[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/Stela-Giurgeanu.jpeg”]<\/p>\n
Este \u021bara din Uniunea European\u0103 care aloc\u0103 cea mai mic\u0103 pondere din PIB educa\u021biei \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, se afl\u0103 printre statele cu cele mai ridicate niveluri declarate de violen\u021b\u0103 asupra femeilor<\/p>\n
Rom\u00e2nia apare, \u00een dou\u0103 statistici europene recente, \u00een clasamente pe care rareori le asociem. Este \u021bara din Uniunea European\u0103 care aloc\u0103 cea mai mic\u0103 pondere din PIB educa\u021biei \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, se afl\u0103 printre statele cu cele mai ridicate niveluri declarate de violen\u021b\u0103 asupra femeilor.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Simpla al\u0103turare a celor dou\u0103 statistici nu \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 una o provoac\u0103 pe cealalt\u0103. Nu putem spune c\u0103 mai pu\u021bini bani pentru \u0219coli produc automat mai mult\u0103 violen\u021b\u0103 domestic\u0103. \u00cens\u0103 datele arat\u0103 ceva care merit\u0103 analizat: nivelul sc\u0103zut de educa\u021bie este asociat cu o vulnerabilitate semnificativ mai mare la violen\u021ba domestic\u0103, iar educa\u021bia este considerat\u0103 de Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii unul dintre factorii care pot influen\u021ba acest fenomen.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Rom\u00e2nia aloc\u0103 doar 3% din PIB educa\u021biei<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Cele mai recente date publicate de Eurostat, \u00een luna august, plaseaz\u0103 Rom\u00e2nia pe ultimul loc \u00een Uniunea European\u0103 \u00een privin\u021ba cheltuielilor publice pentru educa\u021bie raportate la PIB. \u00cen 2023, Rom\u00e2nia a alocat educa\u021biei 3% din PIB. Media Uniunii Europene a fost de 4,7%, iar la cap\u0103tul opus al clasamentului s-au aflat Suedia, cu 6,8%, Finlanda, cu 6,3%, \u0219i Belgia, cu 6,2%. Dup\u0103 Rom\u00e2nia, cele mai reduse ponderi au fost \u00eenregistrate \u00een Grecia, 3,3%, \u0219i Malta, 3,4%. Diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de media european\u0103 este important\u0103 \u0219i pentru c\u0103 finan\u021barea nu se traduce numai prin salariile profesorilor. \u00censeamn\u0103 infrastructur\u0103, acces la \u0219coal\u0103, consiliere, prevenirea abandonului, programe educa\u021bionale \u0219i capacitatea sistemului de a interveni acolo unde copiii cresc \u00een medii vulnerabile. Iar educa\u021bia nu produce efecte doar \u00een sala de clas\u0103, ci influen\u021beaz\u0103 ulterior \u0219ansele de angajare, veniturile, autonomia economic\u0103 \u0219i capacitatea unei persoane de a-\u0219i cunoa\u0219te \u0219i ap\u0103ra drepturile.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
O alt\u0103 statistic\u0103 european\u0103 descrie o realitate mult mai dur\u0103. Datele unui alt sondaj european privind violen\u021ba domestic\u0103 arat\u0103 c\u0103 aproximativ 49% din femeile din Rom\u00e2nia care au avut un partener au experimentat, de-a lungul vie\u021bii, violen\u021b\u0103 psihologic\u0103, fizic\u0103, inclusiv amenin\u021b\u0103ri, sau sexual\u0103 din partea unui partener intim. Violen\u021ba psihologic\u0103 este raportat\u0103 de 45,5% din femeile din Rom\u00e2nia, fa\u021b\u0103 de 29,9% la nivel european. \u00cen aceast\u0103 categorie intr\u0103 comportamente precum controlul, intimidarea, umilirea, amenin\u021b\u0103rile \u0219i alte forme de abuz psihologic.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Una dintre cele mai relevante informa\u021bii pentru Rom\u00e2nia apare \u00eens\u0103 atunci c\u00eend victimele s\u00eent analizate \u00een func\u021bie de studiile absolvite. Potrivit prelucr\u0103rii datelor Eurostat realizate de Monitorul Social, 60,4% din femeile din Rom\u00e2nia cu nivel redus de educa\u021bie (cel mult studii gimnaziale) declar\u0103 c\u0103 au fost victime ale violen\u021bei din partea partenerului intim. Procentul scade la 47,9% \u00een cazul femeilor cu educa\u021bie medie \u0219i la 35,8% \u00een cazul celor cu studii superioare. Bine\u00een\u021beles, asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 diploma protejeaz\u0103 automat \u00eempotriva unui partener violent. Mai mult de o treime dintre femeile cu studii superioare raporteaz\u0103 asemenea experien\u021be, ceea ce arat\u0103 c\u00eet de r\u0103sp\u00eendit este fenomenul. Totu\u0219i, distan\u021ba dintre 60,4% \u0219i 35,8% este suficient de mare pentru a ridica o \u00eentrebare important\u0103: ce anume ofer\u0103 educa\u021bia unei persoane, dincolo de cuno\u0219tin\u021bele acumulate \u00een \u0219coal\u0103?<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
