[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Sans-titre-29-5.webp”]<\/p>\n
de Mounir Kilani<\/strong><\/p>\n Ultima copert\u0103 a revistei Spectator<\/em> proclam\u0103 c\u0103 \u201eOccidentul trebuie s\u0103 c\u00e2\u0219tige\u201d. \u00cen spatele ursului rus, al dragonului chinez \u0219i al templului fisurat se joac\u0103 \u00eens\u0103 o chestiune mai profund\u0103: ce mai \u00eenseamn\u0103 s\u0103 c\u00e2\u0219tigi atunci c\u00e2nd Occidentul nu mai este singurul care define\u0219te regulile lumii \u2014 \u0219i c\u00e2nd trebuie el \u00eensu\u0219i s\u0103 \u00eenfrunte contradic\u021biile propriilor sale principii?<\/strong><\/p>\n Merit\u0103 s\u0103 z\u0103bove\u0219ti asupra unor coper\u021bi de revist\u0103 pu\u021bin mai mult dec\u00e2t ai fi prev\u0103zut.<\/p>\n Cea a Spectator<\/em>, din luna august 2026, nu caut\u0103 cu adev\u0103rat discre\u021bia. Un urs rus \u0219i un dragon chinez atac\u0103 coloanele unui templu occidental. Pe fronton, o deviz\u0103 \u00een latin\u0103: Sapere aude<\/em>, \u201e\u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103 \u0219tii\u201d.<\/p>\n Iar dedesubt, patru cuvinte care dau ansamblului o direc\u021bie destul de clar\u0103:<\/p>\n The West must win.<\/strong><\/p>\n Occidentul trebuie s\u0103 c\u00e2\u0219tige.<\/p>\n Dar Spectator<\/em> nu se opre\u0219te la desen.<\/p>\n Mathias D\u00f6pfner, \u00een articolul care \u00eenso\u021be\u0219te coperta, porne\u0219te de la o \u00eentrebare destul de revelatoare: de ce trebuie explicat ast\u0103zi c\u0103 este necesar s\u0103 \u00eent\u0103rim Occidentul? Dac\u0103 suntem obliga\u021bi s\u0103 justific\u0103m acest lucru, scrie el \u00een esen\u021b\u0103, poate c\u0103 acesta este deja semnul sl\u0103biciunii noastre. Occidentul ar fi devenit un \u201einvalid\u201d.<\/p>\n El precizeaz\u0103 apoi ce \u00een\u021belege prin \u201eOccident\u201d.<\/p>\n Nu este vorba despre geografie.<\/p>\n Este vorba despre o idee.<\/p>\n Atena pentru democra\u021bie. Roma pentru dreptul roman. Ierusalimul pentru demnitatea individului. Apoi Iluminismul, cu libert\u0103\u021bile civile, separarea puterilor \u0219i libertatea de con\u0219tiin\u021b\u0103.<\/p>\n Iat\u0103 ceva care merit\u0103 luat \u00een serios.<\/strong><\/p>\n Pentru c\u0103, dac\u0103 Occidentul nu este doar un teritoriu, ci o idee, atunci criza sa nu poate fi m\u0103surat\u0103 doar \u00een tancuri, rachete, PIB sau portavioane.<\/p>\n \u00centrebarea devine mult mai dificil\u0103:<\/p>\n ce mai confer\u0103 for\u021b\u0103 acestei idei?<\/strong><\/p>\n D\u00f6pfner ofer\u0103 apoi un r\u0103spuns: libertatea.<\/p>\n Revine la Herodot \u0219i la lec\u021bia pe care o desprinde din c\u0103derea tiraniei Pisistratizilor la Atena. Cet\u0103\u021benii, elibera\u021bi de st\u0103p\u00e2n, ar fi descoperit o energie nou\u0103 pentru c\u0103 luptau acum pentru ei \u00een\u0219i\u0219i.<\/p>\n Apoi \u00eel invoc\u0103 pe Kant: fiin\u021ba uman\u0103 este imperfect\u0103, iar o societate liber\u0103 trebuie tocmai s\u0103 accepte aceast\u0103 imperfec\u021biune.