Pentru o c\u00e2t mai bun\u0103 \u00een\u0163elegere a situa\u0163iei actuale din Rom\u00e2nia este necesar s\u0103 fie avute \u00een vedere mai multe dimensiuni.<\/p>\n
Pe plan pur intern,<\/strong> este evident c\u0103 pachetele de modific\u0103ri legislative din ultimul an \u015fi ceva au afectat nu doar segmente mari din popula\u0163ie, ci \u015fi grupuri de interese influente. \u00cen plus, unele dintre m\u0103surile anun\u0163ate \u00een continuare vizau \u015fi mai multe astfel de grupuri.<\/p>\n Tensiunile au dep\u0103\u015fit, \u00eens\u0103, ceea ce era oarecum standard de a\u015fteptat de la orice reforme substan\u0163iale din mai multe motive ce au favorizat partide diferite.<\/p>\n De exemplu, am\u00e2narea ini\u0163ial\u0103 a reformelor \u00een sectorul public a creat un deficit de legitimitate pentru taxele \u015fi alte constr\u00e2ngeri aplicate rapid sectorului privat. Cu c\u00e2t \u00eent\u00e2rzierile \u015fi blocajele \u00een reformarea zonei publice s-au prelungit, \u00een timp ce ve\u015ftile proaste pentru sectorul privat se acumulau, deficitul de legitimitate a crescut. Acesta a f\u0103cut mai u\u015foar\u0103 exploatarea politic\u0103 a nemul\u0163umirilor.<\/p>\n De asemenea, a contat faptul c\u0103 modific\u0103rile adoptate nu au reprezentat, din p\u0103cate, doar lucruri bune pentru Rom\u00e2nia. Ele au inclus \u015fi destule gre\u015feli ce au generat \u015fi reac\u0163ii adverse legitime.<\/p>\n \u00cen domeniul politicilor publice, nu este suficient ca diagnosticul s\u0103 fie bun \u015fi medicamentul s\u0103 fie corect identificat (\u015fi nu a fost \u00eentotdeauna cazul). Modul de prioritizare, doza \u015fi ritmul de administrare sunt la fel de importante \u015fi ele.<\/p>\n Reac\u0163iile au fost exacerbate \u015fi de fondul anul\u0103rii primului tur al alegerilor preziden\u0163iale din 2024 care a crescut suspiciunea unor segmente fa\u0163\u0103 de stat \u015fi reticen\u0163a la reforme care afectau mai mult omul obi\u015fnuit.<\/p>\n Miza mare a reform\u0103rii pensiilor \u00een justi\u0163ie \u015fi o serie de erori de abordare pe acel subiect au avut \u015fi ele un rol important \u00een tensionarea jocurilor de putere. Mai ales cre\u015fterea v\u00e2rstei de pensionare a generat mobiliz\u0103ri \u015fi din afara domeniului justi\u0163iei, o serie de categorii profesionale anticip\u00e2nd m\u0103suri similare \u015fi \u00een cazul lor \u015fi unele grupuri influente realiz\u00e2nd c\u0103 aceasta va perturba indirect multe sisteme de putere[i]<\/a>.<\/p>\n Presa\u0163i de direc\u0163ia modific\u0103rilor \u015fi de alte evolu\u0163ii la care m\u0103 voi referi mai jos \u015fi \u00eencuraja\u0163i de scorul redus \u00een sondaje al partidelor care au sus\u0163inut reforme – unii actori au \u015fi adoptat o tactic\u0103 eronat\u0103. Nu s-au mai concentrat pe numeroasele gre\u015feli de execu\u0163ie, ci au negat \u00eens\u0103\u015fi problema pe p\u0103r\u0163ile care-i interesau.<\/p>\n Or problematica v\u00e2rstei de pensionare mult mai reduse dec\u00e2t media UE nu avea cum s\u0103 atrag\u0103 cine \u015ftie ce simpatii. Aceasta cu at\u00e2t mai mult \u00een contextul unor reforme ce afectau deja popula\u0163ia larg\u0103 \u015fi al unor rezultate foarte slabe \u00een combaterea marii corup\u0163ii.<\/p>\n De asemenea, pe partea de risip\u0103 de fonduri publice, o cre\u015ftere economic\u0103 de numai 0,9% din PIB \u00een 2024 concomitent cu un deficit de 9,3% din PIB, \u015fi asta \u00een condi\u0163iile \u00een care Rom\u00e2nia aproape c\u0103 \u015fi-a dublat datoria extern\u0103 \u00een perioada 2021-2024, ar\u0103tase deja c\u0103 re\u0163eta anterioar\u0103 nu era sustenabil\u0103.