OMS: educa\u021bia sc\u0103zut\u0103 este unul dintre factorii de risc<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii include explicit nivelul redus de educa\u021bie printre factorii asocia\u021bi violen\u021bei din partea partenerului intim \u0219i violen\u021bei sexuale. Dar OMS atrage aten\u021bia asupra unui lucru esen\u021bial: violen\u021ba nu are o singur\u0103 cauz\u0103. Ea rezult\u0103 din interac\u021biunea factorilor individuali, familiali, comunitari \u0219i sociali. Printre ace\u0219tia se afl\u0103 experien\u021ba abuzului \u00een copil\u0103rie, expunerea la violen\u021b\u0103 \u00een familie, consumul nociv de alcool, atitudinile care justific\u0103 violen\u021ba, comportamentele de control \u00een rela\u021bii \u0219i dezechilibrele de putere.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
La nivelul \u00eentregii societ\u0103\u021bi intervin, printre altele, s\u0103r\u0103cia, \u0219omajul, normele care limiteaz\u0103 autonomia femeilor \u0219i slaba aplicare a legisla\u021biei \u00eempotriva violen\u021bei. Cu alte cuvinte, educa\u021bia este o pies\u0103 important\u0103 dintr-un mecanism mult mai complicat.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Leg\u0103tura devine mai u\u0219or de \u00een\u021beles dac\u0103 educa\u021bia nu este privit\u0103 doar ca num\u0103rul anilor petrecu\u021bi la \u0219coal\u0103. Mai mult\u0103 educa\u021bie poate \u00eensemna acces mai bun la pia\u021ba muncii \u0219i, implicit, o autonomie financiar\u0103 mai mare. Iar independen\u021ba economic\u0103 poate conta enorm atunci c\u00eend o victim\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 o rela\u021bie abuziv\u0103. \u00censeamn\u0103 \u0219i acces la informa\u021bie: capacitatea de a identifica anumite comportamente drept abuz, de a cunoa\u0219te institu\u021biile la care se poate apela \u0219i de a \u00een\u021belege c\u0103 violen\u021ba psihologic\u0103, controlul financiar, izolarea sau amenin\u021barea nu s\u00eent simple \u201eprobleme de familie\u201d.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Dar rolul educa\u021biei \u00eencepe cu mult \u00eenainte ca un adult s\u0103 ajung\u0103 \u00eentr-o asemenea rela\u021bie. \u0218coala poate fi locul \u00een care un copil \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 gelozia nu este o dovad\u0103 de iubire, controlul nu este grij\u0103, un refuz trebuie respectat, iar violen\u021ba nu devine legitim\u0103 pentru c\u0103 se produce \u00eentre doi oameni care formeaz\u0103 un cuplu. UNESCO arat\u0103 c\u0103 educa\u021bia privind rela\u021biile, egalitatea, drepturile \u0219i consim\u021b\u0103m\u00eentul poate dezvolta empatia, negocierea, g\u00eendirea critic\u0103 \u0219i capacitatea tinerilor de a pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii norme sociale care \u00eentre\u021bin rela\u021biile inegale de putere \u0219i violen\u021ba.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Exist\u0103 \u00eenc\u0103 un mecanism important. OMS identific\u0103 at\u00eet experien\u021ba abuzului \u00een copil\u0103rie, c\u00eet \u0219i asistarea la violen\u021b\u0103 \u00een familie drept factori asocia\u021bi cu violen\u021ba ulterioar\u0103 \u00een rela\u021biile intime. Un copil care cre\u0219te \u00eentr-un mediu \u00een care agresiunea, controlul \u0219i umilirea s\u00eent normalizate risc\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 de acas\u0103 o defini\u021bie profund distorsionat\u0103 a rela\u021biei dintre adul\u021bi. \u00cen asemenea situa\u021bii, \u0219coala poate deveni unul dintre pu\u021binele spa\u021bii \u00een care acel model este contestat.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Educa\u021bia nu poate \u0219terge ceea ce se \u00eent\u00eempl\u0103 acas\u0103, dar poate oferi un vocabular diferit: ceea ce copilul vede nu este \u201enormal\u201d, violen\u021ba nu este un atribut firesc al familiei, iar cel agresat are drepturi \u0219i poate cere ajutor. De aceea, preven\u021bia violen\u021bei nu \u00eencepe doar la poli\u021bie, \u00een momentul \u00een care cineva sun\u0103 la 112. Poate \u00eencepe cu ani \u00eenainte, \u00eentr-o sal\u0103 de clas\u0103.