Ast\u0103zi despre: aristocratul licen\u021biat la Sorbona \u0219i doctor \u00een drept tot la Sorbona – Neagu Djuvara – unul dintre cei mai importan\u021bi istorici rom\u00e2ni ai secolului XX<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/ziarul-de-vrancea\/articleAuthor\/uMPfPxc.jpg\")
<\/a><\/p>\nZiarul de Vrancea<\/a><\/h5>\n31 aug 2026<\/span>2615 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/astazi-despre-aristocratul-licentiat-la-sorbona-si-doctor-in-drept-la-paris---neagu-djuvara---unul-dintre-cei-mai-importanti-istorici-romani-ai-secolului-xx\/article\/mediaPool\/uJFhOFm.jpg\")
<\/a><\/div>\nDintre volumele referitoare la \u201efilozofia istoriei\u201d este de men\u0163ionat \u201eExist\u0103 istorie adev\u0103rat\u0103?\u201d (2012).\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\nDar Neagu Djuvara este \u015fi un memorialist plin de farmec, \u00een volumele \u201eAmintiri din pribegie\u201d (2005) sau \u201eAmintiri \u015fi pove\u015fti mai deocheate\u201d (2009).<\/strong><\/strong><\/p>\nDe altfel, talentul literar al lui Neagu Djuvara s-a manifestat \u015fi \u00een romanul \u201eScrisorile sp\u0103tarului Nicolae Milescu\u201d.<\/p>\nUn \u201esceptic bine temperat\u201d<\/strong><\/strong><\/p>\n
\u2026 poate fi considerat Neagu Djuvara, care nu s-a situat niciodat\u0103 pe o pozi\u0163ie extrem\u0103, \u201edemolatoare\u201d, ci a exprimat opinii pe care le-a considerat realiste, chiar dac\u0103 le contrazic pe cele unanim acceptate. Aceste exprim\u0103ri au \u00eemprumutat prestigiul \u015fi farmecul personalit\u0103\u0163ii sale.<\/strong><\/strong><\/p>\n\u00cen ceea ce prive\u015fte locul istoriei \u00een existen\u0163a sa \u015fi rolul acestei discipline: \u201eIstoria a fost \u015fi a r\u0103mas dragostea vie\u0163ii mele\u201d; \u201eLucrul care place la mine e c\u0103 nu vorbesc o limb\u0103 savant\u0103. Transpun istoria pe \u00een\u0163elesul omului elementar\u201d.<\/strong><\/strong><\/p>\nAlte opinii nu sunt lipsite de anumite implica\u0163ii etice \u015fi chiar politice: \u201eO na\u0163iune \u00een ascensiune poate profita de mediocrit\u0103\u0163i; o na\u0163iune \u00een declin nu mai \u015ftie s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 geniile\u201d; \u201eNu cedezi un petic de p\u0103m\u00e2nt f\u0103r\u0103 s\u0103 tragi un foc de arm\u0103\u201d;\u00a0 \u201eDar ce m\u0103 \u00eengrijoreaz\u0103 pe mine este c\u0103 am intrat deja \u00eentr-un nou Ev Mediu. Adic\u0103 moare definitiv civiliza\u0163ia occidental\u0103. \u00cencet, dar sigur\u201d.<\/strong><\/strong><\/p>\nUneori, scepticismul s\u0103u se transform\u0103 \u00eentr-o lips\u0103 de \u00eencredere fa\u0163\u0103 de viitor: \u201eSunt foarte \u00eengrijorat de viitorul Europei unite\u201d; \u201eSuntem cople\u015fi\u0163i de musulmani. Nu mai este nimic de f\u0103cut!\u201d. Despre terorism: \u201eO r\u0103zbunare a soartei \u00eempotriva europenilor care au vrut s\u0103 colonizeze lumea\u201d.<\/strong><\/strong><\/p>\nDesigur, aceste idei ale lui Neagu Djuvara par, la prima vedere, exagerate, dar s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 vin din partea unui om cu o vast\u0103 experien\u0163\u0103 \u015fi, \u00een tot cazul, onest, care a v\u0103zut destule de-a lungul unei existen\u0163e aproape seculare (George R\u0103dulescu, \u201eUn secol cu Neagu Djuvara\u201d, 2010)<\/strong><\/strong><\/p>\n
\nNeagu Bunea Djuvara s-a n\u0103scut \u00eentr-o familie aristocrat\u0103, cu rudele din partea tat\u0103lui de origine arom\u00e2n\u0103, comercian\u021bi a\u0219eza\u021bi \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea, ce a dat mul\u021bi oameni politici, diploma\u021bi \u0219i universitari de prestigiu.<\/strong><\/p>\nEste dificil de reprodus lista lucr\u0103rilor publicate de Neagu Djuvara. Dintre volumele ap\u0103rute dup\u0103 1989 le vom men\u0163iona pe cele mai importante referitoare la istoria Rom\u00e2niei: \u201e\u00centre Orient \u015fi Occident. \u0162\u0103rile rom\u00e2ne la \u00eenceputul epocii moderne\u201d (1995);\u00a0 \u201eArom\u00e2nii: istorie, limb\u0103, destin\u201d (1996); \u201eCum s-a n\u0103scut poporul rom\u00e2n\u201d (2001); \u201eMircea cel B\u0103tr\u00e2n \u015fi luptele cu turcii\u201d (2001) \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, cea mai controversat\u0103 lucrare a sa: \u201eThocomerius \u2013 Negru Vod\u0103. Un voivod cuman la \u00eenceputurile \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti\u201d (2007).<\/strong><\/p>\nNeagu Bunea Djuvara, cunoscut ca Neagu Djuvara (pronun\u021bie \u00een rom\u00e2n\u0103 [\u02c8ne\u032fa\u0261u d\u0361\u0292ju\u02c8vara], \u201eGiu-v\u00e1ra\u201d; n. 31 august 1916, Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia \u2013 d. 25 ianuarie 2018, Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia), a fost un diplomat, ambasador, filosof, istoric, jurnalist \u0219i romancier rom\u00e2n de origine arom\u00e2n\u0103.[8]\u00a0<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Tat\u0103l s\u0103u, Marcel Djuvara, frate cu ministrul de externe Alexandru Djuvara, \u0219ef de promo\u021bie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg (1906) \u0219i c\u0103pitan de geniu \u00een armata rom\u00e2n\u0103, a murit \u00een cursul marii epidemii de grip\u0103 spaniol\u0103 din 1918. Tinca Gr\u0103di\u0219teanu, mama sa, apar\u021binea ultimei genera\u021bii dintr-un neam de mari boieri munteni.<\/p>\n
Familia sa, din partea tat\u0103lui, se ocupa (la 1820) cu comer\u021bul vitelor \u0219i cerealelor \u201edela Bra\u0219ov p\u00e2n\u0103 la Br\u0103ila\u201d, iar la un moment dat o parte a familiei s-a orientat c\u0103tre \u201eprofesiuni liberale\u201d, \u0219i a\u0219a au ap\u0103rut intelectualii \u0219i politicienii din familia Djuvara. Dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial, \u00een urma exproprierilor efectuate de statul rom\u00e2n \u0219i crizei din 1929, familia devine relativ s\u0103rac\u0103, iar mama (v\u0103duv\u0103) hot\u0103r\u0103\u0219te plecarea lor \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Educa\u021bie, studii<\/strong><\/p>\nNeagu Djuvara \u0219i-a f\u0103cut studiile la Nisa (primii ani de liceu) \u0219i Paris, licen\u021biat \u00een litere la Sorbona (istorie, 1937) \u0219i doctor \u00een drept (Paris, 1940). \u00cen acei ani, Fran\u021ba era plin\u0103 de mi\u0219c\u0103ri radical socialiste (guvernul fiind socialist moderat), multe violen\u021be \u0219i greve. Impresionat negativ de aceste evenimente, t\u00e2n\u0103rul Djuvara a devenit interesat de Mi\u0219carea Legionar\u0103, ajung\u00e2nd un simpatizant al acesteia.<\/p>\n
D\u00e2ndu-\u0219i seama c\u0103 \u201esolu\u021biile radicale\u201d \u0219i mi\u0219c\u0103rile totalitare sunt nocive, partidul unic \u0219i dictatura sunt idei groaznice ce duc la crime, a devenit adeptul economiilor de pia\u021b\u0103 libere \u0219i a democra\u021biilor parlamentare de tip vest-european.<\/p>\n
Campania din Basarabia \u0219i Transnistria, Stockholm<\/strong><\/p>\nA luat parte la campania din Basarabia \u0219i Transnistria ca elev-ofi\u021ber de rezerv\u0103 (iunie\u2013noiembrie 1941), fiind r\u0103nit aproape de Odesa.<\/p>\n
Intrat prin concurs la Ministerul de Externe \u00een mai 1943 (Departamentul Cifru), \u00een diminea\u021ba zilei de 23 august 1944 a fost trimis curier diplomatic la Stockholm, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietic\u0103, reprezentat\u0103 de doamna Kollontai. Numit secretar de lega\u021bie la Stockholm de guvernul S\u0103n\u0103tescu, a r\u0103mas \u00een Suedia p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 1947, c\u00e2nd comuni\u0219tii au preluat \u0219i acest minister.\u00a0<\/p>\n
Anticomunism \u0219i exilul<\/strong><\/p>\nAnticomunist convins, a colaborat timp de patru ani cu serviciile secrete americane \u0219i franceze \u00een vederea antren\u0103rii \u0219i para\u0219ut\u0103rii de voluntari anticomuni\u0219ti \u00een Rom\u00e2nia ocupat\u0103 de Sovietici.<\/p>\n
Implicat \u00een procesele politice din toamna lui 1947, hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een exil, milit\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een 1961 \u00een diverse organiza\u021bii ale exilului rom\u00e2nesc: secretar general al Comitetului de Asisten\u021b\u0103 a Refugia\u021bilor Rom\u00e2ni de la Paris, ziaristic\u0103 la Radio Europa Liber\u0103, secretar general al Funda\u021biei Universitare \u201eCarol I\u201d.<\/p>\n
Anii \u00een Niger \u0219i doctoratul<\/strong><\/p>\n\u00cen 1961, a plecat \u00een Africa, \u00een Republica Niger, unde a stat dou\u0103zeci \u0219i trei de ani \u00een calitate de consilier diplomatic \u0219i juridic al Ministerului Afacerilor Str\u0103ine din Niger, fiind concomitent profesor de drept interna\u021bional \u0219i de istorie economic\u0103 la Universitatea din Niamey.<\/p>\n
\u00centre timp, a reluat studiile de filosofie la Sorbona. \u00cen mai 1972, a ob\u021binut doctoratul de stat (docen\u021ba) la Sorbona cu o tez\u0103 de filosofie a istoriei, sub conducerea cunoscutului sociolog \u0219i filozof Raymond Aron.[9] Mai t\u00e2rziu a ob\u021binut \u0219i o diplom\u0103 a prestigiosului Institut na\u021bional de limbi \u0219i civiliza\u021bii orientale (fr) de la Paris (INALCO).\/<\/strong><\/p>\n\u00centoarcerea \u00een Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\nDin 1984 p\u00e2n\u0103 dup\u0103 decembrie 1989, a fost secretar general al Casei Rom\u00e2ne\u0219ti de la Paris, dup\u0103 care s-a \u00eentors \u00een \u021bar\u0103. La Paris fiind, s-a \u00eenscris la \u0219coala de limbi orientale din capitala Fran\u021bei, iar dup\u0103 4 ani, la v\u00e2rsta de 72 de ani, \u0219i-a luat licen\u021ba \u00een s\u00e2rbo-croat\u0103. Din 1991 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 1998, a fost profesor asociat la Universitatea din Bucure\u0219ti. A fost membru de onoare al Institutului de Istorie \u201eA. D. Xenopol\u201d din Ia\u0219i \u0219i al Institutului de Istorie \u201eN. Iorga\u201d din Bucure\u0219ti.<\/p>\n
A fost decorat cu Marea Cruce a Ordinului na\u021bional \u201eServiciul Credincios\u201d \u0219i cu \u201eOrdre des Arts et des Lettres\u201d \u00een grad de Ofi\u021ber.\u00a0<\/p>\n