<\/p>\n Aceast\u0103 eroare de tactic\u0103 a fost poten\u0163at\u0103 de modul de gestionare a mo\u0163iunii de cenzur\u0103 \u00een sine. Motiva\u0163ia slab argumentat\u0103 a mo\u0163iunii, sus\u0163inerea sa vizibil\u0103 de c\u0103tre numeroase personaje f\u0103r\u0103 credibilitate etic\u0103, rolul unui partid asociat cu risipa enorm\u0103 din anii anteriori \u00een coordonarea comunic\u0103rii politice, precum \u015fi episoade flagrante de personalizare \u015fi intimidare prin institu\u0163ii publice au fost tot at\u00e2tea gre\u015feli de abordare.<\/p>\n Aceste elemente au crescut rapid legitimitatea public\u0103 a direc\u0163iei reformiste, cumva post-factum.<\/p>\n Practic, unele for\u0163e politice au fost percepute de mai mul\u0163i rom\u00e2ni ca fiind mai preocupate de interesul general dec\u00e2t altele, chiar dac\u0103 reformele l\u0103saser\u0103 de dorit[ii]<\/a>.<\/p>\n A\u015fa s-a ajuns ca de la un scor slab \u00een sondaje pentru for\u0163ele politice ce au promovat reforme \u00een ajunul mo\u0163iunii, s\u0103 se ajung\u0103 la c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 aceea la un scor semnificativ mai bun. Acesta a fost suficient c\u00e2t s\u0103 dea de g\u00e2ndit cu privire la rezultatele poten\u0163iale ale unor alegeri anticipate \u015fi a necesitat timp de analiz\u0103 \u015fi renegocieri, reduc\u00e2nd plaja de op\u0163iuni politice pentru o parte din promotorii mo\u0163iunii.<\/p>\n Dar blocajele \u00eenc\u0103 \u00een curs \u015fi conflictele din ultimele luni nu ar putea fi \u00een\u0163elese bine f\u0103r\u0103 a avea \u00een vedere \u015fi alte 3 dimensiuni influen\u0163ate \u015fi extern.<\/p>\n Astfel, pe plan politico-securitar, retensionarea situa\u0163iei \u00eentre Guvernul american \u015fi Uniunea European\u0103 a complicat unele aspecte \u015fi pentru Rom\u00e2nia.<\/strong><\/p>\n SUA este \u00een continuare implicat\u0103 \u00een ritm alert \u00eentr-o campanie global\u0103 pe multiple fronturi \u00een care \u00eencearc\u0103 s\u0103 securizeze pozi\u0163ii strategice, s\u0103 contracareze mut\u0103rile Chinei \u015fi s\u0103 neutralizeze din alia\u0163ii acesteia.<\/p>\n \u00cen acest context, este tentat\u0103 s\u0103-\u015fi clasifice alia\u0163ii\/partenerii \u00een func\u0163ie de gradul de utilitate strategic\u0103 \u015fi de disponibilitatea de a sprijini planurile americane de termen scurt.<\/p>\n De\u015fi UE a f\u0103cut numeroase concesii \u00een ultimii ani pentru a acomoda cerin\u0163ele americane, lipsa de sprijin sau sprijinul slab pentru ini\u0163iativele SUA \u00een alte zone dec\u00e2t cea legat\u0103 de Ucraina au deranjat repetat.<\/p>\n Aceasta cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t transferul mare de responsabilit\u0103\u0163i financiare pentru securitatea european\u0103 de la SUA c\u0103tre Uniunea European\u0103 din ultimii ani o f\u0103cuse pe aceasta din urm\u0103 s\u0103 preseze deja pentru o alocare propor\u0163ional\u0103 \u015fi de influen\u0163\u0103 geopolitic\u0103 \u00een zon\u0103.<\/p>\n Adic\u0103, dac\u0103 tot trebuie s\u0103 fie principalul finan\u0163ator al r\u0103zboiului din Ucraina \u015fi al re\u00eenarm\u0103rii continentului, UE ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een direc\u0163ia unei emancip\u0103ri politico-militare reale fa\u0163\u0103 de SUA.