u0103 acum de criterii privind siguran\u021ba aprovizion\u0103rii, controlul tehnologiilor critice, securitatea energetic\u0103 sau apropierea geopolitic\u0103 a partenerilor. \u00cen acest context, regionalizarea, friend-shoring-ul, near-shoring-ul \u0219i politicile industriale nu reprezint\u0103 neap\u0103rat o \u00eentoarcere la autarhie, ci pot indica o repozi\u021bionare de la o globalizare bazat\u0103 primordial pe premisa eficien\u021bei la o globalizare \u00een care preocuparea pentru rezilien\u021b\u0103 economic\u0103 dob\u00e2nde\u0219te o importan\u021b\u0103 comparabil\u0103.<\/p>\n De la economia global\u0103 la economia blocurilor<\/strong><\/p>\n Noua paradigm\u0103 a economiei mondiale pare s\u0103 se bazeze pe o structur\u0103 mai fragmentat\u0103, organizat\u0103 \u00een jurul unor blocuri economice \u0219i geopolitice. Obiective explicit geopolitice par s\u0103 domine politica economic\u0103 extern\u0103 dac\u0103 analiz\u0103m aspecte evidente privind competi\u021bia dintre marile puteri, politicile de subven\u021bionare a industriilor strategice, restric\u021biile la exportul anumitor tehnologii \u0219i revenirea tarifelor comerciale.<\/p>\n Schimbarea vine \u00eens\u0103 cu un cost, asociat tocmai criteriului esen\u021bial al eficien\u021bei. Lan\u021burile de aprovizionare construite exclusiv \u00een interiorul unor blocuri politice se pot dovedi mai sigure \u00een anumite circumstan\u021be, dar sunt rareori cele mai eficiente din perspectiva costurilor. Duplicarea capacit\u0103\u021bilor de produc\u021bie, limitarea accesului la furnizori competitivi concomitent cu reducerea dimensiunii pie\u021belor pot afecta productivitatea. Cu alte cuvinte, rezilien\u021ba poate presupune o prim\u0103 de asigurare economic\u0103.<\/p>\n De aceea, sunt rezervat \u00een a descrie perioada actual\u0103 drept \u201esf\u00e2r\u0219itul globaliz\u0103rii\u201d; ar fi mai potrivit s\u0103 vorbim despre sf\u00e2r\u0219itul unei forme de globalizare.<\/p>\n \u00cen acest nou context, r\u0103zboaiele comerciale joac\u0103 un rol important. Tarifele pot proteja temporar anumite industrii, pot modifica stimulentele pentru investi\u021bii \u0219i pot deveni instrument de negociere; pot crea presiune asupra partenerilor comerciali pentru renegocierea unor acorduri sau pentru corectarea unor dezechilibre considerate excesive. Dar \u0219i tarifele implic\u0103 un cost \u2013 pot majora pre\u021burile \u0219i pot afecta industriile care utilizeaz\u0103 bunuri importate. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, pot genera represalii, conduc\u00e2nd \u0219i la diminuarea schimburilor comerciale \u0219i a investi\u021biilor.<\/p>\n \u00centr-o economie profund interconectat\u0103, este dificil de delimitat c\u00e2\u0219tig\u0103torii \u0219i perdan\u021bii \u00eentr-un conflict comercial. Un produs importat poate reprezenta simultan un concurent pentru o industrie local\u0103 \u0219i un input indispensabil pentru o alt\u0103 industrie local\u0103. Protejarea celei dint\u00e2i poate diminua competitivitatea celei de-a doua. Din acest motiv, efectele tarifelor trebuie analizate pe \u00eentregul lan\u021b de valoare, nu doar la nivelul sectorului direct protejat.<\/p>\n Mai mult, r\u0103zboiul comercial poate produce efecte dincolo de sfera comercial\u0103, iar escaladarea persistent\u0103 risc\u0103 s\u0103 transforme o disput\u0103 comercial\u0103 \u00eentr-un proces mai amplu de fragmentare economic\u0103.