Titluri onorifice<\/strong><\/p>\nNeagu Djuvara a primit la 30 octombrie 2012 titlul de Doctor Honoris Causa al Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, \u00een cadrul unei ceremonii care s-a desf\u0103\u0219urat \u00een Sala Stoicescu a Palatului Facult\u0103\u021bii de Drept. Titlul de Doctor Honoris Causa i-a fost atribuit \u0219i de c\u0103tre Universitatea \u201eDun\u0103rea de Jos\u201d din Gala\u021bi, \u00een urma ceremoniei din 5 decembrie 2012.<\/p>\n
La 15 martie 2017, lui Neagu Djuvara i s-a acordat gradul de general de brigad\u0103 \u2014 cu o stea, \u00een retragere.<\/p>\n
Decesul<\/strong><\/p>\nSlujba sa de \u00eenmorm\u00e2ntare a fost oficiat\u0103 la Catedrala Sf\u00e2ntul Vasile din Bucure\u0219ti, de c\u0103tre Mihai Fr\u0103\u021bil\u0103, episcop rom\u00e2n unit (greco-catolic) de Bucure\u0219ti\u00a0<\/p>\n
Activitate ca istoric<\/strong><\/p>\nNeagu Djuvara a publicat \u00een principal lucr\u0103ri despre istoria Rom\u00e2niei \u0219i a poporului rom\u00e2n. O bun\u0103 parte din c\u0103r\u021bile sale se refer\u0103 la filosofia istoriei, concentr\u00e2ndu-se \u00een jurul problemei obiectivit\u0103\u021bii istoriei \u0219i istoriografiei.<\/p>\n
Djuvara a fost un sus\u021bin\u0103tor al continu\u0103rii cercet\u0103rilor referitoare la istoria rom\u00e2nilor, pun\u00e2nd la \u00eendoial\u0103 calitatea cercet\u0103rii din perioada interbelic\u0103 \u0219i perioada comunist\u0103, afirm\u00e2nd c\u0103 anumite p\u0103r\u021bi ale istoriei au fost accentuate sau suprimate pentru a servi scopuri politice. Ipotezele lansate de Djuvara atrag deseori controverse \u0219i sunt v\u0103zute ca submin\u00e2nd identitatea na\u021bional\u0103 rom\u00e2n\u0103, precum teoria sa c\u0103 nobilimea din forma\u021biunile statale medievale rom\u00e2ne\u0219ti ar fi fost de origine cuman\u0103.<\/p>\n
Neagu Djuvara a analizat \u00een multe dintre c\u0103r\u021bile sale rela\u021biile pe care Rom\u00e2nia le-a avut cu Europa, plas\u00e2nd-o politic \u0219i cultural \u201e\u00eentre orient \u0219i occident\u201d, caracteriz\u00e2nd-o ca fiind \u201eultima [\u021bar\u0103] intrat\u0103 \u00een ceea ce se nume\u0219te Concertul European\u201d,[16] referindu-se nu at\u00e2t la aderarea Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 din 2007, c\u00e2t la orientarea politic\u0103 a \u021b\u0103rii c\u0103tre un model politic \u0219i cultural de natur\u0103 occidental\u0103. Acesta \u0219i-a exprimat scepticismul fa\u021b\u0103 de politica multiculturalismului din Europa, pe care a considerat-o d\u0103un\u0103toare pentru stabilitate \u00een cadrul UE.[20]<\/p>\n
De asemenea, a fost un critic al atitudinii excesiv de favorabile occidentului \u00een cadrul politicii rom\u00e2ne\u0219ti, suger\u00e2nd c\u0103 societatea \u0219i cultura rom\u00e2n\u0103 nu pot fi clasificate ca occidentale, oferind ca argumente credin\u021ba ortodox\u0103, prezen\u021ba multor elemente nelatine\u0219ti \u00een limba rom\u00e2n\u0103 modern\u0103, precum \u0219i istoria ultimelor veacuri.<\/p>\n
A mai scris despre ceea ce el nume\u0219te \u201ehegemonia american\u0103\u201d \u0219i premisele acesteia, analiz\u00e2nd influen\u021ba Statelor Unite ale Americii asupra politicii globale \u0219i, mai restr\u00e2ns, asupra Europei. Djuvara descrie eforturile SUA de a stabili ceea ce seam\u0103n\u0103 cu o hegemonie \u00een Europa \u0219i alte p\u0103r\u021bi ale lumii ca un \u201er\u0103zboi de \u0219aptezeci \u0219i \u0219apte de ani\u201d care a avut loc pe parcursul veacului XX.<\/p>\n
Neagu Djuvara a fost perceput ca un popularizator \u0219i demistificator al istoriei, public\u00e2nd c\u0103r\u021bi adresate celor tineri, precum \u0219i c\u0103r\u021bi care \u00ee\u0219i propun s\u0103 explice originea istoric\u0103 a unor figuri de mit, precum Dracula sau Negru Vod\u0103. \u00cen memoriile sale, Neagu Djuvara \u00ee\u0219i istorise\u0219te via\u021ba din exil la Paris \u0219i Niamey.\u00a0<\/p>\n
Onoruri<\/strong><\/p>\n\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen 2016 i s-a conferit Ordinul na\u021bional \u201eSteaua Rom\u00e2niei\u201d \u00een grad de Cavaler.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 La 25 august 2016, cu ocazia \u00eemplinirii v\u00e2rstei de 100 de ani, i s-a conferit titlul de cet\u0103\u021bean de onoare al municipiului Bucure\u0219ti \u201e\u00een semn de recunoa\u0219tere a activit\u0103\u021bii \u00een domeniul culturii \u0219i istoriografiei rom\u00e2ne\u0219ti\u201d.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 La 15 martie 2017 i s-a acordat gradul de general de brigad\u0103 \u2014 cu o stea, \u00een retragere<\/p>\n
Critici<\/p>\n
De\u0219i unele dintre teoriile sale nu sunt acceptate de majoritatea istoricilor rom\u00e2ni, Neagu Djuvara r\u0103m\u00e2ne unul dintre cei mai importan\u021bi istorici rom\u00e2ni ai secolului XX, \u00eencuraj\u00e2nd \u00een general o atitudine critic\u0103 asupra istoriei rom\u00e2nilor \u0219i a istoriei \u00een general. Opiniile sale legate de glorificarea nejustificat\u0103 a istoriei na\u021bionale au atras la r\u00e2ndul lor critici din partea unor figuri politice na\u021bionaliste \u00een Rom\u00e2nia, fiind catalogate drept \u201eantirom\u00e2ne\u0219ti\u201d, \u0219i exercit\u00e2nd o influen\u021b\u0103 nefavorabil\u0103 asupra percep\u021biei de sine a rom\u00e2nilor de acas\u0103 precum \u0219i a rom\u00e2nilor din afara grani\u021belor \u021b\u0103rii.<\/p>\n
Unii dintre istoricii contemporani i-au contestat teoriile \u0219i calificarea ca istoric, numindu-l, dup\u0103 propria-i afirma\u021bie, \u201eamator\u201d.Studiile sale \u00een domeniu precum \u0219i doctoratul de stat \u00een filosofia istoriei acordat de Universitatea Sorbona sunt \u00eens\u0103 necontestate, iar scrierile sale au c\u0103p\u0103tat recent o aten\u021bie sporit\u0103, datorat\u0103 \u00een mare parte popularit\u0103\u021bii sale din Rom\u00e2nia.\u00a0<\/p>\n
Lucr\u0103ri publicate<\/strong><\/p>\n\u00a0\u00a0\u00a0 Le droit roumain en mati\u00e8re de nationalit\u00e9 , Paris, 1940<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 D\u00e9m\u00e9trius Cantemir, philosophe de l’Histoire, \u00een Revue des \u00e9tudes roumaines, Paris, 1973<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Civilisations et lois historiques, Essai d’\u00e9tude compar\u00e9e des civilisations, Mouton, Paris – Haga, 1975 (premiat\u0103 de Academia Francez\u0103); carte tradus\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te sub titlul \u201eCivilizatii si tipare istorice\u201d, Humanitas, 2012, 2013<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u00centre Orient \u0219i Occident. \u021a\u0103rile rom\u00e2ne la \u00eenceputul epocii moderne, Humanitas, 1995 (Le pays roumain entre Orient et Occident. Les Principaut\u00e9s danubiennes dans la premi\u00e8re moiti\u00e9 du XIXe si\u00e8cle) [25]<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 O scurt\u0103 istorie a rom\u00e2nilor povestit\u0103 celor tineri, seria Istorie, Humanitas, 1999, 2006, 2008, 2010<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Cum s-a n\u0103scut poporul rom\u00e2n, seria Humanitas Junior, 2001<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Mircea cel B\u0103tr\u00e2n \u0219i luptele cu turcii, seria Humanitas Junior, Humanitas, 2001<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 De la Vlad \u021aepe\u0219 la Dracula vampirul, Humanitas, 2003<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u00censemn\u0103rile lui Georges Milesco: roman autobiografic, roman, 2004, 2011<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Exist\u0103 istorie adev\u0103rat\u0103?, Humanitas, 2004 \u0219i 2012 ISBN 978-973-50-3333-0<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Amintiri din pribegie, Humanitas, 2005, 2010; versiune francez\u0103: Bucarest\u2013Paris\u2013Niamey et retour ou Souvenirs de 42 ans d\u2019exil (1948\u20131990);<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Thocomerius – Negru Vod\u0103. Un voivod cuman la \u00eenceputurile \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, Humanitas, 2007, 2011<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 R\u0103zboiul de \u0219aptezeci \u0219i \u0219apte de ani \u0219i premisele hegemoniei americane (1914 – 1991). Eseu de istorie-politologie, Humanitas, 2008<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Amintiri \u0219i pove\u0219ti mai deocheate, Humanitas, 2009 \u0219i 2016 ISBN 978-973-50-5489-2<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Ce-au fost \u201eboierii mari\u201d \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103? Saga Gr\u0103di\u0219tenilor (secolele XVI\u2013XX), Humanitas, 2010<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 R\u0103spuns criticilor mei \u0219i neprietenilor lui Negru Vod\u0103, Humanitas, 2011<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Misterul telegramei de la Stockholm din 23 august 1944 \u0219i unele am\u0103nunte aproape de necrezut din preajma dramaticei noastre capitul\u0103ri, Humanitas, 2012<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 O scurt\u0103 istorie ilustrat\u0103 a rom\u00e2nilor, Humanitas, 2013; tradus\u0103 \u0219i \u00een limba englez\u0103 – A Brief Illustrated History of Romanians;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Trecutul este viu. Filip-Lucian Iorga \u00een dialog cu Neagu Djuvara, Humanitas, 2014 [26]<\/p>\n