<\/p>\n De\u015fi sper\u0103 multe de la un eventual succes al Partidului Democrat la alegerile parlamentare americane \u201emidterm\u201d din noiembrie, UE se teme, astfel, c\u0103 intrarea strategiei americane \u00eentr-o faz\u0103 de divergen\u0163\u0103 cu cea european\u0103 pe mai multe niveluri poate fi de termen mai lung.<\/p>\n Perpetuarea sl\u0103biciunii politico-militare ar expune-o \u015fi fa\u0163\u0103 de restul de for\u0163e majore geopolitice din lume implicate \u00een procesul de re\u00eemp\u0103r\u0163ire de sfere de influen\u0163\u0103 ce se deruleaz\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n Concentrarea \u201eBruxelles-ului\u201d din ultima perioad\u0103 pe sprijinirea furnizorilor de pe continent nu doar \u00een domeniul militar, dar \u015fi \u00een privin\u0163a dezvolt\u0103rii unei autonomii digitale \u015fi de comunica\u0163ii[iii]<\/a> etc, precum \u015fi criteriile de eligibilitate pentru programul de finan\u0163are a \u00eenarm\u0103rii SAFE, reflect\u0103 aceast\u0103 dorin\u0163\u0103 de emancipare.<\/p>\n Dup\u0103 o perioad\u0103 de relativ\u0103 calmare a tensiunilor dintre SUA \u015fi UE la finalul anului trecut, au ap\u0103rut mai multe evolu\u0163ii care au putut fi interpretate la Washington ca semnale ale unei emancip\u0103ri mai largi.<\/p>\n Printre acestea se num\u0103r\u0103 pozi\u0163ionarea UE fa\u0163\u0103 de atacarea Iranului, \u00eenceput\u0103 \u00een februarie 2026. Important\u0103 a fost probabil \u015fi configura\u0163ia final\u0103 a programului SAFE care prevede o preferin\u0163\u0103 pentru furnizori europeni pentru aproximativ 65% din fonduri, \u015fi include \u00een rest \u015fi a\u015fa-numita clauza de independen\u0163\u0103[iv]<\/a>.<\/p>\n \u00cen paralel, mai multe companii americane au fost eliminate gradual, direct sau indirect, din anumite sisteme europene de comunica\u0163ii \u015fi baze de date.[v]<\/a><\/p>\n Pierderea alegerilor de Viktor Orban nu a ajutat nici ea percep\u0163ia rela\u0163iei transatlantice.<\/p>\n A crescut, astfel, tenta\u0163ia SUA de a-\u015fi securiza influen\u0163a \u00een UE oriunde se poate.<\/p>\n \u0162\u0103rile europene slab guvernate \u00een medie de decenii, precum Rom\u00e2nia, au fost prinse nepreg\u0103tite de noul tip de tensiune SUA-UE de mai sus.<\/p>\n Numeroasele avantaje pe ansamblu, dar \u015fi dependen\u0163a mare (\u015fi destul de standard pentru toate statele membre ale UE) de comer\u0163ul intra comunitar – aprox 78% din comer\u0163ul Rom\u00e2niei fiind cu alte state membre UE plus UK \u2013 \u00eemping tradi\u0163ional spre o acomodare european\u0103 pe subiectele importante.<\/p>\n De\u015fi viza un domeniu sensibil, participarea la ini\u0163iativele UE de cre\u015ftere a puterii militare nu a p\u0103rut problematic\u0103. Mai tot restul blocului european era destul de unit \u00een jurul ideii c\u0103 UE ar avea nevoie de vectori comuni de putere militar\u0103, niciun stat membru neput\u00e2nd avea singur vreo pondere global\u0103 militar\u0103 suficient\u0103 \u00een prezent, iar SUA \u00eens\u0103\u015fi ceruse \u00eent\u0103rirea militar\u0103 a UE.<\/p>\n Pe fondul de mai sus, cre\u015fterea discursului \u00abpro-european\u00bb (echilibr\u00e2nd mult mai r\u0103sp\u00e2nditul anterior discurs \u00abpro-occidental\u00bb), precum \u015fi participarea Rom\u00e2niei la programul european de finan\u0163are militar\u0103 SAFE, au venit destul de natural.<\/p>\n Doar c\u0103 una este cre\u015fterea puterii militare a UE \u015fi alta este cre\u015fterea emancip\u0103rii acesteia fa\u0163\u0103 de SUA.