<\/p>\n Spre exemplu, ini\u021biativa administra\u021biei SUA de a cre\u0219te semnificativ taxele asupra importurilor a produs evolu\u021biicontradictorii\u00een fluxurile comerciale\u0219i a influen\u021bat\u00een mod direct percep\u021bia investitorilor fa\u021b\u0103 de activele financiare din SUA. R\u0103zboiul comercial survenit \u00een urma deciziei de a introduce tarife comerciale poate fi privit \u0219i din perspectiva teoriei jocurilor: Dilema Tarifar\u0103. <\/strong><\/p>\n R\u0103zboiul comercial poate fi analizat ca un joc non-cooperativ care conduce la echilibre suboptimale \u0219i genereaz\u0103 pierderi pentru toate p\u0103r\u021bile. Inclusiv SUA ar putea avea de pierdut, din cauza interdependen\u021bei economice globale.<\/p>\n Economi\u0219tii privesc predominant la un astfel de scenariu din perspectiva devia\u021biei PIB real de la scenariul de baz\u0103. Aceasta variaz\u0103 semnificativ \u00een func\u021bie de r\u0103spunsul economiilor afectate de tarife (adopt\u0103 sau nu m\u0103suri de retorsiune). Totu\u0219i: impactul social, pe toate orizonturile de timp, nu poate fi neglijat sau eclipsat de calculele economice. Na\u021biunile \u0219i statele nu au ap\u0103rut \u0219i nu func\u021bioneaz\u0103 pornind doar \u00a0de la principiile dup\u0103 care se ghideaz\u0103 corpora\u021biile eficiente.<\/p>\n McKibbin, Noland \u0219i Shuetrim (2025)au realizat, pe baza un model de tip G-Cube, o serie de estim\u0103ri cu privire la efectele tarifelor introduse de administra\u021bia SUA, fiind investigate proiec\u021bii contrafactuale pentru China, SUA \u0219i state europene membre G20, asupra c\u0103rora impactul direct este semnificativ, precum \u0219i grupat pentru celelalte \u021b\u0103ri europene. Acestea arat\u0103 c\u0103 SUA ar fi \u00een cele din urm\u0103 mai pu\u021bin afectat\u0103 dec\u00e2t statele europene, dar totu\u0219i semnificativ mai mult dec\u00e2t China.<\/p>\n Sursa:McKibbin, Noland \u0219i Shuetrim (2025). Nota: CHN = China; DEU = Germania; FRA = Fran\u021ba; ITA = Italia; USA = Statele Unite ale Americii; EUR = restul statelor UE \u00een afara celor men\u021bionate explicit<\/em><\/p>\n Proiec\u021biile realizate mai sus corespund scenariului \u00een care nu exist\u0103 efecte de retorsiune. \u00cen scenariul II, vor fi luate \u00een considerare \u0219i efectele de retorsiune.<\/p>\n Sursa:McKibbin, Noland \u0219i Shuetrim (2025). Nota: CHN = China; DEU = Germania; FRA = Fran\u021ba; ITA = Italia; USA = Statele Unite ale Americii; EUR = restul statelor UE \u00een afara celor men\u021bionate explicit<\/em><\/p>\n Pentru \u021b\u0103rile incluse \u00een e\u0219antionul restul UE, efectele manifestate sunt at\u00e2t de runda I, c\u00e2t \u0219i (mai ales) de runda II. \u00cen scenariul \u00een care toate statele adopt\u0103 m\u0103suri de retorsiune, dup\u0103 cum se poate observa din graficul de mai sus, tot China, principalul competitor al SUA, este cel mai pu\u021bin afectat\u0103.<\/p>\n Pornind de la simul\u0103rile prezentate mai sus, am considerat interac\u021biunea strategic\u0103 la nivel comercial dintre SUA \u0219i restul UE (restul statelor UE \u00een afara celor men\u021bionate explicit) pe baza unui joc non-cooperativ.