[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/s.iw.ro\/gateway\/g\/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG\/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt\/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl\/MkYwOSUyRjAxJTJGMjkzMzQ5Nl8yOTMz\/NDk2X0JhbGxhZHVyLmpwZyZ3PTEyMDAm\/aD02MzAmemM9MSZoYXNoPTUwZWY0Y2MxOTU3OGFiMzA4YTgxYmEyOTA4NmY2YzZl.thumb.jpg”]<\/p>\n
Fostul premier francez, Edouard Balladur, a \u00eencetat din via\u0163\u0103 la 31 august 2026. Politicianul Edouard Balladur, prim-ministru \u00een perioada 1993-1995, s-a n\u0103scut la 2 mai 1929, \u00een ora\u015ful turc Izmir, unde tat\u0103l s\u0103u, francez de origine armean\u0103, lucra ca func\u0163ionar de banc\u0103, transmite AFP, potrivit Agerpres.<\/strong><\/p>\n Acesta a studiat la \u015ecoala Superioar\u0103 din Marsilia, apoi a urmat studii de drept la Aix-en-Provence \u015fi \u015ftiin\u0163ele economice la Paris. \u015ei-a satisf\u0103cut stagiul militar \u00een Algeria, iar \u00eentre 1952-1957 a fost elev al \u015ecolii Na\u0163ionale de Administra\u0163ie, men\u0163ioneaz\u0103 https:\/\/prabook.com\/web\/edouard.balladur\/941392.<\/p>\n Dup\u0103 absolvire a fost raportor la Consiliul de Stat – instan\u0163a administrativ\u0103 suprem\u0103, iar, ulterior a fost repartizat la Departamentul lucr\u0103rilor publice. \u00centre 1962-1963, a fost consilier al directorului general al Oficiului de Radiodifuziune-Televiziune Francez (O.R.T.F.), iar din 1967, a f\u0103cut parte din consiliul de administra\u0163ie al acestei institu\u0163ii.<\/p>\n \u00cen 1964 a fost numit de premierul Georges Pompidou “Charge de mission” la sediul guvernului \u015fi consilier tehnic pe l\u00e2ng\u0103 cabinetul personal al premierului. \u00cen 1968, a preluat conducerea societ\u0103\u0163ii \u00eens\u0103rcinate cu construc\u0163ia tunelului Mont-Blanc, lucr\u0103ri care au fost prelungite p\u00e2n\u0103 \u00een 1981. De asemenea, p\u00e2n\u0103 \u00een 1973, a f\u0103cut parte din consiliul de conducere al Administra\u0163iei P\u0103durilor.<\/p>\n \u00cen 1969, dup\u0103 retragerea generalului de Gaulle, Georges Pompidou a devenit noul \u015fef al statului, iar Balladur a fost numit director general adjunct, apoi secretar-general al pre\u015fedin\u0163iei. Dup\u0103 moartea lui Pompidou, la 2 aprilie 1974, Balladur a abandonat func\u0163ia pe linie de stat \u015fi a preluat direc\u0163ia firmei “Generale de Service Informatique” (GSI).<\/p>\n Dup\u0103 victoria partidelor de centru dreapta \u00een alegerile parlamentare din 16 mai 1986, Balladur a fost numit ministru al finan\u0163elor \u015fi economiei, ministru pentru privatizare, fiind deopotriv\u0103 singurul ministru de stat, ceea ce-i conferea o pozi\u0163ie privilegiat\u0103 de apropiat al premierului.<\/p>\n O prim\u0103 m\u0103sur\u0103 a guvernului din care f\u0103cea parte a fost adoptat\u0103 \u00een aprilie 1986 \u015fi a constat \u00een alinierea la cursul de schimb al valutelor europene prin devalorizarea francului. \u00cen 1986, Balladur a luat m\u0103sura, considerat\u0103 istoric\u0103, de desfiin\u0163are a impozitului pe avere (IGF – Impot sur les grandes fortunes), ceea ce i-a atras un capital sporit de \u00eencredere \u00een r\u00e2ndul \u00eentreprinz\u0103torilor autohtoni.<\/p>\n Proiectele de buget prezentate \u00een 1987 \u015fi 1988 aveau \u00een vedere redresarea sistemului finan\u0163elor publice, \u00een pofida sc\u0103derii impozitelor. Pe de alt\u0103 parte, rata \u015fomajului care nu manifesta tendin\u0163a de sc\u0103dere, ca \u015fi neacordarea de facilit\u0103\u0163i pentru investi\u0163ii au atras critici fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 politic\u0103 economic\u0103 din tab\u0103ra socialist\u0103.<\/p>\n \u00cen mai 1988, \u00een urma victoriei lui Francois Mitterrand \u00een fa\u0163a rivalului s\u0103u Jacques Chirac, Balladur s-a retras din func\u0163ia de\u0163inut\u0103 \u00een cabinet \u00een favoarea socialistului Pierre Beregovoy. \u00cen martie 1989 a fost ales membru al Consiliului Ora\u015fului Paris.<\/p>\n La 29 martie 1993, a fost ales premier, func\u0163ie pe care o va de\u0163ine p\u00e2n\u0103 \u00een mai 1995, potrivit www.gouvernement.fr. \u00cen acela\u015fi an s-a prezentat la alegerile preziden\u0163iale, \u00eens\u0103 a pierdut \u00een favoarea lui Jacques Chirac. \u00cen 2007, a fost numit pre\u015fedinte al comitetului de reflec\u0163ie privind modernizarea \u015fi reechilibrarea institu\u0163iilor conduse de Nicolas Sarkozy.<\/p>\n \u00cen 2008, a devenit pre\u015fedinte al comitetului pentru reforma administra\u0163iei publice locale. \u00cen perioada care a urmat, s-a retras din politic\u0103.<\/p>\n A f\u0103cut parte din partidele de inspira\u0163ie gaullist\u0103: Union pour la nouvelle R\u00e9publique (1964-1967), Union des d\u00e9mocrates pour la R\u00e9publique (1967-1976), Rassemblement pour la R\u00e9publique (1976-2002), Union pour un Mouvement Populaire (2002-2015).<\/p>\n Retras din via\u0163a politic\u0103, Edouard Balladur a fost ulterior pus sub acuzare pentru suspiciuni de finan\u0163are ocult\u0103 a campaniei sale preziden\u0163iale, prin intermediul unor comisioane secrete la contracte de armament cu Pakistanul. El a fost achitat de Curtea de Justi\u0163ie a Fran\u0163ei \u00een 2021, dar nu \u015fi fostul s\u0103u ministru al ap\u0103r\u0103rii, Francois Leotard, ast\u0103zi decedat, care a fost condamnat la doi ani de \u00eenchisoare cu suspendare.<\/p>\n \u00centre distinc\u0163iile pe care le-a primit de-a lungul timpului se num\u0103r\u0103: Cavaler al Legiunii de Onoare a Fran\u0163ei (2008), Marea Cruce a Ordinului Na\u0163ional de Merit (1993), Cavaler al Marea Cruce a Ordinului de Merit al Republicii Italiene, Marea Cruce clasa I a Ordinului de Merit al Republicii Polone Comandor al Ordinului Sf\u00e2ntului Silvestru (Vatican – 29 mai 1967) etc.<\/p>\n