<\/p>\n \u00centr-un context de presiune spre emancipare, pe l\u00e2ng\u0103 multe beneficii, programele precum SAFE includ \u015fi o dilem\u0103 cumva structural\u0103 pentru \u0163\u0103ri ca Rom\u00e2nia, raportat la linia ro\u015fie a strategiei de ap\u0103rare.<\/p>\n Problema deriv\u0103 \u00een principal din nivelul relativ redus al cheltuielilor de ap\u0103rare de mul\u0163i ani.<\/p>\n \u00cen aceste condi\u0163ii, op\u0163iunile mari exercitate prin programul SAFE pot influen\u0163a o parte important\u0103 a bugetului militar rom\u00e2nesc pentru o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103 dac\u0103 aloc\u0103rile vor r\u0103m\u00e2ne similare.<\/p>\n Ca idee, alocarea SAFE pentru Rom\u00e2nia de aproape 17 miliarde de euro este echivalentul a aproximativ 2 ani de buget total al Ministerului Ap\u0103r\u0103rii dac\u0103 lu\u0103m nivelul din 2025[vi]<\/a>.<\/p>\n Programul SAFE este finan\u0163at prin \u00eemprumuturi cu dob\u00e2nd\u0103 mic\u0103, are o perioad\u0103 de gra\u0163ie de 10 ani \u015fi dup\u0103 aceea trebuie pl\u0103tit etalat p\u00e2n\u0103 \u00een 2045. Presiunea spre alte cheltuieli mari, tot europene, de compatibilizare a altor echipamente \u015fi capabilit\u0103\u0163i de muni\u0163ie \u015fi logistic\u0103 \u00een viitor devine, \u00eens\u0103, inerent\u0103.<\/p>\n Semnifica\u0163ia este, \u00een principal, politico-militar\u0103, chiar dac\u0103 \u015fi economicul conteaz\u0103. Astfel, de\u015fi efectul nu este imediat, se \u00eempinge structural spre o convergen\u0163\u0103 militar\u0103 cu UE (\u015fi, \u00een pasul doi \u2013 \u00eentr-un context de emancipare a UE – convergen\u0163\u0103 politico-militar\u0103).<\/p>\n Aceasta las\u0103 mai pu\u0163in spa\u0163iu pentru SUA, partenerul militar strategic tradi\u0163ional.<\/p>\n Cu alte cuvinte dac\u0103 p\u00e2n\u0103 la SAFE, Rom\u00e2nia a sus\u0163inut constant direct sau indirect prioritizarea politico-militar\u0103 a SUA (opun\u00e2ndu-se dezvolt\u0103rii ap\u0103r\u0103rii europene \u00een afara NATO \u015fi concentr\u00e2nd grosul achizi\u0163iilor militare c\u0103tre furnizori americani etc), conjunctura nevoii \u015fi din perspectiv\u0103 american\u0103 a militariz\u0103rii UE, presiunea european\u0103 spre o emancipare real\u0103 \u015fi dimensiunile mari ale op\u0163iunilor Rom\u00e2niei din SAFE preseaz\u0103 indirect asupra liniei ro\u015fii respective.[vii]<\/a><\/p>\n Acest aspect pare s\u0103 fi fost sesizat cu \u00eent\u00e2rziere la noi \u00een toate dimensiunile sale, chiar dac\u0103 participarea la SAFE nu a fost \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, volatilitatea strategic\u0103 american\u0103 \u00een regiune \u00eemping\u00e2nd la pruden\u0163\u0103 \u015fi diversificare de op\u0163iuni.<\/p>\n Este posibil ca nemul\u0163umirea american\u0103 destul de transparent\u0103 fa\u0163\u0103 de configura\u0163ia final\u0103 a SAFE \u015fi, par\u0163ial, fa\u0163\u0103 de orientarea guvern\u0103rii perceput\u0103 ca prea dezechilibrat \u00abpro-european\u0103\u00bb[viii]<\/a> s\u0103 fi avut un rol \u00een dezinvoltura cu care nu s-a mai a\u015fteptat rotativa \u015fi s-a generat c\u0103derea Guvernului f\u0103r\u0103 o formul\u0103 de \u00eenlocuire garantat\u0103. Mo\u0163iunea era preg\u0103tit\u0103 mai demult, dar a \u015fi fost depus\u0103 la 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 c\u0103derea lui Viktor Orban \u00een Ungaria, mut\u00e2nd par\u0163ial un c\u00e2mp de tensiune UE-SUA de acolo la noi.