Ziua Limbii Rom\u00e2ne<\/a>, s\u0103rb\u0103toare care \u00ee\u0219i are originile \u00een perioada Rena\u0219terii Na\u021bionale, iar la Chi\u0219in\u0103u acest eveniment este marcat prin Marea Dictare Na\u021bional\u0103 \u0219i evenimente culturale, informeaz\u0103 Moldpres.<\/p>\n\u00cen 1989, \u00een urma presiunii exercitate de zecile de mii de oameni reuni\u021bi la prima Mare Adunare Na\u021bional\u0103, limba rom\u00e2n\u0103 a fost proclamat\u0103 limb\u0103 de stat a RSS Moldovene\u0219ti \u0219i s-a revenit la grafia latin\u0103, aminte\u0219te agen\u021bia de pres\u0103 citat\u0103.<\/p>\n
Mii de oameni au scris \u00eempreun\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 la Marea Dictare Na\u021bional\u0103<\/strong><\/p>\nAjuns\u0103 la cea de-a patra edi\u021bie, Marea Dictare Na\u021bional\u0103 reune\u0219te peste 3.000 de participan\u021bi din Chi\u0219in\u0103u \u0219i din \u00eentreaga \u021bar\u0103. \u00cen acest an, participan\u021bii au avut de transcris un fragment din crea\u021bia regretatului Gheorghe Urschi, \u00eendr\u0103gitul actor, regizor, dramaturg \u0219i umorist, supranumit ‘regele umorului’ din Republica Moldova.<\/p>\n
La deschiderea oficial\u0103 a evenimentului, participan\u021bii au fost saluta\u021bi de prim-ministrul Vasile Tofan \u0219i ministrul educa\u021biei \u0219i cercet\u0103rii, Dan Perciun.<\/strong><\/p>\nTofan a vorbit despre importan\u021ba limbii rom\u00e2ne, dar \u0219i despre sacrificiile celor care au luptat pentru revenirea la grafia latin\u0103 \u0219i recunoa\u0219terea limbii rom\u00e2ne \u00een Republica Moldova. El a adus un omagiu celor care au luptat pentru limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i identitatea na\u021bional\u0103 \u0219i au pl\u0103tit un pre\u021b pentru acest lucru.<\/p>\n
‘Limba rom\u00e2n\u0103 a rezistat aici \u00een pofida ocupa\u021biei sovietice, alfabetului str\u0103in care i-a fost impus \u0219i a presiunii enorme a limbii ruse \u00een educa\u021bie, \u00een administra\u021bie, \u00een via\u021ba public\u0103. A rezistat pentru c\u0103 nu putea fi scoas\u0103 din oameni. Era limba vorbit\u0103 acas\u0103, limba bunicilor, limba c\u00e2ntecelor, limba \u00een care oamenii \u00ee\u0219i spuneau bucuriile \u0219i necazurile. Era \u00een m\u0103duva acestui neam. Au existat oameni care au pl\u0103tit foarte scump pentru dreptul nostru de a spune ast\u0103zi, f\u0103r\u0103 team\u0103, c\u0103 vorbim limba rom\u00e2n\u0103’, a declarat premierul moldovean.<\/p>\n
Ministrul educa\u021biei \u0219i cercet\u0103rii, Dan Perciun, a subliniat c\u0103 valorile de care se bucur\u0103 ast\u0103zi Republica Moldova – pacea, libertatea \u0219i limba rom\u00e2n\u0103 – au fost cl\u0103dite \u0219i ob\u021binute \u00een timp, prin eforturile \u0219i sacrificiile mai multor genera\u021bii.<\/p>\n
‘Limba rom\u00e2n\u0103 nu trebuie s\u0103 fie o barier\u0103, trebuie s\u0103 fie o punte. Cunoa\u0219terea limbii rom\u00e2ne \u00eenseamn\u0103 posibilitatea de a participa pe deplin la via\u021ba acestei \u021b\u0103ri, \u00eenseamn\u0103 acces la educa\u021bie, la munc\u0103, la cultur\u0103, la institu\u021bii, posibilitatea de a vorbi unul cu cel\u0103lalt \u0219i de a construi \u00eempreun\u0103 aceea\u0219i societate. Responsabilitatea statului este s\u0103 creeze condi\u021biile pentru ca acest lucru s\u0103 fie posibil. (…)’, a declarat oficialul moldovean.<\/p>\n
Maia Sandu: Ast\u0103zi o putem vorbi liber, f\u0103r\u0103 team\u0103<\/strong><\/p>\nPre\u0219edinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj de felicitare cu ocazia Zilei Limbii Rom\u00e2ne, subliniind rolul limbii rom\u00e2ne \u00een p\u0103strarea identit\u0103\u021bii \u0219i a memoriei genera\u021biilor.<\/p>\n