<\/p>\n Poate c\u0103 cea mai interesant\u0103 fraz\u0103 din textul s\u0103u este aceasta: cel mai important cuv\u00e2nt al libert\u0103\u021bii este \u201enu\u201d.<\/strong><\/p>\n Dreptul de a contesta autoritatea, de a refuza un adev\u0103r impus, de a nu te supune pur \u0219i simplu pentru c\u0103 a vorbit o majoritate. O democra\u021bie demn\u0103 de acest nume trebuie s\u0103 poat\u0103 suporta contradic\u021bia.<\/p>\n Ideea este puternic\u0103.<\/strong><\/p>\n Dar ea con\u021bine deja o \u00eentrebare pe care D\u00f6pfner nu o duce p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.<\/p>\n O civiliza\u021bie care revendic\u0103 libertatea de a spune nu<\/em> trebuie oare s\u0103 accepte \u0219i ca restul lumii s\u0103-i spun\u0103 nu<\/em>?<\/strong><\/p>\n Aici \u00eencepe geopolitica.<\/p>\n Pentru c\u0103 lumea exterioar\u0103 nu mai este alc\u0103tuit\u0103 din puteri care a\u0219teapt\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 categoriile occidentale.<\/p>\n China, Rusia, Iranul \u2014 \u0219i, \u00een diferite grade, multe alte \u021b\u0103ri \u2014 revendic\u0103 acum dreptul de a-\u0219i decide singure interesele, alian\u021bele \u0219i locul \u00een lume.<\/p>\n Acest lucru este poate mai important dec\u00e2t simplul refuz al unei politici occidentale.<\/p>\n Ceea ce se schimb\u0103 este capacitatea Occidentului de a defini singur regulile jocului.<\/strong><\/p>\n D\u00f6pfner prezint\u0103 China, Rusia \u0219i islamismul, \u00een special Iranul, drept marii adversari externi ai Occidentului. Dorin\u021ba lor de a-l sl\u0103bi constituie, \u00een analiza sa, o amenin\u021bare comun\u0103.<\/p>\n Dar aceste trei provoc\u0103ri nu sunt de aceea\u0219i natur\u0103.<\/p>\n Rusia pune \u00een primul r\u00e2nd problema puterii militare.<\/p>\n China pune la \u00eencercare puterea industrial\u0103, comercial\u0103 \u0219i tehnologic\u0103.<\/p>\n Iranul dezv\u0103luie altceva: dificultatea de a-\u021bi impune voin\u021ba \u00eentr-un mediu pe care nu-l mai controlezi \u00een \u00eentregime.<\/strong><\/p>\n Rusia este o mare putere.<\/p>\n China este o putere sistemic\u0103.<\/p>\n Iranul nu este nici una, nici cealalt\u0103.<\/p>\n \u0218i, totu\u0219i, este suficient ca o criz\u0103 iranian\u0103 s\u0103 ia amploare pentru ca Washingtonul s\u0103 priveasc\u0103 spre Beijing, Beijingul s\u0103-\u0219i analizeze aprovizionarea cu energie, Moscova s\u0103-\u0219i recalculeze interesele, Europa s\u0103-\u0219i evalueze propriile vulnerabilit\u0103\u021bi, iar pie\u021bele mondiale s\u0103 reac\u021bioneze.<\/p>\n O putere de nivel mediu poate provoca astfel mi\u0219c\u0103ri \u00een cazul unor puteri mult mai importante dec\u00e2t ea.<\/p>\n Aceasta este o caracteristic\u0103 a lumii contemporane pe care vechile reprezent\u0103ri geopolitice o surprind cu dificultate.<\/p>\n Lumea nu mai este organizat\u0103 doar de cei mai puternici. Este organizat\u0103 \u0219i de interdependen\u021be.<\/strong><\/p>\n O criz\u0103 local\u0103 poate afecta energia, apoi pie\u021bele, apoi alegerile politice. Efectele nu r\u0103m\u00e2n \u00een locul \u00een care a \u00eenceput criza.