[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/s.iw.ro\/gateway\/g\/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG\/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt\/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjMl\/MkYxMiUyRjE0JTJGMTg2MTEzMl8xODYx\/MTMyX0ZBTi1zcG9ydXJpbGUtYnVnZXRh\/cmlsb3ItYXItcHV0ZWEtc2EtZGlzcGFy\/YS1tb2RpZmljYXJpLXByb3B1c2UtbGEt\/bGVnZWEtc2FsYXJpemFyaWkuanBnJnc9\/MTIwMCZoPTYzMCZ6Yz0xJmhhc2g9N2E4\/Yjg5NGUwZTMyMjkwMThkYjhlZTNkZDk0MDdjMTI=.thumb.jpg”]<\/p>\n
Rom\u00e2nia va pierde aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR dup\u0103 ce partidele nu au ajuns la un acord asupra Legii salariz\u0103rii unitare, reform\u0103 am\u00e2nat\u0103 \u00eenc\u0103 din 2022. E\u0219ecul pune presiune \u0219i pe ratingul \u021b\u0103rii, aflat la ultima treapt\u0103 recomandat\u0103 investi\u021biilor, arat\u0103 o analiz\u0103 Bloomberg<\/a>. Adrian Cod\u00eerla\u0219u, pre\u0219edintele Asocia\u021biei CFA Rom\u00e2nia, a declarat pentru Digi24.ro c\u0103 ratarea reformelor asumate arat\u0103 o lips\u0103 de voin\u021b\u0103 politic\u0103 \u0219i afecteaz\u0103 credibilitatea statului \u00een fa\u021ba agen\u021biilor de rating, a Comisiei Europene \u0219i a investitorilor.<\/strong><\/p>\n Legea salariz\u0103rii unitare trebuia s\u0103 reduc\u0103 dezechilibrele dintre salariile din sectorul public \u0219i s\u0103 ofere mai mult\u0103 predictibilitate cheltuielilor bugetare \u00een anii urm\u0103tori. Proiectul a fost \u00eens\u0103 am\u00e2nat \u00een mod repetat \u00een ultimii trei ani, iar partidele proeuropene care au f\u0103cut parte din coali\u021bia de guvernare destr\u0103mat\u0103 \u00een luna mai nu au reu\u0219it s\u0103 ajung\u0103 la un compromis.<\/p>\n Pre\u0219edintele Nicu\u0219or Dan a \u00eencercat timp de mai multe luni s\u0103 ob\u021bin\u0103 un acord \u00eentre partide, dar a anun\u021bat miercuri c\u0103 negocierile au e\u0219uat \u0219i c\u0103 termenul-limit\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul lunii august nu mai poate fi respectat.<\/p>\n \u201eAceast\u0103 reform\u0103 esen\u021bial\u0103 pentru \u00eentregul sistem bugetar nu ar fi trebuit am\u00e2nat\u0103 an dup\u0103 an, \u00eencep\u00e2nd din 2022. Drept urmare, am ajuns \u00een situa\u021bia \u00een care un subiect at\u00e2t de complex, cu implica\u021bii sociale \u0219i economice majore, este dezb\u0103tut sub o presiune enorm\u0103 a timpului\u201d, a transmis \u0219eful statului.<\/p>\n Partidele \u0219i-au asumat pierderea celor 770 de milioane de euro, dar au convenit s\u0103 continue discu\u021biile \u0219i s\u0103 adopte legea p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului. Viitorul act normativ trebuie s\u0103 respecte valoarea total\u0103 a cheltuielilor salariale negociat\u0103 cu Comisia European\u0103, iar partidele urmeaz\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 modul \u00een care banii vor fi distribui\u021bi \u00eentre diferitele categorii profesionale din sectorul public, potrivit Administra\u021biei Preziden\u021biale.