La 2 septembrie 1976, era inaugurat magazinul universal ‘Unirea’ din Bucure\u0219ti, una dintre cele mai importante construc\u021bii comerciale ale Rom\u00e2niei comuniste. Amplasat \u00een Pia\u021ba Unirii, \u00eentr-unul dintre cele mai aglomerate puncte ale Capitalei, magazinul, supranumit ‘nava amiral a comer\u021bului rom\u00e2nesc’, a fost g\u00e2ndit ca un loc \u00een care bucure\u0219tenii s\u0103 poat\u0103 g\u0103si, \u00eentr-o singur\u0103 cl\u0103dire, o gam\u0103 larg\u0103 de produse.<\/p>\n
Inaugurarea a avut loc \u00een prezen\u021ba lui Nicolae Ceau\u0219escu. Pentru regimul de atunci, noul magazin reprezenta o demonstra\u021bie a capacit\u0103\u021bii statului de a construi \u0219i organiza spa\u021bii comerciale moderne.<\/p>\n
![](\"https:\/\/agerpres.ro\/data\/202609\/20260901205909_307815.jpg\")
<\/p>\n
Sursa foto: www.simplybucharest.ro<\/a><\/p>\n Proiectul a fost realizat de un colectiv de speciali\u0219ti condus de arhitectul Gheorghe Leahu, potrivit lucr\u0103rii ‘Bucure\u0219ti. Ghid turistic’, autori Dan Berindei \u0219i Sebastian Bonifaciu (Editura Sport-Turism, Bucure\u0219ti, 1980). Construc\u021bia \u00eencepuse \u00een 1973, iar forma ini\u021bial\u0103 a magazinului era concentrat\u0103 \u00een corpul central, orientat spre Pia\u021ba Unirii. Cl\u0103direa dispunea de opt niveluri, dintre care dou\u0103 erau subterane, iar suprafa\u021ba comercial\u0103 era de aproximativ 30.000 de metri p\u0103tra\u021bi.<\/p>\n \u00cen anii ’80, magazinul a fost extins prin ad\u0103ugarea aripilor C\u0103l\u0103ra\u0219i \u0219i Splai.<\/p>\n Motivul pentru care magazinul a fost construit era, \u00een primul r\u00e2nd, unul practic. Bucure\u0219tiul avea nevoie de spa\u021bii comerciale mari, iar ‘Unirea’ urma s\u0103 deserveasc\u0103 nu doar locuitorii zonei, ci oameni veni\u021bi din toate cartierele ora\u0219ului \u0219i chiar din alte localit\u0103\u021bi. Amplasarea era ideal\u0103, Pia\u021ba Unirii fiind, ca \u0219i acum, unul dintre marile noduri de transport ale Capitalei. \u00cen plus, magazinul oferea ceva neobi\u0219nuit pentru Rom\u00e2nia acelor ani: o concentra\u021bie foarte mare de produse \u0219i servicii \u00eentr-un singur loc.<\/p>\n Sursa foto:\u00a0ro.wikipedia.org<\/a><\/p>\n \u00cen anii ’80, magazinul era organizat pe unit\u0103\u021bi specializate la fiecare nivel, cu un supermagazin alimentar la subsol \u0219i continu\u00e2nd cu raioane de articole de uz general, articole de \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte, \u021bes\u0103turi, confec\u021bii pentru copii, femei \u0219i b\u0103rba\u021bi, articole de uz casnic, sport, agrement, electrice \u0219i electrotehnice. La ultimele etaje func\u021bionau un restaurant, o autoservire, o cofet\u0103rie \u0219i o patiserie. De asemenea, magazinul era dotat cu instala\u021bii de climatizare \u0219i sonorizare, cu sc\u0103ri rulante \u0219i cinci lifturi de mare capacitate, fiind conceput pentru a deservi zilnic aproximativ 150.000 de persoane, potrivit sursei citate.<\/p>\n \u00cen acest sens, ‘Unirea’ era mai mult dec\u00e2t un simplu magazin. Pentru cump\u0103r\u0103torul anilor ’70 \u0219i ’80, era aproape o mic\u0103 lume \u00een interiorul ora\u0219ului. Puteai merge acolo pentru haine, pentru obiecte de cas\u0103, pentru alimente sau pentru un aparat electrocasnic \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, puteai s\u0103 m\u0103n\u00e2nci sau s\u0103 bei ceva. Din perspectiva prezentului, conceptul seam\u0103n\u0103 destul de mult cu ceea ce numim ast\u0103zi un centru comercial, chiar dac\u0103 termenul de ‘mall’ nu era folosit atunci.