![](\"https:\/\/ziardesuceava.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/deficit-1140x694.jpg\")
<\/div>\nExecu\u0163ia bugetului general consolidat pe primele \u015fapte luni ale anului 2026 s-a \u00eencheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai mic fa\u0163\u0103 de deficitul de 76,44 miliarde de lei \u00eenregistrat \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 a anului 2025, o reducere nominal\u0103 de 37%, anun\u0163\u0103 luni Ministerul Finan\u0163elor.<\/p>\n
\u201cCa pondere \u00een PIB, acesta a cobor\u00e2t de la 3,99% la 2,34%, o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire de 1,65 puncte procentuale. Evolu\u0163ia confirm\u0103 continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetar\u0103, sus\u0163inut de cre\u015fterea veniturilor \u015fi de men\u0163inerea unui ritm moderat al cheltuielilor publice\u201d, informeaz\u0103 ministerul.<\/p>\n
Conform aceleia\u015fi surse, veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, \u00een timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 2,9%. \u00cen acela\u015fi timp, investi\u0163iile au continuat s\u0103 creasc\u0103.<\/p>\n
\u201cAstfel, reducerea deficitului nu s-a f\u0103cut prin oprirea investi\u0163iilor, ci printr-un control mai bun al cheltuielilor curente \u015fi prin cre\u015fterea veniturilor\u201d, explic\u0103 institu\u0163ia.<\/p>\n
\u201cDatele la \u015fapte luni arat\u0103 c\u0103 men\u0163inem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar \u015fi stabilizare a finan\u0163elor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, \u00een care responsabilitatea fiscal\u0103 se \u00eembin\u0103 cu sprijinul direct pentru economie. Am continuat f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere ramburs\u0103rile de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru a le asigura lichiditatea necesar\u0103, \u015fi am direc\u0163ionat resursele cu prioritate c\u0103tre marii piloni de dezvoltare, unde investi\u0163iile din fonduri europene \u015fi PNRR au \u00eenregistrat un avans de peste 60%. Pe m\u0103sur\u0103 ce consolid\u0103m aceast\u0103 baz\u0103 mai s\u0103n\u0103toas\u0103 a finan\u0163elor publice, urm\u0103torul pas este s\u0103 transform\u0103m stabilizarea \u00een cre\u015ftere economic\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 \u015fi sustenabil\u0103\u201d, a declarat Alexandru Nazare, ministrul finan\u0163elor.<\/p>\n
VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT<\/strong><\/p>\n Veniturile totale au \u00eensumat 412,31 miliarde de lei \u00een primele \u015fapte luni ale anului 2026, marc\u00e2nd o cre\u015ftere de 11,2% \u00een termeni anuali. Ca pondere \u00een PIB, veniturile totale au avansat cu 0,71 puncte procentuale, evolu\u0163ie sus\u0163inut\u0103 at\u00e2t de veniturile fiscale, cu prec\u0103dere TVA \u015fi impozite \u015fi taxe pe proprietate, c\u00e2t \u015fi de fondurile europene atrase.<\/p>\n Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, p\u00e2n\u0103 la 214,32 miliarde de lei, iar ponderea lor \u00een PIB a urcat de la 9,69% la 10,42%. Dinamica veniturilor fiscale a fost sus\u0163inut\u0103 de evolu\u0163ia mai multor categorii de \u00eencas\u0103ri bugetare.<\/p>\n \u00cencas\u0103rile nete din TVA au \u00eensumat 88,55 miliarde de lei, \u00een cre\u015ftere cu 26,5% an\/an. Dinamica a fost determinat\u0103 de majorarea cu 21,7% a \u00eencas\u0103rilor brute, pe fondul noilor cote aplicate prin Legea nr. 141\/2025, concomitent cu intensificarea restituirilor de TVA c\u0103tre mediul privat, care au urcat cu 4,6%, ating\u00e2nd 20,48 miliarde de lei fa\u0163\u0103 de 19,59 miliarde de lei \u00een perioada similar\u0103 din 2025.