Volume colective<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Arom\u00e2nii: istorie, limb\u0103, destin (coordonator), Editura Funda\u021biei Culturale Rom\u00e2ne, 1996, Editura Humanitas, 2012;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Pot s\u0103 v\u0103 mai enervez cu ceva? Interviuri \u00eentre vehemen\u021b\u0103 \u0219i emo\u021bie, volum coordonat de Ovidiu \u0218imonca – Nicolae Manolescu, Matei C\u0103linescu, Mihai \u0218ora, Matei Vi\u0219niec, Antoaneta Ralian, Andrei Ple\u0219u, Andrei \u0218erban, Livius Cioc\u00e2rlie, Paul Cornea, Alexandru Paleologu, Gabriela Adame\u0219teanu, Gheorghe Cr\u0103ciun, Dumitru \u021aepeneag, Nora Iuga, Gabriel Liiceanu, Gabriela Melinescu, \u0218tefan Agopian, Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Neagu Djuvara, Gelu Ionescu, Petru Cimpoe\u0219u, Bujor Nedelcovici, Mircea Horia Simionescu, Victor Rebengiuc, Marcel Iure\u0219; Ed. Cartier, 2009;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Care-i faza cu cititul?, coord. de Liviu Papadima – Florin Bican, Paul Cernat, Ioan Gro\u0219an, Dan Lungu, Robert \u0218erban, Rodica Zane, Cezar Paul B\u0103descu, Laura Grunberg, C\u0103lin-Andrei Mih\u0103ilescu, Dan Sociu, Cristian Teodorescu, C\u0103lin Torsan, Ioana Bot, Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Fanny Chartres, Vasile Ernu, Bogdan Ghiu, Simona Popescu, Vlad Zografi, George Ardeleanu, Neagu Djuvara, Caius Dobrescu, Ioana Nicolaie, Ioana P\u00e2rvulescu, Doina Ru\u0219ti; Ed. Art, 2010;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 C\u0103r\u021bile care ne-au f\u0103cut oameni, coord. de Dan C. Mih\u0103ilescu – Ana Blandiana, Lucian Boia, Mircea C\u0103rt\u0103rescu, \u0218tefan C\u00e2l\u021bia, Livius Cioc\u00e2rlie, Andrei Cornea, Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Mihai M\u0103niu\u021biu, Horia-Roman Patapievici, Ioana P\u00e2rvulescu, Irina Petrescu, Andrei Ple\u0219u, Victor Rebengiuc, Alex \u0218tef\u0103nescu, Valeriu Stoica, Ion Vianu; Ed. Humanitas, 2010;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Intelectuali la crati\u021b\u0103. Amintiri culinare \u0219i 50 de re\u021bete – Gabriel Liiceanu, Adriana Babe\u021bi, Adriana Bittel, Ana Blandiana, Emil Brumaru, Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Marius Chivu, Livius Cioc\u00e2rlie, Neagu Djuvara, Dan C. Mih\u0103ilescu, Ioana Nicolaie, Radu Paraschivescu, Ioana P\u00e2rvulescu, Oana Pellea, Monica Pillat, Andrei Ple\u0219u, Tania Radu, Antoaneta Ralian, Grete Tartler, Vlad Zografi; Ed. Humanitas, 2012;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Evreii din Rom\u00e2nia. Lucr\u0103rile simpozionului din 17 februarie 2013. Contributori: Andrei Oi\u0219teanu, Andrei Ple\u0219u, Neagu Djuvara, Adrian Cioroianu; moderator Aurel Vainer, Ed. Hasefer, Bucure\u0219ti, 2013;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Ferestre din Bucure\u0219ti \u0219i pove\u0219tile lor, coord. de C\u0103t\u0103lin D. Constantin – Adrian Majuru, Adrian Stoicescu, Adriana Mocca, Alexandra Rusu, Alexandru Bogdan Georgescu, Alexandru Calcatinge, Alfred Dumitrescu, Alyssa Grossman, Ana Maria Moldovan, Anca Nistor, Andreea R\u0103suceanu, Andreea Ro\u0219e\u021b, Andrei Tudor, Angela Martin, Augustin Ioan, Carmen Dobre, C\u0103lin Andrei Mih\u0103ilescu, C\u0103lin Torsan, C\u0103t\u0103lin D. Constantin, C\u0103t\u0103lina Popescu, Cezar Petre Buiumaci, Ciprian Voicil\u0103, Constan\u021ba Vintil\u0103-Ghi\u021bulescu, Cosmin Manolache, Cristiana Oprea, Cristina Bogdan, Cristina Cioran, Cristina Rusiecki, Dan L\u0103c\u0103tu\u0219, Daniel Sur, Doina Ru\u0219ti, Dorin Liviu B\u00eetfoi, Drago\u0219 Dodu, \u0218erban Anghelescu, Florentina Hojbot\u0103, Florin Bican, Florina P\u00e2rjol, Ioana Fruntelat\u0103, Ioana P\u00e2rvulescu, Ioana Popescu, Ioana Tudora, Iris Spiridon, Iuliana Alexa, Laura Dumitrescu, Lauren\u021biu Ene, Lelia Zamani, Lila Passima, Lucia Terzea-Ofrim, Lucia Toader, Margareta \u0218ipo\u0219, Maria Ellis, Maria Grecu, Marina Tatar\u00e2m, Marius Chivu, Marius Marcu-Lapadat, Marius Vasileanu, Mircea Deaca, Nadia Tunsu, Neagu Djuvara, Nicolae Constantinescu, Oana Fotache, Ovidiu Olar, Paul Cernat, Radu Com\u0219a, Radu Herjeu, Radu Paraschivescu, Rodica Mandache, Ruxandra Beldiman, Sanda Ni\u021bescu, Sergiu Singer, etc.; Ed. Peter Pan, 2015;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Bucure\u0219tiul meu – Andrei Ple\u0219u, Dan C. Mih\u0103ilescu, Ioana P\u00e2rvulescu, Tatiana Niculescu Bran, Radu Paraschivescu, Gabriela Tabacu, Horia-Roman Patapievici, Anamaria Smigelschi, Andreea R\u0103suceanu, Dan Petrescu, Monica Pillat, Andrei Cr\u0103ciun, Ioana Nicolaie, Adriana Bittel, Corina Cioc\u00e2rlie, Marius Constantinescu, Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Neagu Djuvara; Ed. Humanitas, 2016;<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
De la Wikipedia, enciclopedia liber\u0103<\/p>\n
Citi\u021bi \u0219i:\u00a0<\/p>\n
Neagu Djuvara: \u0102sta nu mai e Partidul Liberal. Mi-e ru\u015fine<\/a><\/p>\nDe citit | \u201eO scurt\u0103 istorie a rom\u00e2nilor povestit\u0103 celor tineri\u201d, la 103 ani de la na\u0219terea lui Neagu Djuvara<\/a><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nCondolean\u021be<\/strong>Ziua de azi nu o s\u0103 mai fie la fel c\u0103 cea de…<\/span>28.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri terenuri<\/strong>V\u00e2nd teren intravilan 2.000 mp, Foc\u0219ani,…<\/span>26.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri ap 2 camere<\/strong>V\u00e2nd apartament 2 camere etajul1\/3,…<\/span>25.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Na\u021bional<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/national\/mozaic-stiri-nationale-petrisor-peiu-suspendarea-merge-inainte\/mediaPool\/ucaUfKC.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI NA\u021aIONALE: Petri\u015for Peiu: Suspendarea merge \u00eenainte<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 29 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/national\/mozaic-stiri-nationale-recorder-generalul-pahontu-a-participat-la-masacrul-din-21-decembrie-1989\/mediaPool\/umpWXKv.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI NA\u021aIONALE: Recorder: Generalul Pahon\u021bu a participat la masacrul din 21 decembrie 1989<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 27 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/national\/mozaic-Stiri-naTionale-usr-a-depus-o-noua-initiativa-legislativa-privind-legea-ani\/mediaPool\/uAUtnxu.png\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI NA\u021aIONALE: USR a depus o nou\u0103 ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103 privind legea ANI<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 26 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/astazi-despre-capitanul-valter-maracineanu.-eroul-cazut-la-37-de-ani-in-luptele-razboiului-de-independenta-al-romaniei.-in-timp-ce-infigea-drapelul-regimentului-8-linie-pe-parapetul-redutei-turcesti-grivita-9-gloante-i-au-strapuns-trupul\/mediaPool\/uIftSnu.PNG\")
<\/a><\/div>\nAst\u0103zi despre C\u0103pitanul Valter M\u0103r\u0103cineanu. Eroul ca\u0306zut la 37 de ani i\u0302n luptele Ra\u0306zboiului de Independent\u0326a\u0306 al Roma\u0302niei. \u00cen timp ce i\u0302nfigea drapelul Regimentului 8 linie pe parapetul redutei turces\u0326ti Grivit\u0326a, 9 gloan\u021be i-au str\u0103puns trupul<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 30 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/astazi-despre-sarmiza-bilcescu-alimanisteanu\/mediaPool\/u31SZT4.png\")
<\/a><\/div>\nAst\u0103zi despre Sarmiza Bilcescu-Alim\u0103ni\u0219teanu. A treia rom\u00e2nc\u0103 cu diploma de Bacalaureat, prima din Europa care \u0219i-a luat doctoratul \u00een Drept. Prieten\u0103 a Regina Maria, pe care a \u00eenv\u0103\u021bat-o limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i care i-a fost al\u0103turi \u00een ultima clip\u0103<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 28 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/promo\/brand-voice\/comunicat-de-presa-pnrr-fonduri-pentru-romania-moderna-si-reformata-finalizare-proiect\/mediaPool\/uSMhc4w.png\")
<\/a><\/div>\nComunicat de pres\u0103 \u201ePNRR: Fonduri pentru Rom\u00e2nia modern\u0103 \u0219i reformat\u0103!\u201d FINALIZARE PROIECT<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 27 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nDecese<\/strong>\u00ceN MEMORIA LUI NECULAI SOLTAN<\/p>\nCu profund\u0103…<\/span>25.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nMatrimoniale<\/strong>Domn serios caut doamn\u0103 serioas\u0103, v\u00e2rsta…<\/span>24.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nOferte<\/strong>SC Diplomatic TVR Pres SRL\u00a0cu sediul in Mun…<\/span>24.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nZiarul de Vrancea<\/a><\/h5>\n31 aug 2026<\/span>2615 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\nDintre volumele referitoare la \u201efilozofia istoriei\u201d este de men\u0163ionat \u201eExist\u0103 istorie adev\u0103rat\u0103?\u201d (2012).\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\nDar Neagu Djuvara este \u015fi un memorialist plin de farmec, \u00een volumele \u201eAmintiri din pribegie\u201d (2005) sau \u201eAmintiri \u015fi pove\u015fti mai deocheate\u201d (2009).<\/strong><\/strong><\/p>\nDe altfel, talentul literar al lui Neagu Djuvara s-a manifestat \u015fi \u00een romanul \u201eScrisorile sp\u0103tarului Nicolae Milescu\u201d.<\/p>\nUn \u201esceptic bine temperat\u201d<\/strong><\/strong><\/p>\n
\u2026 poate fi considerat Neagu Djuvara, care nu s-a situat niciodat\u0103 pe o pozi\u0163ie extrem\u0103, \u201edemolatoare\u201d, ci a exprimat opinii pe care le-a considerat realiste, chiar dac\u0103 le contrazic pe cele unanim acceptate. Aceste exprim\u0103ri au \u00eemprumutat prestigiul \u015fi farmecul personalit\u0103\u0163ii sale.<\/strong><\/strong><\/p>\n\u00cen ceea ce prive\u015fte locul istoriei \u00een existen\u0163a sa \u015fi rolul acestei discipline: \u201eIstoria a fost \u015fi a r\u0103mas dragostea vie\u0163ii mele\u201d; \u201eLucrul care place la mine e c\u0103 nu vorbesc o limb\u0103 savant\u0103. Transpun istoria pe \u00een\u0163elesul omului elementar\u201d.<\/strong><\/strong><\/p>\nAlte opinii nu sunt lipsite de anumite implica\u0163ii etice \u015fi chiar politice: \u201eO na\u0163iune \u00een ascensiune poate profita de mediocrit\u0103\u0163i; o na\u0163iune \u00een declin nu mai \u015ftie s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 geniile\u201d; \u201eNu cedezi un petic de p\u0103m\u00e2nt f\u0103r\u0103 s\u0103 tragi un foc de arm\u0103\u201d;\u00a0 \u201eDar ce m\u0103 \u00eengrijoreaz\u0103 pe mine este c\u0103 am intrat deja \u00eentr-un nou Ev Mediu. Adic\u0103 moare definitiv civiliza\u0163ia occidental\u0103. \u00cencet, dar sigur\u201d.<\/strong><\/strong><\/p>\nUneori, scepticismul s\u0103u se transform\u0103 \u00eentr-o lips\u0103 de \u00eencredere fa\u0163\u0103 de viitor: \u201eSunt foarte \u00eengrijorat de viitorul Europei unite\u201d; \u201eSuntem cople\u015fi\u0163i de musulmani. Nu mai este nimic de f\u0103cut!\u201d. Despre terorism: \u201eO r\u0103zbunare a soartei \u00eempotriva europenilor care au vrut s\u0103 colonizeze lumea\u201d.<\/strong><\/strong><\/p>\nDesigur, aceste idei ale lui Neagu Djuvara par, la prima vedere, exagerate, dar s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 vin din partea unui om cu o vast\u0103 experien\u0163\u0103 \u015fi, \u00een tot cazul, onest, care a v\u0103zut destule de-a lungul unei existen\u0163e aproape seculare (George R\u0103dulescu, \u201eUn secol cu Neagu Djuvara\u201d, 2010)<\/strong><\/strong><\/p>\n