\u00a0 Astfel, vom avea doi juc\u0103tori: SUA \u0219i Restul UE, \u0219i dou\u0103 situa\u021bii posibile Liberalizare (L)<\/strong> \u0219i Protec\u021bionism (P). <\/strong><\/p>\n Pornind de la simul\u0103rile anterioare, am determinat matricea rezultatelor posibile \u00een scenariile ipotetice prezentate (Liberalizare sau Protec\u021bionism). Mai jos se reg\u0103se\u0219te a\u0219a-zisa matrice de payoff<\/em> pentru jocul non-cooperativ considerat, cu men\u021biunea c\u0103 pierderile considerate sunt permanente:<\/p>\n Cifrele din matrice arat\u0103 ajust\u0103rile PIB real \u00een raportul cu nivelul pe care le-ar fi avut la finalul orizontului de estimare (2030) \u00een absen\u021ba m\u0103surilor tarifare. Conform cifrelor din matrice, \u00een condi\u021biile care va continua regimul de liber schimb ca \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, nici unul dintre juc\u0103tori nu va \u00eenregistra o pierdere. \u00cen condi\u021biile, \u00een care unul dintre juc\u0103tori va alege s\u0103 impun\u0103 tarife comerciale, iar cel\u0103lalt nu va agrea m\u0103suri similare (va continua regimul de schimburi comerciale caracterizat de liberalizare), atunci pierderile \u00een termeni de PIB real vor fi de 0.046 % pentru SUA, respectiv de\u00a0 0.28 % pentru restul UE. \u00cen schimb, \u00een scenariul \u00een care ambii juc\u0103tori vor recurge la tarife comerciale (regim protec\u021bionist), pierderile aproape c\u0103 se vor dubla. Din matricea de payoff <\/em>a acestui joc non-cooperativ rezult\u0103 bine\u00een\u021beles c\u0103 cel mai bine ar fi ca ambii juc\u0103tori s\u0103 men\u021bin\u0103 un regim de liber schimb.<\/p>\n Din perspectiva strict\u0103 a efectelor asupra PIB real, nici SUA, nici restul UE nu au stimulent economic s\u0103 abandoneze liberalizarea. Matricea de mai sus spune c\u0103 o abatere unilateral\u0103 de la liberalizare produce acela\u0219i vector de pierderi macroeconomice, indiferent cine ini\u021biaz\u0103 abaterea de la liberalizare, \u00eens\u0103 SUA rezist\u0103 mai bine indiferent ce s-ar impune. Aceast\u0103 proprietate a jocului prezentat exprim\u0103 hegemonia\/rezilien\u021ba SUA \u00een matrice. Deci indiferent de regimul protec\u021bionist considerat, costul relativ suportat de hegemon este mult mai mic dec\u00e2t costul suportat de partener. \u00cen contextual jocului propus, SUA nu este imun\u0103 la protec\u021bionism, dar asimetria pierderilor \u00eei ofer\u0103 o capacitate mai mare de a suporta escaladarea. \u00centr-un joc \u00een care payoff<\/em>-urile sunt definite exclusiv prin PIB real, liberul schimb constituie echilibrul Nash. Totu\u0219i, odat\u0103 ce hegemonul abandoneaz\u0103 unilateral acest echilibru, costurile tranzi\u021biei c\u0103tre protec\u021bionism sunt puternic asimetrice.<\/p>\n Dat fiind regimul democratic \u0219i politica economic\u0103 asumat\u0103 de administra\u021bia sa, SUA sunt subiectul unei imposibile trinit\u0103\u021bi<\/strong>:<\/p>\n Prin abordarea unei politicii protec\u021bioniste SUA poate realiza maxim dou\u0103 din cele trei obiective men\u021bionate. Totu\u0219i, o abordare bazat\u0103 pe cooperare cu Europa, chiar dac\u0103 renegociat\u0103 \u0219i pe baze diferite de cele din trecut (incluz\u00e2nd un acord bilateral de eliminare reciproc\u0103 a taxelor), ar putea conduce la atingerea de c\u0103tre SUA a tuturor celor trei obiective.<\/p>\n \u00cen noua realitate \u00eens\u0103, informa\u021bia circul\u0103 cu o vitez\u0103 ame\u021bitoare <\/strong><\/p>\n Exist\u0103 o diferen\u021b\u0103 fundamental\u0103 \u00eentre actuala etap\u0103 \u0219i epocile istorice de protec\u021bionism. Tehnologia a modificat radical viteza de circula\u021bie a informa\u021biei \u0219i a cunoa\u0219terii. Inteligen\u021ba artificial\u0103, digitalizarea, comunica\u021biile globale \u0219i mobilitatea capitalului intelectual fac mult mai dificil\u0103 izolarea complet\u0103 a economiilor.