<\/p>\n Cite\u0219te \u0219i: EXCLUSIV Legea Salariz\u0103rii a e\u0219uat. P\u00eeslaru spune cum s-a ajuns aici: \u201ePSD \u0219i-a f\u0103cut calcule electorale. Vor s\u0103 vin\u0103 s\u0103 dea ei, nu Bolojan\u201d<\/a><\/p>\n Pierderea banilor ar putea s\u0103 nu afecteze semnificativ bugetul din acest an, \u00eens\u0103 e\u0219ecul reformei ridic\u0103 semne de \u00eentrebare privind capacitatea Rom\u00e2niei de a continua reducerea deficitului \u00een anii urm\u0103tori, arat\u0103 Bloomberg.<\/p>\n Rom\u00e2nia \u0219i-a stabilit pentru acest an o \u021bint\u0103 de deficit de 6,2% din PIB, dar dezechilibrul bugetar r\u0103m\u00e2ne ridicat, iar datoria public\u0103 a dep\u0103\u0219it 60% din PIB. \u00cen aceste condi\u021bii, agen\u021biile de rating urm\u0103resc dac\u0103 autorit\u0103\u021bile vor continua consolidarea fiscal\u0103 \u0219i dup\u0103 2026.<\/p>\n \u201e\u00cen acest context, riscurile legate de rating nu pot dec\u00e2t s\u0103 creasc\u0103\u201d, a declarat pentru Bloomberg Valentin T\u0103taru, economist al ING Bank la Bucure\u0219ti. Acesta a avertizat c\u0103 e\u0219ecul adopt\u0103rii unei reforme esen\u021biale, aflate \u00een discu\u021bie de mai mul\u021bi ani, nu ajut\u0103 profilul de credit al Rom\u00e2niei.<\/p>\n Fitch, Moody\u2019s \u0219i S&P acord\u0103 \u00een prezent Rom\u00e2niei cel mai sc\u0103zut calificativ din categoria recomandat\u0103 investi\u021biilor, toate cele trei evalu\u0103ri av\u00e2nd perspectiv\u0103 negativ\u0103. Fitch men\u021bine Rom\u00e2nia la BBB- cu perspectiv\u0103 negativ\u0103, Moody\u2019s la Baa3 cu perspectiv\u0103 negativ\u0103, iar S&P la BBB-\/A-3 cu perspectiv\u0103 negativ\u0103.<\/p>\n Rom\u00e2nia a evitat la limit\u0103, la sf\u00e2r\u0219itul lunii iulie, retrogradarea de c\u0103tre Fitch \u00een categoria \u201ejunk\u201d, dup\u0103 ce Guvernul a contestat decizia ini\u021bial\u0103 a agen\u021biei \u0219i a prezentat informa\u021bii suplimentare. Fitch a avertizat \u00eens\u0103 c\u0103 neaplicarea unor noi m\u0103suri de consolidare fiscal\u0103, necesare pentru stabilizarea datoriei pe termen mediu, se num\u0103r\u0103 printre factorii care ar putea determina reducerea ratingului.<\/p>\n Riscurile sunt vizibile \u0219i \u00een costurile de finan\u021bare. Rom\u00e2nia are deja cele mai ridicate costuri de \u00eemprumut de pe pia\u021ba intern\u0103 dintre statele Uniunii Europene, iar obliga\u021biunile sale externe se tranzac\u021bioneaz\u0103 mai slab dec\u00e2t cele ale unor \u021b\u0103ri din regiune care au ratinguri similare.<\/p>\n Diferen\u021ba de randament fa\u021b\u0103 de Serbia, stat care nu face parte din UE, s-a accentuat \u00een actuala criz\u0103 politic\u0103. Obliga\u021biunile \u00een dolari ale Rom\u00e2niei s-au num\u0103rat joi printre cele mai slabe titluri de pe pie\u021bele emergente, iar randamentul celor cu scaden\u021b\u0103 \u00een 2036 a crescut cu cinci puncte de baz\u0103, la 6,56%, potrivit datelor citate de Bloomberg.<\/p>\n Rom\u00e2nia este condus\u0103 de un guvern interimar, f\u0103r\u0103 majoritate parlamentar\u0103, dup\u0103 ce coali\u021bia de guvernare s-a destr\u0103mat \u00een luna mai, \u00een urma disputelor privind m\u0103surile bugetare. Partidele au reu\u0219it s\u0103 adopte alte proiecte care ar urma s\u0103 contribuie la deblocarea a peste trei miliarde de euro din fondurile europene, printre care \u0219i Legea integrit\u0103\u021bii, \u00eens\u0103 nu au ajuns la un acord asupra salariz\u0103rii bugetarilor.