\nNeagu Bunea Djuvara s-a n\u0103scut \u00eentr-o familie aristocrat\u0103, cu rudele din partea tat\u0103lui de origine arom\u00e2n\u0103, comercian\u021bi a\u0219eza\u021bi \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea, ce a dat mul\u021bi oameni politici, diploma\u021bi \u0219i universitari de prestigiu.<\/strong><\/p>\nEste dificil de reprodus lista lucr\u0103rilor publicate de Neagu Djuvara. Dintre volumele ap\u0103rute dup\u0103 1989 le vom men\u0163iona pe cele mai importante referitoare la istoria Rom\u00e2niei: \u201e\u00centre Orient \u015fi Occident. \u0162\u0103rile rom\u00e2ne la \u00eenceputul epocii moderne\u201d (1995);\u00a0 \u201eArom\u00e2nii: istorie, limb\u0103, destin\u201d (1996); \u201eCum s-a n\u0103scut poporul rom\u00e2n\u201d (2001); \u201eMircea cel B\u0103tr\u00e2n \u015fi luptele cu turcii\u201d (2001) \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, cea mai controversat\u0103 lucrare a sa: \u201eThocomerius \u2013 Negru Vod\u0103. Un voivod cuman la \u00eenceputurile \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti\u201d (2007).<\/strong><\/p>\nNeagu Bunea Djuvara, cunoscut ca Neagu Djuvara (pronun\u021bie \u00een rom\u00e2n\u0103 [\u02c8ne\u032fa\u0261u d\u0361\u0292ju\u02c8vara], \u201eGiu-v\u00e1ra\u201d; n. 31 august 1916, Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia \u2013 d. 25 ianuarie 2018, Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia), a fost un diplomat, ambasador, filosof, istoric, jurnalist \u0219i romancier rom\u00e2n de origine arom\u00e2n\u0103.[8]\u00a0<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Tat\u0103l s\u0103u, Marcel Djuvara, frate cu ministrul de externe Alexandru Djuvara, \u0219ef de promo\u021bie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg (1906) \u0219i c\u0103pitan de geniu \u00een armata rom\u00e2n\u0103, a murit \u00een cursul marii epidemii de grip\u0103 spaniol\u0103 din 1918. Tinca Gr\u0103di\u0219teanu, mama sa, apar\u021binea ultimei genera\u021bii dintr-un neam de mari boieri munteni.<\/p>\n
Familia sa, din partea tat\u0103lui, se ocupa (la 1820) cu comer\u021bul vitelor \u0219i cerealelor \u201edela Bra\u0219ov p\u00e2n\u0103 la Br\u0103ila\u201d, iar la un moment dat o parte a familiei s-a orientat c\u0103tre \u201eprofesiuni liberale\u201d, \u0219i a\u0219a au ap\u0103rut intelectualii \u0219i politicienii din familia Djuvara. Dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial, \u00een urma exproprierilor efectuate de statul rom\u00e2n \u0219i crizei din 1929, familia devine relativ s\u0103rac\u0103, iar mama (v\u0103duv\u0103) hot\u0103r\u0103\u0219te plecarea lor \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Educa\u021bie, studii<\/strong><\/p>\nNeagu Djuvara \u0219i-a f\u0103cut studiile la Nisa (primii ani de liceu) \u0219i Paris, licen\u021biat \u00een litere la Sorbona (istorie, 1937) \u0219i doctor \u00een drept (Paris, 1940). \u00cen acei ani, Fran\u021ba era plin\u0103 de mi\u0219c\u0103ri radical socialiste (guvernul fiind socialist moderat), multe violen\u021be \u0219i greve. Impresionat negativ de aceste evenimente, t\u00e2n\u0103rul Djuvara a devenit interesat de Mi\u0219carea Legionar\u0103, ajung\u00e2nd un simpatizant al acesteia.<\/p>\n
D\u00e2ndu-\u0219i seama c\u0103 \u201esolu\u021biile radicale\u201d \u0219i mi\u0219c\u0103rile totalitare sunt nocive, partidul unic \u0219i dictatura sunt idei groaznice ce duc la crime, a devenit adeptul economiilor de pia\u021b\u0103 libere \u0219i a democra\u021biilor parlamentare de tip vest-european.<\/p>\n
Campania din Basarabia \u0219i Transnistria, Stockholm<\/strong><\/p>\nA luat parte la campania din Basarabia \u0219i Transnistria ca elev-ofi\u021ber de rezerv\u0103 (iunie\u2013noiembrie 1941), fiind r\u0103nit aproape de Odesa.<\/p>\n
Intrat prin concurs la Ministerul de Externe \u00een mai 1943 (Departamentul Cifru), \u00een diminea\u021ba zilei de 23 august 1944 a fost trimis curier diplomatic la Stockholm, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietic\u0103, reprezentat\u0103 de doamna Kollontai. Numit secretar de lega\u021bie la Stockholm de guvernul S\u0103n\u0103tescu, a r\u0103mas \u00een Suedia p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 1947, c\u00e2nd comuni\u0219tii au preluat \u0219i acest minister.\u00a0<\/p>\n
Anticomunism \u0219i exilul<\/strong><\/p>\nAnticomunist convins, a colaborat timp de patru ani cu serviciile secrete americane \u0219i franceze \u00een vederea antren\u0103rii \u0219i para\u0219ut\u0103rii de voluntari anticomuni\u0219ti \u00een Rom\u00e2nia ocupat\u0103 de Sovietici.<\/p>\n
Implicat \u00een procesele politice din toamna lui 1947, hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een exil, milit\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een 1961 \u00een diverse organiza\u021bii ale exilului rom\u00e2nesc: secretar general al Comitetului de Asisten\u021b\u0103 a Refugia\u021bilor Rom\u00e2ni de la Paris, ziaristic\u0103 la Radio Europa Liber\u0103, secretar general al Funda\u021biei Universitare \u201eCarol I\u201d.<\/p>\n
Anii \u00een Niger \u0219i doctoratul<\/strong><\/p>\n\u00cen 1961, a plecat \u00een Africa, \u00een Republica Niger, unde a stat dou\u0103zeci \u0219i trei de ani \u00een calitate de consilier diplomatic \u0219i juridic al Ministerului Afacerilor Str\u0103ine din Niger, fiind concomitent profesor de drept interna\u021bional \u0219i de istorie economic\u0103 la Universitatea din Niamey.<\/p>\n
\u00centre timp, a reluat studiile de filosofie la Sorbona. \u00cen mai 1972, a ob\u021binut doctoratul de stat (docen\u021ba) la Sorbona cu o tez\u0103 de filosofie a istoriei, sub conducerea cunoscutului sociolog \u0219i filozof Raymond Aron.[9] Mai t\u00e2rziu a ob\u021binut \u0219i o diplom\u0103 a prestigiosului Institut na\u021bional de limbi \u0219i civiliza\u021bii orientale (fr) de la Paris (INALCO).\/<\/strong><\/p>\n\u00centoarcerea \u00een Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\nDin 1984 p\u00e2n\u0103 dup\u0103 decembrie 1989, a fost secretar general al Casei Rom\u00e2ne\u0219ti de la Paris, dup\u0103 care s-a \u00eentors \u00een \u021bar\u0103. La Paris fiind, s-a \u00eenscris la \u0219coala de limbi orientale din capitala Fran\u021bei, iar dup\u0103 4 ani, la v\u00e2rsta de 72 de ani, \u0219i-a luat licen\u021ba \u00een s\u00e2rbo-croat\u0103. Din 1991 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 1998, a fost profesor asociat la Universitatea din Bucure\u0219ti. A fost membru de onoare al Institutului de Istorie \u201eA. D. Xenopol\u201d din Ia\u0219i \u0219i al Institutului de Istorie \u201eN. Iorga\u201d din Bucure\u0219ti.<\/p>\n
A fost decorat cu Marea Cruce a Ordinului na\u021bional \u201eServiciul Credincios\u201d \u0219i cu \u201eOrdre des Arts et des Lettres\u201d \u00een grad de Ofi\u021ber.\u00a0<\/p>\n
Titluri onorifice<\/strong><\/p>\nNeagu Djuvara a primit la 30 octombrie 2012 titlul de Doctor Honoris Causa al Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, \u00een cadrul unei ceremonii care s-a desf\u0103\u0219urat \u00een Sala Stoicescu a Palatului Facult\u0103\u021bii de Drept. Titlul de Doctor Honoris Causa i-a fost atribuit \u0219i de c\u0103tre Universitatea \u201eDun\u0103rea de Jos\u201d din Gala\u021bi, \u00een urma ceremoniei din 5 decembrie 2012.<\/p>\n
La 15 martie 2017, lui Neagu Djuvara i s-a acordat gradul de general de brigad\u0103 \u2014 cu o stea, \u00een retragere.<\/p>\n
Decesul<\/strong><\/p>\nSlujba sa de \u00eenmorm\u00e2ntare a fost oficiat\u0103 la Catedrala Sf\u00e2ntul Vasile din Bucure\u0219ti, de c\u0103tre Mihai Fr\u0103\u021bil\u0103, episcop rom\u00e2n unit (greco-catolic) de Bucure\u0219ti\u00a0<\/p>\n
Activitate ca istoric<\/strong><\/p>\nNeagu Djuvara a publicat \u00een principal lucr\u0103ri despre istoria Rom\u00e2niei \u0219i a poporului rom\u00e2n. O bun\u0103 parte din c\u0103r\u021bile sale se refer\u0103 la filosofia istoriei, concentr\u00e2ndu-se \u00een jurul problemei obiectivit\u0103\u021bii istoriei \u0219i istoriografiei.<\/p>\n
Djuvara a fost un sus\u021bin\u0103tor al continu\u0103rii cercet\u0103rilor referitoare la istoria rom\u00e2nilor, pun\u00e2nd la \u00eendoial\u0103 calitatea cercet\u0103rii din perioada interbelic\u0103 \u0219i perioada comunist\u0103, afirm\u00e2nd c\u0103 anumite p\u0103r\u021bi ale istoriei au fost accentuate sau suprimate pentru a servi scopuri politice. Ipotezele lansate de Djuvara atrag deseori controverse \u0219i sunt v\u0103zute ca submin\u00e2nd identitatea na\u021bional\u0103 rom\u00e2n\u0103, precum teoria sa c\u0103 nobilimea din forma\u021biunile statale medievale rom\u00e2ne\u0219ti ar fi fost de origine cuman\u0103.<\/p>\n
Neagu Djuvara a analizat \u00een multe dintre c\u0103r\u021bile sale rela\u021biile pe care Rom\u00e2nia le-a avut cu Europa, plas\u00e2nd-o politic \u0219i cultural \u201e\u00eentre orient \u0219i occident\u201d, caracteriz\u00e2nd-o ca fiind \u201eultima [\u021bar\u0103] intrat\u0103 \u00een ceea ce se nume\u0219te Concertul European\u201d,[16] referindu-se nu at\u00e2t la aderarea Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 din 2007, c\u00e2t la orientarea politic\u0103 a \u021b\u0103rii c\u0103tre un model politic \u0219i cultural de natur\u0103 occidental\u0103. Acesta \u0219i-a exprimat scepticismul fa\u021b\u0103 de politica multiculturalismului din Europa, pe care a considerat-o d\u0103un\u0103toare pentru stabilitate \u00een cadrul UE.[20]<\/p>\n
