[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/s.iw.ro\/gateway\/g\/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG\/c3RvcmFnZTAzdHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt\/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMTMl\/MkYxMiUyRjMxJTJGMTkyNzEwXzE5Mjcx\/MF9kZWxmaW5pX21mYXguanBnJnc9MTIw\/MCZoPTYzMCZ6Yz0xJmhhc2g9YjAyYTQy\/MTc3YTY1ZTg3ZmJlOGE1YzY2OTQzNGNhODE=.thumb.jpg”]<\/p>\n
Cercet\u0103rile asupra delfinilor, elefan\u021bilor, papagalilor \u0219i primatelor sugereaz\u0103 c\u0103 unele animale folosesc sunete distincte pentru a se identifica reciproc. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00eencearc\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 dac\u0103 aceste vocaliz\u0103ri pot fi considerate cu adev\u0103rat \u201enume\u201d, \u00een sensul \u00een care folosesc oamenii acest concept, arat\u0103 Live Science<\/a>.<\/strong><\/p>\n Unele animale ar putea s\u0103-\u0219i \u201estrige\u201d semenii pe nume, potrivit unor cercet\u0103ri realizate asupra delfinilor, elefan\u021bilor, papagalilor \u0219i primatelor. Studiile au identificat vocaliz\u0103ri distincte asociate unor indivizi, \u00eens\u0103 oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 sunt \u00eenc\u0103 \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00een privin\u021ba modului \u00een care trebuie interpretate aceste sunete.<\/p>\n Fiecare persoan\u0103 pe care o cunoa\u0219tem are un nume \u0219i, probabil, acela\u0219i lucru este valabil \u0219i pentru animalele de companie. Dar capacitatea de a atribui o etichet\u0103 vocal\u0103 unui individ este specific\u0103 oamenilor sau exist\u0103 \u0219i \u00een lumea animal\u0103?<\/p>\n Cercet\u0103rile sugereaz\u0103 c\u0103 unele mamifere \u0219i p\u0103s\u0103ri folosesc sunete care func\u021bioneaz\u0103 \u00eentr-un mod asem\u0103n\u0103tor numelor. Totu\u0219i, pentru oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, demonstrarea acestui comportament este mai complicat\u0103 dec\u00e2t simpla identificare a unor vocaliz\u0103ri diferite.<\/p>\n Primele indicii au ap\u0103rut \u00een anii 1960, c\u00e2nd cercet\u0103torii au descoperit c\u0103 puii de delfin cu bot gros (Tursiops) emit fluier\u0103turi distinctive pentru fiecare individ, denumite \u201efluier\u0103turi de semn\u0103tur\u0103\u201d.<\/p>\n Ulterior, cercet\u0103torii au redat aceste sunete prin difuzoare subacvatice \u0219i au urm\u0103rit reac\u021biile delfinilor. Rezultatele au ar\u0103tat c\u0103 ace\u0219tia pot recunoa\u0219te al\u021bi indivizi dup\u0103 frecven\u021ba \u0219i structura fluier\u0103turii, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd sunetul este reprodus de un alt delfin.<\/p>\n Mai mult, delfinii imit\u0103 uneori fluier\u0103turile caracteristice ale altor indivizi pentru a ini\u021bia contactul, \u00eentr-un comportament care seam\u0103n\u0103 cu modul \u00een care oamenii folosesc numele.<\/p>\n \u201eDelfinii par s\u0103 atribuie aceste fluier\u0103turi altor indivizi \u0219i s\u0103 le asocieze cu al\u021bii \u00eentr-un mod mai degrab\u0103 simbolic\u201d, a declarat pentru Live Science Kelly Jaakkola, psiholog cognitiv la Centrul de Cercetare a Delfinilor din Florida.<\/p>\n Cercet\u0103rile indic\u0103 faptul c\u0103 aceste sunete sunt folosite \u00een cadrul unor sisteme sociale complexe, inclusiv atunci c\u00e2nd delfinii coopereaz\u0103 pentru \u00eendeplinirea unor sarcini.