[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/03\/andrei-plesu.png”]<\/p>\n
A fi parlamentar sau ministru, prefect sau \u015fef de partid e altceva dec\u00eet a fi jurist, economist, inginer, mecanic auto sau agricultor. \u00cencet-\u00eencet, politicianul devine cineva care nu mai \u015ftie s\u0103 fac\u0103 nimic \u00een afar\u0103 de politic\u0103.<\/p>\n
Am reg\u0103sit acest text printre cele din 2004. M\u0103 g\u00eendesc s\u0103-l preiau s\u0103pt\u0103m\u00eenal. Rom\u00e2nia e o \u021bar\u0103 \u201estabil\u0103\u201d, \u00een ciuda bomb\u0103nelilor neobosite ale nepatrio\u021bilor, xenofobilor, sorosi\u0219tilor, intelectualilor v\u00eendu\u021bi \u0219i gazetarilor provocatori. Iat\u0103:<\/em><\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u201eCiocoiul nu are o ocupa\u0163ie anume rezervat\u0103 pentru sine\u201d, nu iube\u015fte \u015fi nu poate practica nici o profesiune \u2013 spune Constantin R\u0103dulescu-Motru, \u00eentr-un text din 1908. \u201e\u00cencarnare a dorin\u0163ei de putere\u201d, iubitor de ranguri, \u201epoftitor de onoruri\u201d, incapabil s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 orizontul satisfac\u0163iei imediate, ciocoiul nu-\u015fi pune problema dac\u0103 merit\u0103 \u00eencrederea public\u0103, dac\u0103 pozi\u0163ia lui social\u0103 corespunde unei \u00eendem\u00een\u0103ri anume, dac\u0103 nevoia lui de a fi \u00een fruntea bucatelor are acoperire \u00eentr-o echivalent\u0103 nevoie de a fi de folos. N-are idealuri, n-are convingeri, are doar scopuri conjuncturale \u015fi abilit\u0103\u0163i.\u201c<\/p>\n Dup\u0103 aproape o sut\u0103 de ani, observa\u0163ia lui R\u0103dulescu-Motru se dovede\u015fte \u00eenc\u0103 func\u0163ional\u0103. Spiritul ciocoismului rena\u015fte (supravie\u0163uie\u015fte) viguros pe scena noastr\u0103 politic\u0103 \u015fi are la baz\u0103 aceea\u015fi congenital\u0103 inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat\u0103. Boala nu este, totu\u015fi, strict autohton\u0103, de\u015fi culoarea local\u0103 r\u0103m\u00eene inconfundabil\u0103. \u00cen toat\u0103 lumea, politicianul \u201eprofesionist\u201d, politicianul de carier\u0103, tinde s\u0103 sacrifice profilul primei sale forma\u0163ii, pentru a se dedica unui tip de activitate cu reguli vagi \u015fi dexterit\u0103\u0163i arbitrare. A fi parlamentar sau ministru, prefect sau \u015fef de partid e altceva dec\u00eet a fi jurist, economist, inginer, mecanic auto sau agricultor. \u00cencet-\u00eencet, politicianul devine cineva care nu mai \u015ftie s\u0103 fac\u0103 nimic \u00een afar\u0103 de politic\u0103. Lua\u0163i din scurt, pu\u0163ini dintre reprezentan\u0163ii elitei noastre conduc\u0103toare ar \u015fti s\u0103 r\u0103spund\u0103 prompt \u015fi cinstit la \u00eentrebarea: \u201eCe-ai face dac\u0103 ai ie\u015fi din politic\u0103?\u201d \u015fi, \u00een definitiv, \u201eCe \u015ftii s\u0103 faci?\u201d \u00een afara coregrafiei electorale curente. Politicianul e, de regul\u0103, un profesor care s-a l\u0103sat de profesorat, un medic care s-a l\u0103sat de medicin\u0103, un cizmar care s-a l\u0103sat de cizm\u0103rie. Asta \u00een varianta bun\u0103. De multe ori, e un cizmar prost, un medic \u00eendr\u0103gostit mai cur\u00eend de func\u0163ie dec\u00eet de meserie, un profesor f\u0103r\u0103 voca\u0163ie. A nu (mai) avea o ocupa\u0163ie, un me\u015fte\u015fug, un domeniu de activitate bine circumscris \u2013 iat\u0103 pre\u0163ul pe care omul politic trebuie s\u0103 fie dispus s\u0103-l pl\u0103teasc\u0103, de dragul accesului la putere. Consecin\u0163ele s\u00eent numeroase \u015fi, din punctul meu de vedere, grave. Voi enumera c\u00eeteva, dintre cele mai evidente.