De asemenea, a fost un critic al atitudinii excesiv de favorabile occidentului \u00een cadrul politicii rom\u00e2ne\u0219ti, suger\u00e2nd c\u0103 societatea \u0219i cultura rom\u00e2n\u0103 nu pot fi clasificate ca occidentale, oferind ca argumente credin\u021ba ortodox\u0103, prezen\u021ba multor elemente nelatine\u0219ti \u00een limba rom\u00e2n\u0103 modern\u0103, precum \u0219i istoria ultimelor veacuri.<\/p>\n
A mai scris despre ceea ce el nume\u0219te \u201ehegemonia american\u0103\u201d \u0219i premisele acesteia, analiz\u00e2nd influen\u021ba Statelor Unite ale Americii asupra politicii globale \u0219i, mai restr\u00e2ns, asupra Europei. Djuvara descrie eforturile SUA de a stabili ceea ce seam\u0103n\u0103 cu o hegemonie \u00een Europa \u0219i alte p\u0103r\u021bi ale lumii ca un \u201er\u0103zboi de \u0219aptezeci \u0219i \u0219apte de ani\u201d care a avut loc pe parcursul veacului XX.<\/p>\n
Neagu Djuvara a fost perceput ca un popularizator \u0219i demistificator al istoriei, public\u00e2nd c\u0103r\u021bi adresate celor tineri, precum \u0219i c\u0103r\u021bi care \u00ee\u0219i propun s\u0103 explice originea istoric\u0103 a unor figuri de mit, precum Dracula sau Negru Vod\u0103. \u00cen memoriile sale, Neagu Djuvara \u00ee\u0219i istorise\u0219te via\u021ba din exil la Paris \u0219i Niamey.\u00a0<\/p>\n
Onoruri<\/strong><\/p>\n\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen 2016 i s-a conferit Ordinul na\u021bional \u201eSteaua Rom\u00e2niei\u201d \u00een grad de Cavaler.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 La 25 august 2016, cu ocazia \u00eemplinirii v\u00e2rstei de 100 de ani, i s-a conferit titlul de cet\u0103\u021bean de onoare al municipiului Bucure\u0219ti \u201e\u00een semn de recunoa\u0219tere a activit\u0103\u021bii \u00een domeniul culturii \u0219i istoriografiei rom\u00e2ne\u0219ti\u201d.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 La 15 martie 2017 i s-a acordat gradul de general de brigad\u0103 \u2014 cu o stea, \u00een retragere<\/p>\n
Critici<\/p>\n
De\u0219i unele dintre teoriile sale nu sunt acceptate de majoritatea istoricilor rom\u00e2ni, Neagu Djuvara r\u0103m\u00e2ne unul dintre cei mai importan\u021bi istorici rom\u00e2ni ai secolului XX, \u00eencuraj\u00e2nd \u00een general o atitudine critic\u0103 asupra istoriei rom\u00e2nilor \u0219i a istoriei \u00een general. Opiniile sale legate de glorificarea nejustificat\u0103 a istoriei na\u021bionale au atras la r\u00e2ndul lor critici din partea unor figuri politice na\u021bionaliste \u00een Rom\u00e2nia, fiind catalogate drept \u201eantirom\u00e2ne\u0219ti\u201d, \u0219i exercit\u00e2nd o influen\u021b\u0103 nefavorabil\u0103 asupra percep\u021biei de sine a rom\u00e2nilor de acas\u0103 precum \u0219i a rom\u00e2nilor din afara grani\u021belor \u021b\u0103rii.<\/p>\n
Unii dintre istoricii contemporani i-au contestat teoriile \u0219i calificarea ca istoric, numindu-l, dup\u0103 propria-i afirma\u021bie, \u201eamator\u201d.Studiile sale \u00een domeniu precum \u0219i doctoratul de stat \u00een filosofia istoriei acordat de Universitatea Sorbona sunt \u00eens\u0103 necontestate, iar scrierile sale au c\u0103p\u0103tat recent o aten\u021bie sporit\u0103, datorat\u0103 \u00een mare parte popularit\u0103\u021bii sale din Rom\u00e2nia.\u00a0<\/p>\n
Lucr\u0103ri publicate<\/strong><\/p>\n\u00a0\u00a0\u00a0 Le droit roumain en mati\u00e8re de nationalit\u00e9 , Paris, 1940<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 D\u00e9m\u00e9trius Cantemir, philosophe de l’Histoire, \u00een Revue des \u00e9tudes roumaines, Paris, 1973<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Civilisations et lois historiques, Essai d’\u00e9tude compar\u00e9e des civilisations, Mouton, Paris – Haga, 1975 (premiat\u0103 de Academia Francez\u0103); carte tradus\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te sub titlul \u201eCivilizatii si tipare istorice\u201d, Humanitas, 2012, 2013<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u00centre Orient \u0219i Occident. \u021a\u0103rile rom\u00e2ne la \u00eenceputul epocii moderne, Humanitas, 1995 (Le pays roumain entre Orient et Occident. Les Principaut\u00e9s danubiennes dans la premi\u00e8re moiti\u00e9 du XIXe si\u00e8cle) [25]<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 O scurt\u0103 istorie a rom\u00e2nilor povestit\u0103 celor tineri, seria Istorie, Humanitas, 1999, 2006, 2008, 2010<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Cum s-a n\u0103scut poporul rom\u00e2n, seria Humanitas Junior, 2001<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Mircea cel B\u0103tr\u00e2n \u0219i luptele cu turcii, seria Humanitas Junior, Humanitas, 2001<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 De la Vlad \u021aepe\u0219 la Dracula vampirul, Humanitas, 2003<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u00censemn\u0103rile lui Georges Milesco: roman autobiografic, roman, 2004, 2011<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Exist\u0103 istorie adev\u0103rat\u0103?, Humanitas, 2004 \u0219i 2012 ISBN 978-973-50-3333-0<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Amintiri din pribegie, Humanitas, 2005, 2010; versiune francez\u0103: Bucarest\u2013Paris\u2013Niamey et retour ou Souvenirs de 42 ans d\u2019exil (1948\u20131990);<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Thocomerius – Negru Vod\u0103. Un voivod cuman la \u00eenceputurile \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, Humanitas, 2007, 2011<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 R\u0103zboiul de \u0219aptezeci \u0219i \u0219apte de ani \u0219i premisele hegemoniei americane (1914 – 1991). Eseu de istorie-politologie, Humanitas, 2008<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Amintiri \u0219i pove\u0219ti mai deocheate, Humanitas, 2009 \u0219i 2016 ISBN 978-973-50-5489-2<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Ce-au fost \u201eboierii mari\u201d \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103? Saga Gr\u0103di\u0219tenilor (secolele XVI\u2013XX), Humanitas, 2010<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 R\u0103spuns criticilor mei \u0219i neprietenilor lui Negru Vod\u0103, Humanitas, 2011<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Misterul telegramei de la Stockholm din 23 august 1944 \u0219i unele am\u0103nunte aproape de necrezut din preajma dramaticei noastre capitul\u0103ri, Humanitas, 2012<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 O scurt\u0103 istorie ilustrat\u0103 a rom\u00e2nilor, Humanitas, 2013; tradus\u0103 \u0219i \u00een limba englez\u0103 – A Brief Illustrated History of Romanians;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Trecutul este viu. Filip-Lucian Iorga \u00een dialog cu Neagu Djuvara, Humanitas, 2014 [26]<\/p>\n
Volume colective<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Arom\u00e2nii: istorie, limb\u0103, destin (coordonator), Editura Funda\u021biei Culturale Rom\u00e2ne, 1996, Editura Humanitas, 2012;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Pot s\u0103 v\u0103 mai enervez cu ceva? Interviuri \u00eentre vehemen\u021b\u0103 \u0219i emo\u021bie, volum coordonat de Ovidiu \u0218imonca – Nicolae Manolescu, Matei C\u0103linescu, Mihai \u0218ora, Matei Vi\u0219niec, Antoaneta Ralian, Andrei Ple\u0219u, Andrei \u0218erban, Livius Cioc\u00e2rlie, Paul Cornea, Alexandru Paleologu, Gabriela Adame\u0219teanu, Gheorghe Cr\u0103ciun, Dumitru \u021aepeneag, Nora Iuga, Gabriel Liiceanu, Gabriela Melinescu, \u0218tefan Agopian, Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Neagu Djuvara, Gelu Ionescu, Petru Cimpoe\u0219u, Bujor Nedelcovici, Mircea Horia Simionescu, Victor Rebengiuc, Marcel Iure\u0219; Ed. Cartier, 2009;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Care-i faza cu cititul?, coord. de Liviu Papadima – Florin Bican, Paul Cernat, Ioan Gro\u0219an, Dan Lungu, Robert \u0218erban, Rodica Zane, Cezar Paul B\u0103descu, Laura Grunberg, C\u0103lin-Andrei Mih\u0103ilescu, Dan Sociu, Cristian Teodorescu, C\u0103lin Torsan, Ioana Bot, Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Fanny Chartres, Vasile Ernu, Bogdan Ghiu, Simona Popescu, Vlad Zografi, George Ardeleanu, Neagu Djuvara, Caius Dobrescu, Ioana Nicolaie, Ioana P\u00e2rvulescu, Doina Ru\u0219ti; Ed. Art, 2010;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 C\u0103r\u021bile care ne-au f\u0103cut oameni, coord. de Dan C. Mih\u0103ilescu – Ana Blandiana, Lucian Boia, Mircea C\u0103rt\u0103rescu, \u0218tefan C\u00e2l\u021bia, Livius Cioc\u00e2rlie, Andrei Cornea, Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Mihai M\u0103niu\u021biu, Horia-Roman Patapievici, Ioana P\u00e2rvulescu, Irina Petrescu, Andrei Ple\u0219u, Victor Rebengiuc, Alex \u0218tef\u0103nescu, Valeriu Stoica, Ion Vianu; Ed. Humanitas, 2010;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Intelectuali la crati\u021b\u0103. Amintiri culinare \u0219i 50 de re\u021bete – Gabriel Liiceanu, Adriana Babe\u021bi, Adriana Bittel, Ana Blandiana, Emil Brumaru, Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Marius Chivu, Livius Cioc\u00e2rlie, Neagu Djuvara, Dan C. Mih\u0103ilescu, Ioana Nicolaie, Radu Paraschivescu, Ioana P\u00e2rvulescu, Oana Pellea, Monica Pillat, Andrei Ple\u0219u, Tania Radu, Antoaneta Ralian, Grete Tartler, Vlad Zografi; Ed. Humanitas, 2012;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Evreii din Rom\u00e2nia. Lucr\u0103rile simpozionului din 17 februarie 2013. Contributori: Andrei Oi\u0219teanu, Andrei Ple\u0219u, Neagu Djuvara, Adrian Cioroianu; moderator Aurel Vainer, Ed. Hasefer, Bucure\u0219ti, 2013;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Ferestre din Bucure\u0219ti \u0219i pove\u0219tile lor, coord. de C\u0103t\u0103lin D. Constantin – Adrian Majuru, Adrian Stoicescu, Adriana Mocca, Alexandra Rusu, Alexandru Bogdan Georgescu, Alexandru Calcatinge, Alfred Dumitrescu, Alyssa Grossman, Ana Maria Moldovan, Anca Nistor, Andreea R\u0103suceanu, Andreea Ro\u0219e\u021b, Andrei Tudor, Angela Martin, Augustin