<\/p>\n Experimente similare au fost realizate \u0219i \u00een cazul elefan\u021bilor africani s\u0103lbatici (Loxodonta). Cercet\u0103torii au identificat vocaliz\u0103ri specifice asociate unor indivizi \u0219i au testat reac\u021biile animalelor atunci c\u00e2nd aceste sunete erau redate prin difuzoare.<\/p>\n Elefan\u021bii aveau tendin\u021ba s\u0103 se apropie mai repede de difuzor \u0219i s\u0103 vocalizeze mai mult atunci c\u00e2nd auzeau sunetul asociat unui anumit individ. Studiul a fost publicat \u00een 2023 sub forma unui preprint \u0219i nu a trecut \u00eenc\u0103 prin evaluarea inter pares.<\/p>\n \u201eSun\u0103 pu\u021bin ca o pisic\u0103 uria\u0219\u0103 care toarce\u201d, a declarat pentru Live Science Michael Pardo, ecolog comportamental la Universitatea de Stat din Colorado \u0219i autor principal al studiului.<\/p>\n Indicii similare au fost descoperite la papagalii cu ochelari (Forpus conspicillatus), p\u0103s\u0103ri de mici dimensiuni originare din anumite regiuni din America de Sud \u0219i Central\u0103. Cercet\u0103torii au g\u0103sit dovezi c\u0103 ace\u0219tia folosesc etichete vocale pentru a identifica al\u021bi membri ai speciei.<\/p>\n Studiile realizate asupra papagalilor crescu\u021bi \u00een captivitate ofer\u0103, la r\u00e2ndul lor, indicii interesante. \u00centr-un sondaj la care au participat proprietarii a aproximativ 800 de papagali, aproape jum\u0103tate dintre p\u0103s\u0103ri foloseau etichete vocale pentru a identifica anumite persoane sau animale, pe care le \u00eenv\u0103\u021baser\u0103 de la oamenii din jur.<\/p>\n Cite\u0219te \u0219i: \u0218erpi, vulturi \u0219i lupi \u00een calea politicienilor. Care sunt ale\u0219ii \u201eataca\u021bi\u201d de animale \u00een timpul campaniilor \u0219i vizitelor oficiale<\/a><\/strong><\/p>\n \u201ePapagalii \u00eenva\u021b\u0103 cu siguran\u021b\u0103 multe lucruri de la oameni \u2013 nu \u0219tiu neap\u0103rat ce \u00eenseamn\u0103 acestea \u00eentr-un context lingvistic uman, dar \u0219tiu c\u00e2nd s\u0103 le rosteasc\u0103\u201d, a declarat Lauryn Benedict, biolog la Universitatea din Colorado de Nord.<\/p>\n Unii proprietari au relatat c\u0103 papagalii lor corectau oamenii atunci c\u00e2nd ace\u0219tia foloseau un nume gre\u0219it. Al\u021bii au spus c\u0103 p\u0103s\u0103rile utilizau corect numele tuturor oamenilor \u0219i c\u00e2inilor din gospod\u0103rie.<\/p>\n Totu\u0219i, cercet\u0103torii avertizeaz\u0103 c\u0103 aceste observa\u021bii nu sunt suficiente pentru a demonstra c\u0103 papagalii \u00een\u021beleg conceptul de \u201enume\u201d \u00een acela\u0219i mod ca oamenii.<\/p>\n Problema principal\u0103 este una de defini\u021bie. Un sunet emis de un animal poate fi asociat cu un anumit individ f\u0103r\u0103 ca acesta s\u0103 reprezinte neap\u0103rat un \u201enume\u201d \u00een sensul uman al cuv\u00e2ntului.<\/p>\n Un studiu realizat asupra marmosetelor a sugerat c\u0103 aceste primate folosesc etichete vocale pentru anumi\u021bi indivizi \u0219i c\u0103 \u00eenva\u021b\u0103 astfel de vocaliz\u0103ri de la membrii familiei.