<\/p>\n Cu un buget militar aproximativ dublu ca pondere \u00een PIB dec\u00e2t Rom\u00e2nia \u015fi o structur\u0103 de putere, \u00een medie, mai competent\u0103, Polonia s-a putut plasa mai inteligent tactic.<\/p>\n Pare c\u0103 \u00een prezent se \u00eencearc\u0103 o reechilibrare \u00eentre \u201c\u201dpro-occidentalism\u201d \u015fi \u201cpro-europenism\u201d, inclusiv semantic\u0103 (cu prioritizarea SUA pe partea militaro-strategic\u0103). Anun\u0163ul recent[ix]<\/a> cu privire la o \u0163int\u0103 de alocare bugetar\u0103 pentru Ministerul Ap\u0103r\u0103rii de 3,7% din PIB (de la vreo 2,4%) vine, probabil, tot \u00een acest context.<\/p>\n De\u015fi impactul bugetar va fi resim\u0163it decalat \u00een timp (av\u00e2nd \u00een vedere perioada de gra\u0163ie de rambursare a SAFE), nevoia de finan\u0163are suplimentar\u0103 va deveni structural\u0103 cur\u00e2nd. Ea va complica \u015fi mai mult peisajul politic rom\u00e2nesc. Cam singurul aspect pozitiv al acesteia este eviden\u0163ierea \u015fi mai clar\u0103 a nevoii de reforme reale, nu mimate, gradul prea mare de risip\u0103 \u015fi furt de la noi gener\u00e2nd vulnerabilit\u0103\u0163i \u015fi pentru alia\u0163i.<\/p>\n Pe l\u00e2ng\u0103 concuren\u0163a de influen\u0163\u0103 politico-militar\u0103 \u00een cre\u015ftere \u00eentre SUA \u015fi UE cu privire la Rom\u00e2nia, lucrurile sunt complicate \u015fi de dimensiunea tensiunilor ideologice \u00eentre republicani \u015fi \u00abBruxelles\u00bb.<\/strong><\/p>\n Guvernul american \u00eencearc\u0103 \u00een continuare s\u0103 sprijine \u00een toat\u0103 UE mi\u015fc\u0103rile de tip similar cu MAGA.<\/p>\n Ideea principal\u0103 este aceea de sus\u0163inere a unei UE bazat\u0103 fundamental pe state na\u0163ionale separate, \u00een timp ce politica \u201eBruxelles-ului\u201d r\u0103m\u00e2ne una de stimulare a unui bloc din ce \u00een ce mai integrat, consider\u00e2nd c\u0103 statele na\u0163ionale tradi\u0163ionale sunt mai susceptibile s\u0103 intre \u00een dispute \u00eentre ele dec\u00e2t s\u0103 coopereze suficient pentru a face fa\u0163\u0103 celorlalte mari for\u0163e geopolitice din lume.<\/p>\n Dac\u0103 ne uit\u0103m la salturile f\u0103cute de diversele partide sprijinite de MAGA \u00een \u0163\u0103rile UE \u00een ultimii aproximativ doi ani, progresele sunt notabile, dar, de regul\u0103, \u00eenc\u0103 departe de a fi suficiente.<\/p>\n Pierderea alegerilor pe 13 aprilie de Viktor Orban \u00een Ungaria pare s\u0103 fi fost v\u0103zut\u0103 de Mi\u015fcarea MAGA ca una important\u0103 simbolic, gener\u00e2nd demersuri multiplicate de cre\u015ftere a influen\u0163ei \u00een alte state europene.<\/p>\n \u0162\u0103rile din zona central-european\u0103 \u015fi estic\u0103 a fostului bloc comunist sunt de interes natural pentru republicani \u00een acest sens din mai multe motive.<\/p>\n De exemplu, experien\u0163a comunist\u0103 \u015fi stadiul mai sc\u0103zut de dezvoltare economic\u0103 fac aceste \u0163\u0103ri, inclusiv Rom\u00e2nia, mai deschise natural spre valori conservatoare \u015fi de tip na\u0163ional \u015fi mai susceptibile fa\u0163\u0103 de tipurile de excese care au coalizat curentele din cadrul MAGA.<\/p>\n Pozi\u0163ia geografic\u0103 a statelor din Europa Central\u0103 \u015fi de Est ofer\u0103 \u015fi op\u0163iuni strategice suplimentare.<\/p>\n \u00cen anumite scenarii, s-ar putea \u00eencerca ca aceste state s\u0103 func\u0163ioneze ca o zon\u0103 tampon \u00eentre Rusia, Turcia \u015fi un nucleu european mai mic geografic, dar mai puternic militar.