Ioan, Carmen Dobre, C\u0103lin Andrei Mih\u0103ilescu, C\u0103lin Torsan, C\u0103t\u0103lin D. Constantin, C\u0103t\u0103lina Popescu, Cezar Petre Buiumaci, Ciprian Voicil\u0103, Constan\u021ba Vintil\u0103-Ghi\u021bulescu, Cosmin Manolache, Cristiana Oprea, Cristina Bogdan, Cristina Cioran, Cristina Rusiecki, Dan L\u0103c\u0103tu\u0219, Daniel Sur, Doina Ru\u0219ti, Dorin Liviu B\u00eetfoi, Drago\u0219 Dodu, \u0218erban Anghelescu, Florentina Hojbot\u0103, Florin Bican, Florina P\u00e2rjol, Ioana Fruntelat\u0103, Ioana P\u00e2rvulescu, Ioana Popescu, Ioana Tudora, Iris Spiridon, Iuliana Alexa, Laura Dumitrescu, Lauren\u021biu Ene, Lelia Zamani, Lila Passima, Lucia Terzea-Ofrim, Lucia Toader, Margareta \u0218ipo\u0219, Maria Ellis, Maria Grecu, Marina Tatar\u00e2m, Marius Chivu, Marius Marcu-Lapadat, Marius Vasileanu, Mircea Deaca, Nadia Tunsu, Neagu Djuvara, Nicolae Constantinescu, Oana Fotache, Ovidiu Olar, Paul Cernat, Radu Com\u0219a, Radu Herjeu, Radu Paraschivescu, Rodica Mandache, Ruxandra Beldiman, Sanda Ni\u021bescu, Sergiu Singer, etc.; Ed. Peter Pan, 2015;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Bucure\u0219tiul meu – Andrei Ple\u0219u, Dan C. Mih\u0103ilescu, Ioana P\u00e2rvulescu, Tatiana Niculescu Bran, Radu Paraschivescu, Gabriela Tabacu, Horia-Roman Patapievici, Anamaria Smigelschi, Andreea R\u0103suceanu, Dan Petrescu, Monica Pillat, Andrei Cr\u0103ciun, Ioana Nicolaie, Adriana Bittel, Corina Cioc\u00e2rlie, Marius Constantinescu, Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Neagu Djuvara; Ed. Humanitas, 2016;<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
De la Wikipedia, enciclopedia liber\u0103<\/p>\n
Citi\u021bi \u0219i:\u00a0<\/p>\n
Neagu Djuvara: \u0102sta nu mai e Partidul Liberal. Mi-e ru\u015fine<\/a><\/p>\nDe citit | \u201eO scurt\u0103 istorie a rom\u00e2nilor povestit\u0103 celor tineri\u201d, la 103 ani de la na\u0219terea lui Neagu Djuvara<\/a><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nCondolean\u021be<\/strong>Ziua de azi nu o s\u0103 mai fie la fel c\u0103 cea de…<\/span>28.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri terenuri<\/strong>V\u00e2nd teren intravilan 2.000 mp, Foc\u0219ani,…<\/span>26.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri ap 2 camere<\/strong>V\u00e2nd apartament 2 camere etajul1\/3,…<\/span>25.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Na\u021bional<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI NA\u021aIONALE: Petri\u015for Peiu: Suspendarea merge \u00eenainte<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 29 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI NA\u021aIONALE: Recorder: Generalul Pahon\u021bu a participat la masacrul din 21 decembrie 1989<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 27 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI NA\u021aIONALE: USR a depus o nou\u0103 ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103 privind legea ANI<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 26 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nAst\u0103zi despre C\u0103pitanul Valter M\u0103r\u0103cineanu. Eroul ca\u0306zut la 37 de ani i\u0302n luptele Ra\u0306zboiului de Independent\u0326a\u0306 al Roma\u0302niei. \u00cen timp ce i\u0302nfigea drapelul Regimentului 8 linie pe parapetul redutei turces\u0326ti Grivit\u0326a, 9 gloan\u021be i-au str\u0103puns trupul<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 30 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nAst\u0103zi despre Sarmiza Bilcescu-Alim\u0103ni\u0219teanu. A treia rom\u00e2nc\u0103 cu diploma de Bacalaureat, prima din Europa care \u0219i-a luat doctoratul \u00een Drept. Prieten\u0103 a Regina Maria, pe care a \u00eenv\u0103\u021bat-o limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i care i-a fost al\u0103turi \u00een ultima clip\u0103<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 28 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nComunicat de pres\u0103 \u201ePNRR: Fonduri pentru Rom\u00e2nia modern\u0103 \u0219i reformat\u0103!\u201d FINALIZARE PROIECT<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 27 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nDecese<\/strong>\u00ceN MEMORIA LUI NECULAI SOLTAN<\/p>\nCu profund\u0103…<\/span>25.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nMatrimoniale<\/strong>Domn serios caut doamn\u0103 serioas\u0103, v\u00e2rsta…<\/span>24.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nOferte<\/strong>SC Diplomatic TVR Pres SRL\u00a0cu sediul in Mun…<\/span>24.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\nDintre volumele referitoare la \u201efilozofia istoriei\u201d este de men\u0163ionat \u201eExist\u0103 istorie adev\u0103rat\u0103?\u201d (2012).\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n Dar Neagu Djuvara este \u015fi un memorialist plin de farmec, \u00een volumele \u201eAmintiri din pribegie\u201d (2005) sau \u201eAmintiri \u015fi pove\u015fti mai deocheate\u201d (2009).<\/strong><\/strong><\/p>\n De altfel, talentul literar al lui Neagu Djuvara s-a manifestat \u015fi \u00een romanul \u201eScrisorile sp\u0103tarului Nicolae Milescu\u201d.<\/p>\n Un \u201esceptic bine temperat\u201d<\/strong><\/strong><\/p>\n \u2026 poate fi considerat Neagu Djuvara, care nu s-a situat niciodat\u0103 pe o pozi\u0163ie extrem\u0103, \u201edemolatoare\u201d, ci a exprimat opinii pe care le-a considerat realiste, chiar dac\u0103 le contrazic pe cele unanim acceptate. Aceste exprim\u0103ri au \u00eemprumutat prestigiul \u015fi farmecul personalit\u0103\u0163ii sale.<\/strong><\/strong><\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u015fte locul istoriei \u00een existen\u0163a sa \u015fi rolul acestei discipline: \u201eIstoria a fost \u015fi a r\u0103mas dragostea vie\u0163ii mele\u201d; \u201eLucrul care place la mine e c\u0103 nu vorbesc o limb\u0103 savant\u0103. Transpun istoria pe \u00een\u0163elesul omului elementar\u201d.<\/strong><\/strong><\/p>\n Alte opinii nu sunt lipsite de anumite implica\u0163ii etice \u015fi chiar politice: \u201eO na\u0163iune \u00een ascensiune poate profita de mediocrit\u0103\u0163i; o na\u0163iune \u00een declin nu mai \u015ftie s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 geniile\u201d; \u201eNu cedezi un petic de p\u0103m\u00e2nt f\u0103r\u0103 s\u0103 tragi un foc de arm\u0103\u201d;\u00a0 \u201eDar ce m\u0103 \u00eengrijoreaz\u0103 pe mine este c\u0103 am intrat deja \u00eentr-un nou Ev Mediu. Adic\u0103 moare definitiv civiliza\u0163ia occidental\u0103. \u00cencet, dar sigur\u201d.<\/strong><\/strong><\/p>\n Uneori, scepticismul s\u0103u se transform\u0103 \u00eentr-o lips\u0103 de \u00eencredere fa\u0163\u0103 de viitor: \u201eSunt foarte \u00eengrijorat de viitorul Europei unite\u201d; \u201eSuntem cople\u015fi\u0163i de musulmani. Nu mai este nimic de f\u0103cut!\u201d. Despre terorism: \u201eO r\u0103zbunare a soartei \u00eempotriva europenilor care au vrut s\u0103 colonizeze lumea\u201d.<\/strong><\/strong><\/p>\n Desigur, aceste idei ale lui Neagu Djuvara par, la prima vedere, exagerate, dar s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 vin din partea unui om cu o vast\u0103 experien\u0163\u0103 \u015fi, \u00een tot cazul, onest, care a v\u0103zut destule de-a lungul unei existen\u0163e aproape seculare (George R\u0103dulescu, \u201eUn secol cu Neagu Djuvara\u201d, 2010)<\/strong><\/strong><\/p>\n Este dificil de reprodus lista lucr\u0103rilor publicate de Neagu Djuvara. Dintre volumele ap\u0103rute dup\u0103 1989 le vom men\u0163iona pe cele mai importante referitoare la istoria Rom\u00e2niei: \u201e\u00centre Orient \u015fi Occident. \u0162\u0103rile rom\u00e2ne la \u00eenceputul epocii moderne\u201d (1995);\u00a0 \u201eArom\u00e2nii: istorie, limb\u0103, destin\u201d (1996); \u201eCum s-a n\u0103scut poporul rom\u00e2n\u201d (2001); \u201eMircea cel B\u0103tr\u00e2n \u015fi luptele cu turcii\u201d (2001) \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, cea mai controversat\u0103 lucrare a sa: \u201eThocomerius \u2013 Negru Vod\u0103. Un voivod cuman la \u00eenceputurile \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti\u201d (2007).<\/strong><\/p>\n Neagu Bunea Djuvara, cunoscut ca Neagu Djuvara (pronun\u021bie \u00een rom\u00e2n\u0103 [\u02c8ne\u032fa\u0261u d\u0361\u0292ju\u02c8vara], \u201eGiu-v\u00e1ra\u201d; n. 31 august 1916, Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia \u2013 d. 25 ianuarie 2018, Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia), a fost un diplomat, ambasador, filosof, istoric, jurnalist \u0219i romancier rom\u00e2n de origine arom\u00e2n\u0103.[8]\u00a0<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Tat\u0103l s\u0103u, Marcel Djuvara, frate cu ministrul de externe Alexandru Djuvara, \u0219ef de promo\u021bie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg (1906) \u0219i c\u0103pitan de geniu \u00een armata rom\u00e2n\u0103, a murit \u00een cursul marii epidemii de grip\u0103 spaniol\u0103 din 1918. Tinca Gr\u0103di\u0219teanu, mama sa, apar\u021binea ultimei genera\u021bii dintr-un neam de mari boieri munteni.<\/p>\n Familia sa, din partea tat\u0103lui, se ocupa (la 1820) cu comer\u021bul vitelor \u0219i cerealelor \u201edela Bra\u0219ov p\u00e2n\u0103 la Br\u0103ila\u201d, iar la un moment dat o parte a familiei s-a orientat c\u0103tre \u201eprofesiuni liberale\u201d, \u0219i a\u0219a au ap\u0103rut intelectualii \u0219i politicienii din familia Djuvara. Dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial, \u00een urma exproprierilor efectuate de statul rom\u00e2n \u0219i crizei din 1929, familia devine relativ s\u0103rac\u0103, iar mama (v\u0103duv\u0103) hot\u0103r\u0103\u0219te plecarea lor \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Educa\u021bie, studii<\/strong><\/p>\n Neagu Djuvara \u0219i-a f\u0103cut studiile la Nisa (primii ani de liceu) \u0219i Paris, licen\u021biat \u00een litere la Sorbona (istorie, 1937) \u0219i doctor \u00een drept (Paris, 1940). \u00cen acei ani, Fran\u021ba era plin\u0103 de mi\u0219c\u0103ri radical socialiste (guvernul fiind socialist moderat), multe violen\u021be \u0219i greve. Impresionat negativ de aceste evenimente, t\u00e2n\u0103rul Djuvara a devenit interesat de Mi\u0219carea Legionar\u0103, ajung\u00e2nd un simpatizant al acesteia.