<\/p>\n Veniturile din accize au \u00eensumat 28,37 miliarde de lei, o cre\u015ftere de 6,4% comparativ cu anul trecut, impulsionate de produsele energetice, de +10,9%. Fondurile rambursate de Uniunea European\u0103 \u00een contul pl\u0103\u0163ilor efectuate \u015fi dona\u0163iile au atins 37,28 miliarde de lei, \u00eenregistr\u00e2nd o cre\u015ftere remarcabil\u0103 de 30,3%.<\/p>\n \u00cencas\u0103rile din impozitul pe salarii \u015fi venit au totalizat 38,34 miliarde de lei, fiind cu 8,6% mai mari comparativ cu anul 2025, impulsionate de avansul \u00eencas\u0103rilor din impozitul pe dividende de 19,5%, pe seama distribuirilor concentrate \u00een decembrie 2025 \u00een contextul modific\u0103rilor legislative, precum \u015fi de \u00eencas\u0103rile din Declara\u0163ia unic\u0103, de 19,7%. Totodat\u0103, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 5,2%, peste ritmul fondului de salarii din economie, reflect\u00e2nd efectul de baz\u0103 al elimin\u0103rii facilit\u0103\u0163ilor fiscale sectoriale de la 1 ianuarie 2025.<\/p>\n Contribu\u0163iile de asigur\u0103ri au atins 129,14 miliarde de lei, \u00een cre\u015ftere cu 6,7% (an\/an), sus\u0163inute de extinderea bazei de impozitare reglementat\u0103 prin Legea nr. 141\/2025 \u015fi de \u00eencas\u0103rile aferente Declara\u0163iei unice. \u00cen paralel, impozitul pe profit a \u00eensumat 28,35 miliarde de lei, cu 8,3% mai mari fa\u0163\u0103 de 2025, impulsionat de avansul de 11,5% consemnat pe segmentul agen\u0163ilor economici.<\/p>\n CHELTUIELILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT<\/strong><\/p>\n Cheltuielile totale au fost de 460,39 miliarde de lei, avans\u00e2nd \u00een termeni nominali cu doar 2,9% comparativ cu perioada similar\u0103 a anului trecut. Exprimate ca pondere \u00een PIB, cheltuielile publice s-au redus cu aproape un punct procentual, sc\u0103z\u00e2nd de la 23,3% din PIB \u00een primele \u015fapte luni ale anului 2025 la 22,4% din PIB \u00een primele \u015fapte luni ale anului 2026.<\/p>\n Cheltuielile de personal au \u00eensumat 95,67 miliarde de lei, consemn\u00e2nd o diminuare net\u0103 de 4,06 miliarde de lei \u015fi cobor\u00e2nd la 4,7% din PIB, fiind mai mici cu 0,5 puncte procentuale, ca urmare a reducerii unor sporuri \u015fi a m\u0103surilor de temperare salarial\u0103. Fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 din 2025, reducerea nominal\u0103 este de 4,1%. Este una dintre cele mai importante schimb\u0103ri de structur\u0103 ale execu\u0163iei bugetare, \u00een condi\u0163iile \u00een care cheltuielile de personal reprezint\u0103 una dintre principalele categorii de cheltuieli rigide ale statului. Ponderea cheltuielilor de personal \u00een totalul cheltuielilor publice s-a redus, de asemenea, de la 22,3% la 20,8%, evolu\u0163ie ce contribuie la diminuarea ponderii cheltuielilor rigide \u00een structura bugetului general consolidat.<\/p>\n Cheltuielile cu bunuri \u015fi servicii au urcat la 59,6 miliarde de lei, o cre\u015ftere de 11,2% determinat\u0103 preponderent de pl\u0103\u0163ile din sistemul de s\u0103n\u0103tate, \u00een timp ce cheltuielile cu dob\u00e2nzile au totalizat 40,12 miliarde de lei, \u00eensemn\u00e2nd 2% din PIB.<\/p>\n Cheltuielile cu dob\u00e2nzile au crescut cu 26,5%, dep\u0103\u015find 40 de miliarde de lei \u00een primele \u015fapte luni ale anului. Nivelul acestora men\u0163ine o presiune ridicat\u0103 asupra bugetului \u015fi asupra necesarului de finan\u0163are. Continuarea consolid\u0103rii fiscal-bugetare are ca obiectiv reducerea necesarului de finan\u0163are \u015fi, pe termen mediu, limitarea presiunii asupra costurilor datoriei publice.