<\/p>\n \u00cens\u0103 Kelly Jaakkola a contestat aceast\u0103 interpretare, argument\u00e2nd c\u0103 identificarea vocaliz\u0103rilor a fost corect\u0103 doar \u00een 16% p\u00e2n\u0103 la 61% dintre cazuri. Ea a sugerat c\u0103 marmosetele ar putea, de fapt, s\u0103-\u0219i imite reciproc sunetele.<\/p>\n \u201eCazul elefan\u021bilor este foarte diferit de cel al marmosetelor \u0219i de cel al papagalilor cu ochelari\u201d, a explicat Jaakkola. \u201ePoate fi foarte dificil s\u0103 avem o discu\u021bie coerent\u0103 \u00eentre specii \u00een care to\u021bi s\u0103 vorbim despre acela\u0219i lucru.\u201d<\/p>\n \u00centr-un articol publicat \u00een iulie 2026, Jaakkola \u0219i colegii s\u0103i au propus trei criterii minime pentru identificarea unui comportament de \u201enumire\u201d la animale.<\/p>\n Primul este referin\u021ba individual\u0103: vocalizarea trebuie s\u0103 fie adresat\u0103 unui anumit individ. Al doilea este reprezentarea simbolic\u0103: sunetul trebuie s\u0103 reprezinte un individ specific \u00een mintea celui care \u00eel folose\u0219te. Al treilea este semnifica\u021bia comun\u0103: cel pu\u021bin doi indivizi trebuie s\u0103 asocieze vocalizarea cu aceea\u0219i persoan\u0103 sau acela\u0219i animal.<\/p>\n Aplic\u00e2nd aceste criterii la dovezile existente, cercet\u0103torii consider\u0103 c\u0103 delfinii cu bot gros ofer\u0103, \u00een prezent, cele mai solide indicii privind existen\u021ba unor \u201enume\u201d.<\/p>\n \u201eA da un nume cuiva este o afirma\u021bie important\u0103\u201d, a spus Jaakkola. Scopul cercet\u0103torilor este s\u0103 creeze un cadru comun care s\u0103 permit\u0103 studierea sistematic\u0103 a acestui fenomen la mai multe specii.<\/p>\n Speciile despre care exist\u0103 indicii privind utilizarea unor sunete asem\u0103n\u0103toare numelor au c\u00e2teva caracteristici comune: sunt foarte sociabile \u0219i au capacitatea de a \u00eenv\u0103\u021ba vocaliz\u0103ri noi.<\/p>\n Numele ar putea fi deosebit de utile \u00een grupurile mari, \u00een care animalele se separ\u0103 frecvent \u00een subgrupuri \u0219i ajung s\u0103 se afle \u00een afara c\u00e2mpului vizual al celorlal\u021bi membri.<\/p>\n Potrivit lui Pardo, faptul c\u0103 un comportament asem\u0103n\u0103tor apare la specii at\u00e2t de diferite sugereaz\u0103 c\u0103 acesta ar fi putut evolua independent de mai multe ori.<\/p>\n Studierea acestui fenomen i-ar putea ajuta pe cercet\u0103tori s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 mai bine \u0219i evolu\u021bia limbajului, precum \u0219i capacitatea animalelor de a forma reprezent\u0103ri mentale abstracte despre al\u021bi indivizi.<\/p>\n \u201ePentru oameni, numele fac parte at\u00e2t de mult din individualitatea noastr\u0103 \u0219i din sim\u021bul sinelui, \u00eenc\u00e2t, dac\u0103 animalele au nume \u0219i r\u0103spund la acestea, acest lucru sugereaz\u0103 c\u0103 ar putea avea un sim\u021b al sinelui \u0219i al altor indivizi \u0219i al individualit\u0103\u021bii acestora\u201d, a spus Benedict.<\/p>\n Deocamdat\u0103, \u00eens\u0103, dovezile nu sunt suficiente pentru a afirma c\u0103 numeroase specii folosesc nume \u00een sensul strict al cuv\u00e2ntului.<\/p>\nDelfinii, cele mai solide dovezi<\/h2>\n
\u0218i elefan\u021bii par s\u0103 reac\u021bioneze la propriul \u201enume\u201d<\/h2>\n
Papagalii folosesc etichete vocale<\/h2>\n
Ce \u00eenseamn\u0103, de fapt, s\u0103 ai un nume?<\/h2>\n
De ce ar avea animalele nevoie de nume?<\/h2>\n