<\/p>\n Mai \u00eent\u00eei, cel care a \u00eencetat s\u0103 mai aib\u0103 o competen\u0163\u0103 activ\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu profesional dat ajunge s\u0103 \u015ftie din ce \u00een ce mai pu\u0163ine despre no\u0163iunea \u00eens\u0103\u015fi de competen\u0163\u0103. Cine nu \u015ftie s\u0103 fac\u0103 mai nimic e tot mai pu\u0163in atent la ce \u015ftiu s\u0103 fac\u0103 al\u0163ii: cu alte cuvinte, n-are criterii s\u0103 judece profesionalismul celorlal\u0163i \u015fi cu at\u00eet mai pu\u0163in s\u0103-l respecte. \u00cen mintea unui asemenea exemplar, succesul \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie cuplat la ideea de \u00eenzestrare, de efort aplicat \u015fi pricepere tehnic\u0103. Ceea ce conteaz\u0103 e manageriatul \u201ede\u015ftept\u201d al rela\u0163iilor, descurc\u0103reala \u201esuperioar\u0103\u201d, \u201eflerul\u201d combinatoriu. Restul s\u00eent naivit\u0103\u0163i vetuste, fandoseli. Omul f\u0103r\u0103 meserie nu va fi niciodat\u0103 \u00eenclinat s\u0103 gr\u0103din\u0103reasc\u0103 buna evolu\u0163ie a meseriilor, asanarea mediului social \u015fi juridic \u00een care ele pot prospera.<\/p>\n Insul care nu \u015ftie s\u0103 fac\u0103 nimic determinat (chiar dac\u0103 poate mima \u00eendem\u00een\u0103ri circumstan\u0163iale sau foste \u00eendem\u00een\u0103ri) e erodat, inevitabil, de o criz\u0103 acut\u0103 a propriei responsabilit\u0103\u0163i. Sim\u0163ul r\u0103spunderii nu se poate forma \u00een vid. R\u0103spunzi pentru lucrul care a ie\u015fit \u201edin m\u00eena ta\u201d, pentru o isprav\u0103 sau un produs, \u00een care \u0163i-ai angajat aptitudinile, experien\u0163a \u015fi onoarea. Numai un bun meseria\u015f \u00ee\u015fi poate asuma r\u0103spunderea m\u0103rfii pe care o livreaz\u0103 \u015fi numai el poate trage la r\u0103spundere un meseria\u015f prost. Diminuarea responsabilit\u0103\u0163ii conduce, fatalmente, la o surpare a autorit\u0103\u0163ii. Incompetentul nu se poate impune nim\u0103nui, dec\u00eet prin fraud\u0103 \u015fi pe durate scurte.<\/p>\n Cine ajunge la pozi\u0163ii \u00eenalte dup\u0103 alte criterii dec\u00eet cele ale unei profesiuni bine st\u0103p\u00eenite are de f\u0103cut fa\u0163\u0103 tuturor dezavantajelor imposturii. \u00cen loc ca puterea s\u0103 se legitimeze prin competen\u0163\u0103, ea nu se legitimeaz\u0103 dec\u00eet prin propriul ei exerci\u0163iu, arogant \u015fi suficient. Mai mult: puterea sf\u00eer\u015fe\u015fte prin a legitima incompeten\u0163a. De vreme ce nu trebuie s\u0103 \u015ftii nimic specific pentru a ajunge sus, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 faptul de a \u015fti ceva anume e mai cur\u00eend o piedic\u0103, un handicap social. Pedagogic vorbind, prestigiul formal al unor oameni f\u0103r\u0103 nici o meserie e creator de confuzie etic\u0103 \u015fi dezagregare civil\u0103. (\u201eCiocoii \u2013 spune \u015fi R\u0103dulescu-Motru \u2013 s\u00eent parazi\u0163ii decrepitudinii noastre politice\u201d \u015fi sporesc, pernicios, \u201earbitrarul puterii\u201d.)<\/p>\n \u00cen sf\u00eer\u015fit, omul f\u0103r\u0103 meserie e condamnat la o foarte impur\u0103 motiva\u0163ie a ac\u0163iunii politice. El se \u0163ine cu din\u0163ii de fotolii \u015fi demnit\u0103\u0163i pentru c\u0103 n-are la ce se \u00eentoarce. \u00centruc\u00eet altceva nu (mai) \u015ftie, e musai s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 \u00een front p\u00een\u0103 la moarte. Iubit sau nu, eficient sau nu, util sau d\u0103un\u0103tor, el se va str\u0103dui din r\u0103sputeri s\u0103 se aga\u0163e de scena public\u0103 \u00eempotriva tuturor eviden\u0163elor. Ce altceva s\u0103 fac\u0103? Degeaba ob\u0163ine la alegeri procentaje stingheritoare, degeaba nu-\u015fi g\u0103se\u015fte locul \u00een nici o ga\u015fc\u0103, degeaba \u00eei \u00eentorc spatele \u015fi fo\u015fti alia\u0163i, \u015fi fo\u015fti adversari. Omul va gravita impenitent \u00een jurul puterii, cu singura energie \u015fi justificare pe care o mai pot da iner\u0163ia, \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00eenarea \u015fi o fals\u0103 imagine despre sine. C\u00eend nu \u015ftii s\u0103 faci nimic, nu-\u0163i r\u0103m\u00eene dec\u00eet s\u0103-\u0163i confec\u0163ionezi un destin politic. Cu at\u00eet mai r\u0103u pentru aleg\u0103tori.<\/p>\n