<\/p>\n Cheltuielile cu asisten\u0163a social\u0103 au fost de 146,59 miliarde de lei, \u00een sc\u0103dere cu 0,6% an\/an, pe fondul aplic\u0103rii Legii nr. 141\/2025, incluz\u00e2nd 149,54 milioane de lei direc\u0163ionate c\u0103tre compensarea facturilor la energie \u015fi gaze pentru consumatorii casnici. Subven\u0163iile au \u00eensumat 7,51 miliarde de lei, alocate \u00een principal transportului de c\u0103l\u0103tori, agriculturii \u015fi schemei energetice non-casnice (209,72 milioane de lei), iar categoria altor cheltuieli s-a diminuat cu 2,69 miliarde de lei, fiind de 8,4 miliarde de lei.<\/p>\n Proiectele finan\u0163ate din fonduri externe nerambursabile au totalizat 45,88 miliarde de lei, acoperind cadrele 2014-2020 \u015fi 2021-2027, Fondul de modernizare, subven\u0163iile agricole \u015fi asisten\u0163a nerambursabil\u0103 PNRR. \u00cen interiorul acestei dinamici, pl\u0103\u0163ile pentru proiectele finan\u0163ate din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 39,1%, iar cheltuielile aferente componentei nerambursabile a PNRR au fost de peste dou\u0103 ori mai mari dec\u00e2t \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut.<\/p>\n Totodat\u0103, cheltuielile pentru investi\u0163ii au atins 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei mai mult fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului 2025. Aceasta \u00eenseamn\u0103 o cre\u015ftere de aproximativ 24% a investi\u0163iilor, concomitent cu reducerea deficitului bugetar cu 37%. O propor\u0163ie de 71,05% din volumul investi\u0163iilor este reprezentat\u0103 de proiectele sus\u0163inute din fonduri europene \u015fi PNRR (granturi \u015fi \u00eemprumuturi), pl\u0103\u0163ile pe aceste axe \u00eenregistr\u00e2nd un salt masiv de 20,40 miliarde de lei (+60,08%), compens\u00e2nd reducerea pl\u0103\u0163ilor excep\u0163ionale din fonduri strict na\u0163ionale consemnate la \u00eenceputul anului precedent.<\/p>\n \u201cRezultatele la 7 luni transmit un semnal important de stabilitate \u015fi responsabilitate fiscal\u0103. Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi consolideaz\u0103 credibilitatea, at\u00e2t \u00een plan extern, c\u00e2t \u015fi intern, iar acest semnal este unul foarte important pentru pie\u0163e, pentru investitori \u015fi pentru \u00eencrederea \u00een economia rom\u00e2neasc\u0103. O \u0163ar\u0103 care transmite \u00eencredere \u015fi coeren\u0163\u0103 fiscal\u0103 este o \u0163ar\u0103 mai puternic\u0103. Trebuie \u00eens\u0103 s\u0103 citim corect \u015fi execu\u0163iile bugetare ale lunilor urm\u0103toare. Din august va fi vizibil\u0103 anualizarea efectelor m\u0103surilor adoptate \u00een iulie 2025, astfel c\u0103 baza de compara\u0163ie se va modifica \u015fi diferen\u0163ele fa\u0163\u0103 de anul trecut se vor reduce firesc. Important este s\u0103 p\u0103str\u0103m execu\u0163ia \u00een profilul bugetar \u015fi pe traiectoria necesar\u0103 pentru atingerea \u0163intei de deficit pe \u00eentregul an. Urm\u0103toarea etap\u0103 vizeaz\u0103 consolidarea structural\u0103 \u015fi durabil\u0103 a ajust\u0103rii fiscale. Men\u0163inerea disciplinei cheltuielilor, o politic\u0103 salarial\u0103 predictibil\u0103, accelerarea absorb\u0163iei fondurilor europene \u015fi prioritizarea investi\u0163iilor sunt componente obligatorii pentru continuarea acestei traiectorii.\u201d, a subliniat ministrul Alexandru Nazare.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n