<\/p>\n Pot fi ridicate bariere vamale pentru bunuri \u0219i pot fi impuse restric\u021bii asupra unor investi\u021bii sau tehnologii sensibile. Este \u00eens\u0103 mult mai dificil s\u0103 fie oprit\u0103 circula\u021bia ideilor, a informa\u021biei \u0219i a cunoa\u0219terii. Tocmai de aceea, fragmentarea comercial\u0103 nu va produce neap\u0103rat o fragmentare echivalent\u0103 a cunoa\u0219terii. Lumea poate deveni simultan mai fragmentat\u0103 \u00een plan geopolitic \u0219i mai conectat\u0103 \u00een plan informa\u021bional.<\/p>\n Aceasta este una dintre contradic\u021biile definitorii ale epocii actuale: statele \u00eencearc\u0103 s\u0103 rec\u00e2\u0219tige controlul asupra unor fluxuri economice \u00eentr-un moment \u00een care tehnologia reduce continuu capacitatea de a controla fluxurile de informa\u021bie.<\/p>\n Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, tarifele comerciale pot fi privite \u0219i ca instrumente de negociere, nu doar ca expresii ale protec\u021bionismului. Un stat poate utiliza amenin\u021barea cu tarife sau introducerea lor pentru a ob\u021bine acces mai bun pe alte pie\u021be, pentru a modifica anumite practici comerciale sau pentru a renegocia distribu\u021bia beneficiilor \u00een cadrul rela\u021biilor economice existente.<\/p>\n Dac\u0103 aceast\u0103 interpretare este corect\u0103, actualele tensiuni comerciale nu ar marca neap\u0103rat confruntarea dintre un \u201evechi model al globaliz\u0103rii\u201d \u0219i un \u201enou model al fragment\u0103rii\u201d, ci ar putea reprezenta o etap\u0103 de renegociere a globaliz\u0103rii prin redefinirea regulilor comer\u021bului\u0219i prin introducerea \u00een ecua\u021bie a unor criterii subevaluate \u00een perioada de maxim\u0103 expansiune a globaliz\u0103rii. Riscul este \u00eens\u0103 ca instrumentul de negociere s\u0103 devin\u0103 o stare permanent\u0103. Dac\u0103 tarifele genereaz\u0103 represalii succesive, iar criteriul geopolitic ajunge s\u0103 domine criteriul economic, procesul de reconfigurare se poate transforma \u00eentr-o fragmentare autentic\u0103, cu pierderi de eficien\u021b\u0103 \u0219i bun\u0103stare pentru toate blocurile implicate.<\/p>\n Drumul c\u0103tre o globalizare renegociat\u0103<\/strong><\/p>\n Marea \u00eentrebare a prezentului nu este dac\u0103 globalizarea va continua \u00een forma pe care am cunoscut-o, ci \u00een fapt ce o va \u00eenlocui; va fi o economie mondial\u0103 fragmentat\u0103 \u00een blocuri relativ \u00eenchise sau o nou\u0103 arhitectur\u0103 a globaliz\u0103rii, \u00een care deschiderea comercial\u0103 coexist\u0103 cu preocup\u0103rile pentru securitate \u0219i rezilien\u021b\u0103?<\/p>\n Tocmai succesul globaliz\u0103rii a modificat \u00eens\u0103 distribu\u021bia puterii economice \u0219i a creat noi vulnerabilit\u0103\u021bi, \u00eentr-o reconfigurare declan\u0219at\u0103 de \u00eencercarea de adaptare la o lume \u00een schimbare.<\/p>\n Iar provocarea este de fapt evitarea transform\u0103rii acestei renegocieri \u00eentr-un joc cu sum\u0103 negativ\u0103. O lume mai rezilient\u0103 nu trebuie s\u0103 devin\u0103 o lume mai s\u0103rac\u0103, iar securitatea economic\u0103 nu trebuie confundat\u0103 cu izolarea. Obiectivul rezonabil nu este \u00eentoarcerea la o economie f\u0103r\u0103 interdependen\u021be,lucru de altfel aproape imposibil \u00een era digital\u0103, ci dezvoltarea unui nou model echilibrat \u0219i mai sustenabil.