‘Limba rom\u00e2n\u0103 este parte din fiin\u021ba noastr\u0103. P\u0103rin\u021bii \u0219i bunicii no\u0219tri au continuat s\u0103 o vorbeasc\u0103 \u0219i \u00een cele mai vitrege vremuri, \u00een ciuda interdic\u021biilor \u0219i umilin\u021belor. Datorit\u0103 lor, limba rom\u00e2n\u0103 a d\u0103inuit pe aceast\u0103 bucat\u0103 de p\u0103m\u00e2nt. Ast\u0103zi o putem vorbi liber, f\u0103r\u0103 team\u0103. Cu at\u00e2t mai mult, avem datoria s\u0103 avem grij\u0103 de ea. \u0218i, mai ales, s\u0103 le transmitem copiilor no\u0219tri dragostea pentru limba rom\u00e2n\u0103, a\u0219a cum am primit-o \u0219i noi de la cei dinaintea noastr\u0103. S\u0103 le l\u0103s\u0103m aceast\u0103 mo\u0219tenire pre\u021bioas\u0103: o limb\u0103 vie, vorbit\u0103 frumos, \u00een care s\u0103-\u0219i spun\u0103 pove\u0219tile, s\u0103-\u0219i c\u00e2nte doinele \u0219i s\u0103-\u0219i rosteasc\u0103 dorul. La mul\u021bi ani, Limba Rom\u00e2n\u0103!’, a declarat Maia Sandu.<\/p>\n
Ambasadoarea UE la Chi\u0219in\u0103u, Iwona Piorko, recit\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 o poezie scris\u0103 de fiica sa<\/strong><\/p>\nDe Ziua Limbii Rom\u00e2ne, ambasadoarea Uniunii Europene la Chi\u0219in\u0103u, Iwona Piorko, le-a urat cet\u0103\u021benilor Republicii Moldova ‘La mul\u021bi ani!’ \u0219i a recitat, pentru prima dat\u0103, o poezie \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/strong><\/p>\nEste vorba despre poezia ‘Mama’, scris\u0103 de fiica sa, Julia Piorko Bermig, \u0219i adaptat\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 de scriitoarea \u0219i jurnalista Paula Erizanu.<\/p>\n
‘Limba matern\u0103 \u00eenseamn\u0103 familie \u0219i r\u0103d\u0103cini, identitate \u0219i emo\u021bie. Este una dintre leg\u0103turile care ne apropie de cei dragi, de genera\u021biile care ne-au precedat \u0219i de cei care vin dup\u0103 noi’, se arat\u0103 \u00een mesajul postat de Delega\u021bia Uniunii Europene.<\/p>\n
\u00cen Republica Moldova, Ziua Limbii Rom\u00e2ne este marcat\u0103 la 31 august \u00eencep\u00e2nd cu anul 1990. \u00cen Rom\u00e2nia, Ziua Limbii Rom\u00e2ne este s\u0103rb\u0103torit\u0103 oficial din anul 2013, dup\u0103 adoptarea legii prin care data de 31 august a fost instituit\u0103 ca zi de s\u0103rb\u0103toare. Ucraina marcheaz\u0103 \u00een 2026, pentru prima dat\u0103 oficial, Ziua Limbii Rom\u00e2ne. Decizia a fost luat\u0103 printr-un decret semnat de pre\u0219edintele ucrainean Volodimir Zelenski la 12 martie.<\/strong> AGERPRES\/(AS – redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea L\u0103z\u0103roiu)<\/p>\nSursa foto:\u00a0gov.md<\/a><\/p>\n<\/div>\n\n Afisari: 143\n <\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/agerpres.ro\/romania-in-lume\/2026\/08\/31\/ziua-limbii-romane-sarbatorita-la-chisinau-prin-marea-dictare-nationala-si-evenimente-culturale–1589211″]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/agerpres.ro\/data\/202608\/20260831121027_216764.jpg”] Republica Moldova s\u0103rb\u0103tore\u0219te luni Ziua Limbii Rom\u00e2ne, s\u0103rb\u0103toare care \u00ee\u0219i are originile \u00een perioada Rena\u0219terii Na\u021bionale, iar la Chi\u0219in\u0103u acest eveniment este marcat prin Marea Dictare Na\u021bional\u0103 \u0219i evenimente culturale, informeaz\u0103 Moldpres. \u00cen 1989, \u00een urma presiunii exercitate de zecile de mii de oameni reuni\u021bi la prima Mare Adunare Na\u021bional\u0103, limba rom\u00e2n\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[37,226],"class_list":["post-2120236","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politics","tag-agerpres-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2120236","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2120236"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2120236\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2120236"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2120236"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2120236"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}