<\/p>\n \u201eAgen\u021biile de rating tind s\u0103 aib\u0103 r\u0103bdare, \u00eens\u0103 aceasta este pe cale s\u0103 se epuizeze dac\u0103 factorii de decizie din Rom\u00e2nia nu \u00ee\u0219i pun ordine \u00een priorit\u0103\u021bi\u201d, a declarat pentru Bloomberg Piotr Matys, analist valutar principal la In Touch Capital Markets.<\/p>\n Potrivit acestuia, blocajul risc\u0103 s\u0103 transmit\u0103 c\u0103 deciden\u021bii rom\u00e2ni nu sunt suficient de hot\u0103r\u00e2\u021bi s\u0103 aplice reformele fiscale, pun\u00e2nd \u00een pericol at\u00e2t accesul la fondurile europene, c\u00e2t \u0219i men\u021binerea ratingului \u00een categoria \u201einvestment grade\u201d.<\/p>\n Adrian Cod\u00eerla\u0219u a declarat pentru Digi24.ro c\u0103 pierderea unei p\u0103r\u021bi importante din fondurile PNRR nu mai reprezint\u0103 un risc, ci o certitudine. Acesta a raportat sumele accesate p\u00e2n\u0103 acum la valoarea ini\u021bial\u0103 a planului, de aproape 30 de miliarde de euro, care cuprindea granturi \u0219i \u00eemprumuturi.<\/p>\n \u201eEste o certitudine. Fa\u021b\u0103 de suma ini\u021bial\u0103, de aproape 30 de miliarde de euro, am luat poate pu\u021bin peste jum\u0103tate, \u00een final. Este adev\u0103rat c\u0103, \u00een ultima perioad\u0103, fa\u021b\u0103 de ceea ce am negociat \u00een ultima tran\u0219\u0103 de discu\u021bii cu Comisia, am luat peste 90%, dar dintr-o sum\u0103 deja redus\u0103. Aici este problema. Puteam s\u0103 lu\u0103m aproape dublu fa\u021b\u0103 de c\u00e2t am luat, dar nu am f\u0103cut reformele pe care ni le-am asumat\u201d, a explicat acesta.<\/p>\n Bloomberg noteaz\u0103 c\u0103, \u00een lipsa Legii salariz\u0103rii \u0219i \u00een condi\u021biile \u00een care o alt\u0103 reform\u0103, referitoare la decarbonizare, a\u0219teapt\u0103 o decizie a Cur\u021bii Constitu\u021bionale la sf\u00e2r\u0219itul lunii septembrie, Rom\u00e2nia ar putea absorbi aproximativ 90% din cele 13,6 miliarde de euro disponibile sub form\u0103 de granturi. Estimarea \u00eei apar\u021bine ministrului interimar al Fondurilor Europene, Drago\u0219 P\u00eeslaru.<\/p>\n Absorb\u021bia integral\u0103 a fondurilor ar fi redus presiunea asupra bugetului, \u00eentr-un moment \u00een care statul \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u021bi \u00een limitarea cre\u0219terii datoriei \u0219i se \u00eemprumut\u0103 la costuri ridicate.<\/p>\n Cod\u00eerla\u0219u consider\u0103 c\u0103 reformele au fost l\u0103sate din nou p\u00e2n\u0103 aproape de expirarea termenelor, iar blocajul reflect\u0103 lipsa voin\u021bei politice.<\/p>\n \u201eReformele cer voin\u021b\u0103 \u0219i poate c\u0103 a lipsit voin\u021ba. A\u0219a facem noi mereu. Orice reform\u0103 o l\u0103s\u0103m pe ultima sut\u0103 de metri, dup\u0103 care mai cerem o am\u00e2nare sau nu se mai face. Nu este ceva nou pentru Rom\u00e2nia s\u0103 ne asum\u0103m ceva \u0219i s\u0103 nu facem. Se vede lipsa de credibilitate a statului rom\u00e2n fa\u021b\u0103 de agen\u021biile de rating, Comisia European\u0103 \u0219i investitori. Este cunoscut\u0103, de aceea suntem \u0219i la ultima treapt\u0103 de \u00abinvestment grade\u00bb\u201d, a afirmat acesta.<\/p>\n\u201eBlocajul politic complic\u0103 reducerea deficitului\u201d<\/h2>\n
Cod\u00eerla\u0219u: \u201ePuteam s\u0103 lu\u0103m aproape dublu\u201d<\/h2>\n