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Economia \u00een educa\u021bie provoac\u0103 mai mult\u0103 violen\u021b\u0103 \u00een societate?<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Ar fi incorect s\u0103 punem cele dou\u0103 clasamente unul peste cel\u0103lalt \u0219i s\u0103 conchidem c\u0103 o \u021bar\u0103 care cheltuie\u0219te mai pu\u021bin pentru educa\u021bie va avea inevitabil mai mult\u0103 violen\u021b\u0103 domestic\u0103. Chiar cifrele europene contrazic o asemenea rela\u021bie mecanic\u0103. Suedia aloc\u0103 educa\u021biei 6,8% din PIB, cel mai ridicat procent dintre statele UE \u00een datele Eurostat pentru 2023. \u00cen acela\u0219i timp, sondajele europene \u00eenregistreaz\u0103 \u0219i \u00een unele state nordice niveluri ridicate de violen\u021b\u0103 declarat\u0103 asupra femeilor. Asta arat\u0103 c\u0103 finan\u021barea educa\u021biei nu poate explica singur\u0103 fenomenul.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Mai exist\u0103 norme culturale, inegalit\u0103\u021bi de putere, consum de alcool, func\u021bionarea institu\u021biilor, legisla\u021bie, servicii pentru victime \u0219i chiar diferen\u021be \u00eentre societ\u0103\u021bi privind disponibilitatea femeilor de a recunoa\u0219te \u0219i declara experien\u021bele de abuz. Tocmai de aceea, cea mai relevant\u0103 compara\u021bie nu este \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i Suedia, ci \u00eentre femeile din Rom\u00e2nia cu niveluri diferite de educa\u021bie. Aici diferen\u021ba este greu de ignorat: de la 60,4% \u00een cazul femeilor cu educa\u021bie redus\u0103 la 35,8% \u00een cazul celor cu studii superioare.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Educa\u021bia nu reprezint\u0103 un vaccin \u00eempotriva violen\u021bei. Un agresor poate exista \u00een orice clas\u0103 social\u0103, iar o victim\u0103 poate avea orice nivel de studii. Dar educa\u021bia poate schimba resursele cu care o persoan\u0103 intr\u0103 \u00eentr-o asemenea situa\u021bie: veniturile pe care le poate ob\u021bine, gradul de autonomie, accesul la informa\u021bie, capacitatea de a identifica abuzul \u0219i posibilitatea concret\u0103 de a pleca. Iar la nivelul unei societ\u0103\u021bi poate influen\u021ba ceva \u0219i mai profund: ceea ce genera\u021biile urm\u0103toare ajung s\u0103 considere acceptabil \u00eentr-o rela\u021bie.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Leg\u0103tura dintre educa\u021bie \u0219i violen\u021b\u0103 exist\u0103, dar este mai complex\u0103 dec\u00eet dou\u0103 clasamente puse unul l\u00eeng\u0103 altul. Nu putem afirma c\u0103 Rom\u00e2nia are un nivel ridicat al violen\u021bei \u00eempotriva femeilor pentru c\u0103 investe\u0219te doar 3% din PIB \u00een educa\u021bie. Datele nu permit o asemenea concluzie cauzal\u0103. Putem \u00eens\u0103 spune altceva, sus\u021binut at\u00eet de statisticile rom\u00e2ne\u0219ti, c\u00eet \u0219i de studiile interna\u021bionale: educa\u021bia sc\u0103zut\u0103 este unul dintre factorii asocia\u021bi unei vulnerabilit\u0103\u021bi mai mari la violen\u021ba \u00een cuplu, iar educa\u021bia poate constitui unul dintre instrumentele de prevenire. OMS consider\u0103 c\u0103 reducerea violen\u021bei presupune interven\u021bii simultane asupra factorilor individuali, rela\u021bionali, comunitari \u0219i sociali.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00cen acest context, ultimul loc ocupat de Rom\u00e2nia \u00een UE pentru finan\u021barea educa\u021biei cap\u0103t\u0103 o semnifica\u021bie care dep\u0103\u0219e\u0219te performan\u021bele elevilor la examene. O \u0219coal\u0103 nu \u00eei \u00eenva\u021b\u0103 pe copii doar matematic\u0103, istorie sau gramatic\u0103. \u00cei poate \u00eenv\u0103\u021ba ce \u00eenseamn\u0103 limitele personale, respectul, egalitatea, consim\u021b\u0103m\u00eentul, autonomia \u0219i faptul c\u0103 violen\u021ba nu este o form\u0103 legitim\u0103 de exercitare a puterii. Iar \u00eentr-o \u021bar\u0103 \u00een care aproape jum\u0103tate dintre femeile care au avut un partener declar\u0103 c\u0103 au experimentat o form\u0103 de violen\u021b\u0103 din partea acestuia, \u00eentrebarea despre c\u00eet \u0219i cum investim \u00een educa\u021bie nu mai este doar una strict despre \u0219coal\u0103.<\/p>\n