<\/p>\n D\u00e2ndu-\u0219i seama c\u0103 \u201esolu\u021biile radicale\u201d \u0219i mi\u0219c\u0103rile totalitare sunt nocive, partidul unic \u0219i dictatura sunt idei groaznice ce duc la crime, a devenit adeptul economiilor de pia\u021b\u0103 libere \u0219i a democra\u021biilor parlamentare de tip vest-european.<\/p>\n Campania din Basarabia \u0219i Transnistria, Stockholm<\/strong><\/p>\n A luat parte la campania din Basarabia \u0219i Transnistria ca elev-ofi\u021ber de rezerv\u0103 (iunie\u2013noiembrie 1941), fiind r\u0103nit aproape de Odesa.<\/p>\n Intrat prin concurs la Ministerul de Externe \u00een mai 1943 (Departamentul Cifru), \u00een diminea\u021ba zilei de 23 august 1944 a fost trimis curier diplomatic la Stockholm, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietic\u0103, reprezentat\u0103 de doamna Kollontai. Numit secretar de lega\u021bie la Stockholm de guvernul S\u0103n\u0103tescu, a r\u0103mas \u00een Suedia p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 1947, c\u00e2nd comuni\u0219tii au preluat \u0219i acest minister.\u00a0<\/p>\n Anticomunism \u0219i exilul<\/strong><\/p>\n Anticomunist convins, a colaborat timp de patru ani cu serviciile secrete americane \u0219i franceze \u00een vederea antren\u0103rii \u0219i para\u0219ut\u0103rii de voluntari anticomuni\u0219ti \u00een Rom\u00e2nia ocupat\u0103 de Sovietici.<\/p>\n Implicat \u00een procesele politice din toamna lui 1947, hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een exil, milit\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een 1961 \u00een diverse organiza\u021bii ale exilului rom\u00e2nesc: secretar general al Comitetului de Asisten\u021b\u0103 a Refugia\u021bilor Rom\u00e2ni de la Paris, ziaristic\u0103 la Radio Europa Liber\u0103, secretar general al Funda\u021biei Universitare \u201eCarol I\u201d.<\/p>\n Anii \u00een Niger \u0219i doctoratul<\/strong><\/p>\n \u00cen 1961, a plecat \u00een Africa, \u00een Republica Niger, unde a stat dou\u0103zeci \u0219i trei de ani \u00een calitate de consilier diplomatic \u0219i juridic al Ministerului Afacerilor Str\u0103ine din Niger, fiind concomitent profesor de drept interna\u021bional \u0219i de istorie economic\u0103 la Universitatea din Niamey.<\/p>\n \u00centre timp, a reluat studiile de filosofie la Sorbona. \u00cen mai 1972, a ob\u021binut doctoratul de stat (docen\u021ba) la Sorbona cu o tez\u0103 de filosofie a istoriei, sub conducerea cunoscutului sociolog \u0219i filozof Raymond Aron.[9] Mai t\u00e2rziu a ob\u021binut \u0219i o diplom\u0103 a prestigiosului Institut na\u021bional de limbi \u0219i civiliza\u021bii orientale (fr) de la Paris (INALCO).\/<\/strong><\/p>\n \u00centoarcerea \u00een Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n Din 1984 p\u00e2n\u0103 dup\u0103 decembrie 1989, a fost secretar general al Casei Rom\u00e2ne\u0219ti de la Paris, dup\u0103 care s-a \u00eentors \u00een \u021bar\u0103. La Paris fiind, s-a \u00eenscris la \u0219coala de limbi orientale din capitala Fran\u021bei, iar dup\u0103 4 ani, la v\u00e2rsta de 72 de ani, \u0219i-a luat licen\u021ba \u00een s\u00e2rbo-croat\u0103. Din 1991 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 1998, a fost profesor asociat la Universitatea din Bucure\u0219ti. A fost membru de onoare al Institutului de Istorie \u201eA. D. Xenopol\u201d din Ia\u0219i \u0219i al Institutului de Istorie \u201eN. Iorga\u201d din Bucure\u0219ti.<\/p>\n A fost decorat cu Marea Cruce a Ordinului na\u021bional \u201eServiciul Credincios\u201d \u0219i cu \u201eOrdre des Arts et des Lettres\u201d \u00een grad de Ofi\u021ber.\u00a0<\/p>\n Titluri onorifice<\/strong><\/p>\n Neagu Djuvara a primit la 30 octombrie 2012 titlul de Doctor Honoris Causa al Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, \u00een cadrul unei ceremonii care s-a desf\u0103\u0219urat \u00een Sala Stoicescu a Palatului Facult\u0103\u021bii de Drept. Titlul de Doctor Honoris Causa i-a fost atribuit \u0219i de c\u0103tre Universitatea \u201eDun\u0103rea de Jos\u201d din Gala\u021bi, \u00een urma ceremoniei din 5 decembrie 2012.<\/p>\n La 15 martie 2017, lui Neagu Djuvara i s-a acordat gradul de general de brigad\u0103 \u2014 cu o stea, \u00een retragere.<\/p>\n Decesul<\/strong><\/p>\n Slujba sa de \u00eenmorm\u00e2ntare a fost oficiat\u0103 la Catedrala Sf\u00e2ntul Vasile din Bucure\u0219ti, de c\u0103tre Mihai Fr\u0103\u021bil\u0103, episcop rom\u00e2n unit (greco-catolic) de Bucure\u0219ti\u00a0<\/p>\n Activitate ca istoric<\/strong><\/p>\n Neagu Djuvara a publicat \u00een principal lucr\u0103ri despre istoria Rom\u00e2niei \u0219i a poporului rom\u00e2n. O bun\u0103 parte din c\u0103r\u021bile sale se refer\u0103 la filosofia istoriei, concentr\u00e2ndu-se \u00een jurul problemei obiectivit\u0103\u021bii istoriei \u0219i istoriografiei.<\/p>\n Djuvara a fost un sus\u021bin\u0103tor al continu\u0103rii cercet\u0103rilor referitoare la istoria rom\u00e2nilor, pun\u00e2nd la \u00eendoial\u0103 calitatea cercet\u0103rii din perioada interbelic\u0103 \u0219i perioada comunist\u0103, afirm\u00e2nd c\u0103 anumite p\u0103r\u021bi ale istoriei au fost accentuate sau suprimate pentru a servi scopuri politice. Ipotezele lansate de Djuvara atrag deseori controverse \u0219i sunt v\u0103zute ca submin\u00e2nd identitatea na\u021bional\u0103 rom\u00e2n\u0103, precum teoria sa c\u0103 nobilimea din forma\u021biunile statale medievale rom\u00e2ne\u0219ti ar fi fost de origine cuman\u0103.<\/p>\n Neagu Djuvara a analizat \u00een multe dintre c\u0103r\u021bile sale rela\u021biile pe care Rom\u00e2nia le-a avut cu Europa, plas\u00e2nd-o politic \u0219i cultural \u201e\u00eentre orient \u0219i occident\u201d, caracteriz\u00e2nd-o ca fiind \u201eultima [\u021bar\u0103] intrat\u0103 \u00een ceea ce se nume\u0219te Concertul European\u201d,[16] referindu-se nu at\u00e2t la aderarea Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 din 2007, c\u00e2t la orientarea politic\u0103 a \u021b\u0103rii c\u0103tre un model politic \u0219i cultural de natur\u0103 occidental\u0103. Acesta \u0219i-a exprimat scepticismul fa\u021b\u0103 de politica multiculturalismului din Europa, pe care a considerat-o d\u0103un\u0103toare pentru stabilitate \u00een cadrul UE.[20]<\/p>\n De asemenea, a fost un critic al atitudinii excesiv de favorabile occidentului \u00een cadrul politicii rom\u00e2ne\u0219ti, suger\u00e2nd c\u0103 societatea \u0219i cultura rom\u00e2n\u0103 nu pot fi clasificate ca occidentale, oferind ca argumente credin\u021ba ortodox\u0103, prezen\u021ba multor elemente nelatine\u0219ti \u00een limba rom\u00e2n\u0103 modern\u0103, precum \u0219i istoria ultimelor veacuri.<\/p>\n A mai scris despre ceea ce el nume\u0219te \u201ehegemonia american\u0103\u201d \u0219i premisele acesteia, analiz\u00e2nd influen\u021ba Statelor Unite ale Americii asupra politicii globale \u0219i, mai restr\u00e2ns, asupra Europei. Djuvara descrie eforturile SUA de a stabili ceea ce seam\u0103n\u0103 cu o hegemonie \u00een Europa \u0219i alte p\u0103r\u021bi ale lumii ca un \u201er\u0103zboi de \u0219aptezeci \u0219i \u0219apte de ani\u201d care a avut loc pe parcursul veacului XX.<\/p>\n Neagu Djuvara a fost perceput ca un popularizator \u0219i demistificator al istoriei, public\u00e2nd c\u0103r\u021bi adresate celor tineri, precum \u0219i c\u0103r\u021bi care \u00ee\u0219i propun s\u0103 explice originea istoric\u0103 a unor figuri de mit, precum Dracula sau Negru Vod\u0103. \u00cen memoriile sale, Neagu Djuvara \u00ee\u0219i istorise\u0219te via\u021ba din exil la Paris \u0219i Niamey.\u00a0<\/p>\n Onoruri<\/strong><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen 2016 i s-a conferit Ordinul na\u021bional \u201eSteaua Rom\u00e2niei\u201d \u00een grad de Cavaler.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 La 25 august 2016, cu ocazia \u00eemplinirii v\u00e2rstei de 100 de ani, i s-a conferit titlul de cet\u0103\u021bean de onoare al municipiului Bucure\u0219ti \u201e\u00een semn de recunoa\u0219tere a activit\u0103\u021bii \u00een domeniul culturii \u0219i istoriografiei rom\u00e2ne\u0219ti\u201d.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 La 15 martie 2017 i s-a acordat gradul de general de brigad\u0103 \u2014 cu o stea, \u00een retragere<\/p>\n Critici<\/p>\n De\u0219i unele dintre teoriile sale nu sunt acceptate de majoritatea istoricilor rom\u00e2ni, Neagu Djuvara r\u0103m\u00e2ne unul dintre cei mai importan\u021bi istorici rom\u00e2ni ai secolului XX, \u00eencuraj\u00e2nd \u00een general o atitudine critic\u0103 asupra istoriei rom\u00e2nilor \u0219i a istoriei \u00een general. Opiniile sale legate de glorificarea nejustificat\u0103 a istoriei na\u021bionale au atras la r\u00e2ndul lor critici din partea unor figuri politice na\u021bionaliste \u00een Rom\u00e2nia, fiind catalogate drept \u201eantirom\u00e2ne\u0219ti\u201d, \u0219i exercit\u00e2nd o influen\u021b\u0103 nefavorabil\u0103 asupra percep\u021biei de sine a rom\u00e2nilor de acas\u0103 precum \u0219i a rom\u00e2nilor din afara grani\u021belor \u021b\u0103rii.<\/p>\n Unii dintre istoricii contemporani i-au contestat teoriile \u0219i calificarea ca istoric, numindu-l, dup\u0103 propria-i afirma\u021bie, \u201eamator\u201d.Studiile sale \u00een domeniu precum \u0219i doctoratul de stat \u00een filosofia istoriei acordat de Universitatea Sorbona sunt \u00eens\u0103 necontestate, iar scrierile sale au c\u0103p\u0103tat recent o aten\u021bie sporit\u0103, datorat\u0103 \u00een mare parte popularit\u0103\u021bii sale din Rom\u00e2nia.