<\/p>\n Totu\u0219i, trebuie f\u0103cut\u0103 o diferen\u021b\u0103 \u00eentre imaginea oficial\u0103 a magazinului \u0219i realitatea comer\u021bului comunist. Faptul c\u0103 magazinul ‘Unirea’ era mare \u0219i modern nu \u00eensemna c\u0103 produsele se g\u0103seau \u00eentotdeauna \u00een cantit\u0103\u021bile dorite. Rom\u00e2nia anilor ’80 a fost marcat\u0103 de penurie, de cozi \u0219i de lipsuri, iar un magazin impresionant ca dimensiune nu elimina neajunsurile economice ale vremii. \u00cen acest sens, magazinul reflecta contradic\u021biile perioadei: o cl\u0103dire modern\u0103 \u0219i spectaculoas\u0103, dar aflat\u0103 \u00eentr-un sistem economic care devenea tot mai incapabil s\u0103 asigure abunden\u021ba promis\u0103.<\/p>\n Sursa foto:\u00a0ro.wikipedia.org<\/a><\/p>\n Dup\u0103 Revolu\u021bia din 1989, lumea \u00een care fusese creat magazinul ‘Unirea’ s-a schimbat complet. Economia de pia\u021b\u0103 a adus alte produse, alte firme \u0219i, mai ales, o nou\u0103 cultur\u0103 a consumului. Fa\u021bada auster\u0103 a perioadei comuniste a \u00eenceput s\u0103 fie acoperit\u0103 de reclame, iar \u00een interior au ap\u0103rut numero\u0219i comercian\u021bi \u0219i branduri. Transformarea nu s-a produs peste noapte, dar \u00een anii ’90, ‘Unirea’ a \u00eenceput s\u0103 semene tot mai pu\u021bin cu vechiul magazin universal \u0219i tot mai mult cu un centru comercial modern.<\/p>\n \u00cen iunie 1995, la parterul Magazinului ‘Unirea’ s-a deschis primul restaurant McDonald’s din Rom\u00e2nia, care func\u021bioneaz\u0103 \u00een continuare \u00een acela\u0219i loc. Numeroasele raioane din magazin prezentau articole \u0219i juc\u0103rii pentru copii, articole de \u00eembr\u0103c\u0103minte \u0219i accesorii pentru adul\u021bi, \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte, articole de marochin\u0103rie, echipamente \u0219i articole sport, bijuterii, ceasuri, cosmetice, produse de artizanat, decora\u021biuni pentru cas\u0103, electronice \u0219i electrocasnice, articole de libr\u0103rie \u0219i c\u0103r\u021bi. Ulterior, au ap\u0103rut articole de telefonie mobil\u0103, optic\u0103 \u0219.a., potrivit unireashop.ro<\/a>.<\/p>\n Un moment important a venit la sf\u00e2r\u0219itul anilor ’90 \u0219i \u00eenceputul anilor 2000, c\u00e2nd au \u00eenceput investi\u021bii mai consistente \u00een modernizarea complexului. ‘Unirea’ a devenit ‘Unirea Shopping Center’, iar spa\u021biul a fost reorganizat pentru a putea g\u0103zdui magazine \u0219i activit\u0103\u021bi comerciale independente.<\/p>\n La momentul inaugur\u0103rii sale din 2005, ‘Parking Unirea’ a fost oficial prima parcare supraetajat\u0103 de mari dimensiuni construit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Structura aflat\u0103 \u00een partea de est \/ sud-est a corpului principal al magazinului fusese proiectat\u0103 cu o capacitate uria\u0219\u0103 pentru acea vreme, oferind peste 1.250 de locuri de parcare.<\/p>\n Ast\u0103zi, magazinul ‘Unirea’ r\u0103m\u00e2ne unul dintre reperele centrale ale Bucure\u0219tiului, dar mai ales prin pozi\u021bia sa \u0219i prin valoarea sa simbolic\u0103. ‘Unirea’ nu mai are aceea\u0219i aur\u0103 de ‘magazin universal’ care concentra aproape totul \u00eentr-un singur loc, cump\u0103r\u0103torii mut\u00e2ndu-se \u00een mare parte spre malluri moderne \u0219i spre alte zone ale Capitalei. Totu\u0219i, cl\u0103direa continu\u0103 s\u0103 fie frecventat\u0103 \u0219i s\u0103 aib\u0103 un rol practic, datorit\u0103 accesului foarte bun \u0219i a vizibilit\u0103\u021bii sale \u00een Pia\u021ba Unirii. Este un simbol urban \u00eenc\u0103 recognoscibil, dar \u0219i un loc care arat\u0103 c\u00e2t de mult s-au schimbat, \u00een ultimele decenii, obiceiurile de consum \u0219i a\u0219tept\u0103rile publicului. AGERPRES (Documentare – Horia Plugaru, editor: Cerasela B\u0103di\u021b\u0103, editor online: Alexandru Cojocaru)<\/p>\n![](\"https:\/\/agerpres.ro\/data\/202609\/20260901205923_449486.jpg\")
<\/p>\n
\n![](\"https:\/\/agerpres.ro\/data\/202609\/20260901210012_673161.jpg\")
<\/p>\n
\n