<\/p>\n \u00cen fond, disputa actual\u0103 nu vizeaz\u0103 at\u00e2t \u00eenlocuirea modelului globaliz\u0103rii cu unul al deglobaliz\u0103rii, c\u00e2t transformarea principiilor care \u00eei structureaz\u0103 func\u021bionarea \u2013 de la abordarea construit\u0103 aproape exclusiv pe eficien\u021b\u0103 la abordarea care integreaz\u0103, al\u0103turi de eficien\u021b\u0103, rezilien\u021ba, securitatea \u0219i diminuarea disparit\u0103\u021bilor. O gestionare prin cooperare \u0219i renegociere va conduce la transformarea globaliz\u0103rii. O gestionare predominant bazat\u0103 pe conflicte economice \u0219i comerciale poate converti transformarea ei \u00eentr-o fragmentare costisitoare a economiei mondiale, ale c\u0103rei efecte nimeni nu \u0219i le dore\u0219te.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n<\/div>\n [analyse_source url=”https:\/\/www.svnews.ro\/leonardo-badea%c2%b8-prim-viceguvernator-bnr-globalizarea-renegociata-intre-hegemonie-protectionismsi-rezilienta\/557203\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" [analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2026\/05\/18\/535763\/210308553412054f45445ef63.jpeg”] Dincolo de ironia aparent\u0103 a vechii expresii \u201efie s\u0103 tr\u0103im vremuri interesante\u201d, realitatea ultimelor decenii arat\u0103 c\u0103 direc\u021bia \u00een care au evoluat economia mondial\u0103 \u0219i societatea \u00een ansamblu ar fi fost greu, dac\u0103 nu chiar imposibil, de anticipat. \u0218i tr\u0103im vremuri interesante, \u00eentr-adev\u0103r. Globalizarea a modificat decisiv, timp \u00eendelungat, comer\u021bul interna\u021bional. Gradul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,175],"class_list":["post-2124556","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-svnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2124556","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2124556"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2124556\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2124556"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2124556"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2124556"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n
![](\"https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2026\/09\/01\/557203\/13ffa29ccd7146daf9661a6d106500194.jpg\")
<\/p>\n\n
![](\"https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2026\/09\/01\/557203\/88c2290e05ee244444f0be43206500229.jpg\")
<\/p>\n\n\n
\n Restul UE: L<\/strong><\/td>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Restul UE: P<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n SUA: L<\/strong><\/td>\n (0 %, 0 %)<\/td>\n (-0.046 %, -0.28%)<\/td>\n<\/tr>\n \n SUA: P<\/strong><\/td>\n (-0.046 %, -0.28%)<\/td>\n (-0.096 %, -0.54%)<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n \n
\n
<\/p>\n\n
<\/p>\n\n\n
\n Restul UE: L<\/strong><\/td>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Restul UE: P<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n SUA: L<\/strong><\/td>\n (0 %, 0 %)<\/td>\n (-0.046 %, -0.28%)<\/td>\n<\/tr>\n \n SUA: P<\/strong><\/td>\n (-0.046 %, -0.28%)<\/td>\n (-0.096 %, -0.54%)<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n \n