<\/p>\n O astfel de configura\u0163ie ar facilita menajarea sensibilit\u0103\u0163ilor geopolitice ale Rusiei \u015fi Turciei fa\u0163\u0103 de o UE puternic militarizat\u0103.<\/p>\n Tensiunea ideologic\u0103 de mai sus explic\u0103 \u00een bun\u0103 parte \u015fi n\u0103vala de platforme politice autodeclarate conservatoare \u00een Rom\u00e2nia. Pare c\u0103 Rom\u00e2nia a \u00abpromis\u00bb s\u0103 livreze o astfel de mi\u015fcare \u015fi mai multe segmente din elitele de facto \u00eencearc\u0103 s\u0103 c\u00e2\u015ftige cursa pentru un parteneriat american \u00een acest sens.<\/p>\n O platform\u0103 nou\u0103 bine g\u00e2ndit\u0103 \u015fi sprijinit\u0103 ar fi util\u0103 Rom\u00e2niei \u015fi ar avea \u015fanse bune, dar nu dac\u0103 este promovat\u0103 de numero\u015fi corup\u0163i sau epuiza\u0163i politic.<\/p>\n \u00cen orice caz, \u00eenfr\u00e2ngerea lui Viktor Orban (e adev\u0103rat, dup\u0103 16 ani de guvernare) a ar\u0103tat c\u0103 UE are multe mijloace de promovare a intereselor sale geopolitice \u00een regiune. Viktor Orban a \u015fi beneficiat de un aparat politic competent \u015fi coerent ideologic \u015fi a fost sprijinit \u015fi de Rusia \u015fi de reprezentan\u0163i americani importan\u0163i.<\/p>\n Urm\u0103toarele 18 luni vor fi, \u00eens\u0103, importante pentru direc\u0163ia final\u0103 a UE, 5 state europene urm\u00e2nd s\u0103 aib\u0103 alegeri \u00eentre timp. Dintre acestea, evolu\u0163ia Fran\u0163ei dup\u0103 alegerile preziden\u0163iale din 2027 va reprezenta un test major pentru UE, candidata Frontului Na\u0163ional fiind creditat\u0103 cu prima \u015fans\u0103 cam \u00een toate sondajele.<\/p>\n \u00centre timp, tensiunea ideologic\u0103 dintre MAGA \u015fi Bruxelles se va manifesta \u00een multe alte state europene, inclusiv la noi, suprapun\u00e2ndu-se par\u0163ial \u015fi cu interesele r\u0103zboaielor hibride sprijinite, \u00een principal, de \u00abEst\u00bb.<\/p>\n Al patrulea plan care se manifest\u0103 \u00een Rom\u00e2nia este tocmai acela al r\u0103zboaielor hibride, \u00een special dinspre Rusia, dar nu numai (de altfel, \u015fi unele segmente de elite de facto de la noi au interese autonome de tip similar).<\/strong><\/p>\n Amintesc c\u0103 r\u0103zboaiele culturale de subversiune implic\u0103 planific\u0103ri \u015fi activit\u0103\u0163i organizate pe perioade lungi de peste 15-25 de ani.<\/p>\n Astfel de campanii urm\u0103resc o divizare a popula\u0163iei unei \u0163\u0103ri pe c\u00e2t mai multe falii, specul\u00e2nd orice aspect (de la sprijinirea Ucrainei sau nu, p\u00e2n\u0103 la a face teme na\u0163ionale de disput\u0103 din croissante \u015fi merdenele).<\/p>\n Singurul punct de unitate urm\u0103rit de acestea este convingerea popula\u0163iei c\u0103 foarte multe lucruri merg prost \u00een propriul stat \u015fi c\u0103 nu se poate face nimic pentru o schimbare real\u0103 cu elitele sale actuale.<\/p>\n Campania de demoralizare a popula\u0163iei Rom\u00e2niei \u00een derulare de zeci de ani pare c\u0103 a \u015fi intrat \u00een faza final\u0103 (nu f\u0103r\u0103 multe motive obiective \u00een spate) \u015fi c\u0103 se \u00eencearc\u0103 o destabilizare.<\/p>\n Transfugul sovietic, Yuri Bezmenov a sintetizat \u00een anii 80\u201d \u0163intele, liniile de ac\u0163iune \u015fi rezultatele scontate ale unor astfel de campanii \u00eentr-un tabel[x]<\/a> care se potrive\u015fte destul de bine cu ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n