\u00a0<\/p>\n Lucr\u0103ri publicate<\/strong><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Le droit roumain en mati\u00e8re de nationalit\u00e9 , Paris, 1940<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 D\u00e9m\u00e9trius Cantemir, philosophe de l’Histoire, \u00een Revue des \u00e9tudes roumaines, Paris, 1973<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Civilisations et lois historiques, Essai d’\u00e9tude compar\u00e9e des civilisations, Mouton, Paris – Haga, 1975 (premiat\u0103 de Academia Francez\u0103); carte tradus\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te sub titlul \u201eCivilizatii si tipare istorice\u201d, Humanitas, 2012, 2013<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 \u00centre Orient \u0219i Occident. \u021a\u0103rile rom\u00e2ne la \u00eenceputul epocii moderne, Humanitas, 1995 (Le pays roumain entre Orient et Occident. Les Principaut\u00e9s danubiennes dans la premi\u00e8re moiti\u00e9 du XIXe si\u00e8cle) [25]<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 O scurt\u0103 istorie a rom\u00e2nilor povestit\u0103 celor tineri, seria Istorie, Humanitas, 1999, 2006, 2008, 2010<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Cum s-a n\u0103scut poporul rom\u00e2n, seria Humanitas Junior, 2001<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Mircea cel B\u0103tr\u00e2n \u0219i luptele cu turcii, seria Humanitas Junior, Humanitas, 2001<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 De la Vlad \u021aepe\u0219 la Dracula vampirul, Humanitas, 2003<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 \u00censemn\u0103rile lui Georges Milesco: roman autobiografic, roman, 2004, 2011<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Exist\u0103 istorie adev\u0103rat\u0103?, Humanitas, 2004 \u0219i 2012 ISBN 978-973-50-3333-0<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Amintiri din pribegie, Humanitas, 2005, 2010; versiune francez\u0103: Bucarest\u2013Paris\u2013Niamey et retour ou Souvenirs de 42 ans d\u2019exil (1948\u20131990);<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Thocomerius – Negru Vod\u0103. Un voivod cuman la \u00eenceputurile \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, Humanitas, 2007, 2011<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 R\u0103zboiul de \u0219aptezeci \u0219i \u0219apte de ani \u0219i premisele hegemoniei americane (1914 – 1991). Eseu de istorie-politologie, Humanitas, 2008<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Amintiri \u0219i pove\u0219ti mai deocheate, Humanitas, 2009 \u0219i 2016 ISBN 978-973-50-5489-2<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Ce-au fost \u201eboierii mari\u201d \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103? Saga Gr\u0103di\u0219tenilor (secolele XVI\u2013XX), Humanitas, 2010<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 R\u0103spuns criticilor mei \u0219i neprietenilor lui Negru Vod\u0103, Humanitas, 2011<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Misterul telegramei de la Stockholm din 23 august 1944 \u0219i unele am\u0103nunte aproape de necrezut din preajma dramaticei noastre capitul\u0103ri, Humanitas, 2012<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 O scurt\u0103 istorie ilustrat\u0103 a rom\u00e2nilor, Humanitas, 2013; tradus\u0103 \u0219i \u00een limba englez\u0103 – A Brief Illustrated History of Romanians;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Trecutul este viu. Filip-Lucian Iorga \u00een dialog cu Neagu Djuvara, Humanitas, 2014 [26]<\/p>\n Volume colective<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Arom\u00e2nii: istorie, limb\u0103, destin (coordonator), Editura Funda\u021biei Culturale Rom\u00e2ne, 1996, Editura Humanitas, 2012;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Pot s\u0103 v\u0103 mai enervez cu ceva? Interviuri \u00eentre vehemen\u021b\u0103 \u0219i emo\u021bie, volum coordonat de Ovidiu \u0218imonca – Nicolae Manolescu, Matei C\u0103linescu, Mihai \u0218ora, Matei Vi\u0219niec, Antoaneta Ralian, Andrei Ple\u0219u, Andrei \u0218erban, Livius Cioc\u00e2rlie, Paul Cornea, Alexandru Paleologu, Gabriela Adame\u0219teanu, Gheorghe Cr\u0103ciun, Dumitru \u021aepeneag, Nora Iuga, Gabriel Liiceanu, Gabriela Melinescu, \u0218tefan Agopian, Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Neagu Djuvara, Gelu Ionescu, Petru Cimpoe\u0219u, Bujor Nedelcovici, Mircea Horia Simionescu, Victor Rebengiuc, Marcel Iure\u0219; Ed. Cartier, 2009;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Care-i faza cu cititul?, coord. de Liviu Papadima – Florin Bican, Paul Cernat, Ioan Gro\u0219an, Dan Lungu, Robert \u0218erban, Rodica Zane, Cezar Paul B\u0103descu, Laura Grunberg, C\u0103lin-Andrei Mih\u0103ilescu, Dan Sociu, Cristian Teodorescu, C\u0103lin Torsan, Ioana Bot, Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Fanny Chartres, Vasile Ernu, Bogdan Ghiu, Simona Popescu, Vlad Zografi, George Ardeleanu, Neagu Djuvara, Caius Dobrescu, Ioana Nicolaie, Ioana P\u00e2rvulescu, Doina Ru\u0219ti; Ed. Art, 2010;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 C\u0103r\u021bile care ne-au f\u0103cut oameni, coord. de Dan C. Mih\u0103ilescu – Ana Blandiana, Lucian Boia, Mircea C\u0103rt\u0103rescu, \u0218tefan C\u00e2l\u021bia, Livius Cioc\u00e2rlie, Andrei Cornea, Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Mihai M\u0103niu\u021biu, Horia-Roman Patapievici, Ioana P\u00e2rvulescu, Irina Petrescu, Andrei Ple\u0219u, Victor Rebengiuc, Alex \u0218tef\u0103nescu, Valeriu Stoica, Ion Vianu; Ed. Humanitas, 2010;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Intelectuali la crati\u021b\u0103. Amintiri culinare \u0219i 50 de re\u021bete – Gabriel Liiceanu, Adriana Babe\u021bi, Adriana Bittel, Ana Blandiana, Emil Brumaru, Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Marius Chivu, Livius Cioc\u00e2rlie, Neagu Djuvara, Dan C. Mih\u0103ilescu, Ioana Nicolaie, Radu Paraschivescu, Ioana P\u00e2rvulescu, Oana Pellea, Monica Pillat, Andrei Ple\u0219u, Tania Radu, Antoaneta Ralian, Grete Tartler, Vlad Zografi; Ed. Humanitas, 2012;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Evreii din Rom\u00e2nia. Lucr\u0103rile simpozionului din 17 februarie 2013. Contributori: Andrei Oi\u0219teanu, Andrei Ple\u0219u, Neagu Djuvara, Adrian Cioroianu; moderator Aurel Vainer, Ed. Hasefer, Bucure\u0219ti, 2013;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Ferestre din Bucure\u0219ti \u0219i pove\u0219tile lor, coord. de C\u0103t\u0103lin D. Constantin – Adrian Majuru, Adrian Stoicescu, Adriana Mocca, Alexandra Rusu, Alexandru Bogdan Georgescu, Alexandru Calcatinge, Alfred Dumitrescu, Alyssa Grossman, Ana Maria Moldovan, Anca Nistor, Andreea R\u0103suceanu, Andreea Ro\u0219e\u021b, Andrei Tudor, Angela Martin, Augustin Ioan, Carmen Dobre, C\u0103lin Andrei Mih\u0103ilescu, C\u0103lin Torsan, C\u0103t\u0103lin D. Constantin, C\u0103t\u0103lina Popescu, Cezar Petre Buiumaci, Ciprian Voicil\u0103, Constan\u021ba Vintil\u0103-Ghi\u021bulescu, Cosmin Manolache, Cristiana Oprea, Cristina Bogdan, Cristina Cioran, Cristina Rusiecki, Dan L\u0103c\u0103tu\u0219, Daniel Sur, Doina Ru\u0219ti, Dorin Liviu B\u00eetfoi, Drago\u0219 Dodu, \u0218erban Anghelescu, Florentina Hojbot\u0103, Florin Bican, Florina P\u00e2rjol, Ioana Fruntelat\u0103, Ioana P\u00e2rvulescu, Ioana Popescu, Ioana Tudora, Iris Spiridon, Iuliana Alexa, Laura Dumitrescu, Lauren\u021biu Ene, Lelia Zamani, Lila Passima, Lucia Terzea-Ofrim, Lucia Toader, Margareta \u0218ipo\u0219, Maria Ellis, Maria Grecu, Marina Tatar\u00e2m, Marius Chivu, Marius Marcu-Lapadat, Marius Vasileanu, Mircea Deaca, Nadia Tunsu, Neagu Djuvara, Nicolae Constantinescu, Oana Fotache, Ovidiu Olar, Paul Cernat, Radu Com\u0219a, Radu Herjeu, Radu Paraschivescu, Rodica Mandache, Ruxandra Beldiman, Sanda Ni\u021bescu, Sergiu Singer, etc.; Ed. Peter Pan, 2015;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Bucure\u0219tiul meu – Andrei Ple\u0219u, Dan C. Mih\u0103ilescu, Ioana P\u00e2rvulescu, Tatiana Niculescu Bran, Radu Paraschivescu, Gabriela Tabacu, Horia-Roman Patapievici, Anamaria Smigelschi, Andreea R\u0103suceanu, Dan Petrescu, Monica Pillat, Andrei Cr\u0103ciun, Ioana Nicolaie, Adriana Bittel, Corina Cioc\u00e2rlie, Marius Constantinescu, Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Neagu Djuvara; Ed. Humanitas, 2016;<\/p>\n \u00a0<\/p>\n De la Wikipedia, enciclopedia liber\u0103<\/p>\n Citi\u021bi \u0219i:\u00a0<\/p>\n Neagu Djuvara: \u0102sta nu mai e Partidul Liberal. Mi-e ru\u015fine<\/a><\/p>\n De citit | \u201eO scurt\u0103 istorie a rom\u00e2nilor povestit\u0103 celor tineri\u201d, la 103 ani de la na\u0219terea lui Neagu Djuvara<\/a><\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n Cu profund\u0103…<\/span>25.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\n
\nNeagu Bunea Djuvara s-a n\u0103scut \u00eentr-o familie aristocrat\u0103, cu rudele din partea tat\u0103lui de origine arom\u00e2n\u0103, comercian\u021bi a\u0219eza\u021bi \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea, ce a dat mul\u021bi oameni politici, diploma\u021bi \u0219i universitari de prestigiu.<\/strong><\/p>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\u00cen categoria Na\u021bional<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI NA\u021aIONALE: Petri\u015for Peiu: Suspendarea merge \u00eenainte<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI NA\u021aIONALE: Recorder: Generalul Pahon\u021bu a participat la masacrul din 21 decembrie 1989<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI NA\u021aIONALE: USR a depus o nou\u0103 ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103 privind legea ANI<\/a><\/h2>\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nAst\u0103zi despre C\u0103pitanul Valter M\u0103r\u0103cineanu. Eroul ca\u0306zut la 37 de ani i\u0302n luptele Ra\u0306zboiului de Independent\u0326a\u0306 al Roma\u0302niei. \u00cen timp ce i\u0302nfigea drapelul Regimentului 8 linie pe parapetul redutei turces\u0326ti Grivit\u0326a, 9 gloan\u021be i-au str\u0103puns trupul<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nAst\u0103zi despre Sarmiza Bilcescu-Alim\u0103ni\u0219teanu. A treia rom\u00e2nc\u0103 cu diploma de Bacalaureat, prima din Europa care \u0219i-a luat doctoratul \u00een Drept. Prieten\u0103 a Regina Maria, pe care a \u00eenv\u0103\u021bat-o limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i care i-a fost al\u0103turi \u00een ultima clip\u0103<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nComunicat de pres\u0103 \u201ePNRR: Fonduri pentru Rom\u00e2nia modern\u0103 \u0219i reformat\u0103!\u201d FINALIZARE PROIECT<\/a><\/h2>\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n