<\/p>\n Prin urmare, coloanele templului nu sunt independente.<\/p>\n Ele comunic\u0103.<\/strong><\/p>\n Un cutremur la una dintre ele poate fi resim\u021bit la cel\u0103lalt cap\u0103t.<\/p>\n Poate c\u0103 asta arat\u0103 coperta f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea.<\/p>\n D\u00f6pfner are dreptate asupra unui punct esen\u021bial: Occidentul este fragilizat.<\/strong><\/p>\n Dar de c\u0103tre cine?<\/p>\n China, Rusia, Iranul? Sau de el \u00eensu\u0219i?<\/p>\n R\u0103spunsul este probabil mai pu\u021bin confortabil dec\u00e2t simpla desemnare a unui adversar.<\/p>\n Puterile care contest\u0103 Occidentul pot exploata sl\u0103biciunile sale, uneori le pot accelera, uneori pot provoca apari\u021bia unora noi. Ele nu sunt \u00eens\u0103 responsabile pentru toate cele care existau deja.<\/p>\n Dezindustrializarea Europei nu a \u00eenceput la Moscova. Dependen\u021ba de anumite lan\u021buri de produc\u021bie chineze nu a fost impus\u0103 Berlinului de Beijing. Dificult\u0103\u021bile demografice nu vin de la Teheran. Iar criza de \u00eencredere care traverseaz\u0103 mai multe societ\u0103\u021bi occidentale nu poate fi explicat\u0103 \u00een \u00eentregime printr-o propagand\u0103 venit\u0103 din exterior.<\/p>\n Ursul \u0219i dragonul lovesc \u00een coloane. Dar nu ei au construit neap\u0103rat fisurile.<\/strong><\/p>\n D\u00f6pfner \u00eensu\u0219i ofer\u0103 un exemplu deosebit de revelator: China.<\/p>\n El consider\u0103 intrarea Beijingului \u00een Organiza\u021bia Mondial\u0103 a Comer\u021bului, \u00een 2001, drept una dintre marile gre\u0219eli ale politicii comerciale occidentale. Ideea Wandel durch Handel<\/em> \u2014 schimbarea Chinei prin comer\u021b \u2014 ar fi produs efectul invers: Occidentul ar fi contribuit la consolidarea unei puteri care a devenit ulterior concurentul s\u0103u. El ia \u00een special industria auto german\u0103 drept exemplu al acestei dependen\u021be devenite vulnerabilitate.<\/p>\n Se poate discuta diagnosticul. \u00centrebarea, \u00eens\u0103, r\u0103m\u00e2ne.<\/strong><\/p>\n Comer\u021bul nu este \u00eentotdeauna neutru.<\/p>\n O rela\u021bie economic\u0103 poate \u00eembog\u0103\u021bi ambii parteneri \u0219i, \u00een timp, poate crea o dependen\u021b\u0103 ale c\u0103rei consecin\u021be apar abia atunci c\u00e2nd rela\u021biile se tensioneaz\u0103.<\/p>\n Din acest moment, economia \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie doar o chestiune de pre\u021buri \u0219i pie\u021be. Devine o problem\u0103 de libertate de decizie.<\/p>\n Cel care depinde de ceea ce altul \u00eei poate refuza nu mai este pe deplin liber.<\/strong><\/p>\n Occidentul a vrut mult timp s\u0103 cread\u0103 c\u0103 interdependen\u021ba va face geopolitica secundar\u0103.<\/p>\n Descoper\u0103 c\u0103 aceasta poate deveni \u0219i o vulnerabilitate strategic\u0103.<\/p>\n D\u00f6pfner merge \u0219i mai departe \u00een ceea ce prive\u0219te inteligen\u021ba artificial\u0103. El vede \u00een competi\u021bia dintre Statele Unite \u0219i China o b\u0103t\u0103lie care va dep\u0103\u0219i cu mult tehnologia: cel care va st\u0103p\u00e2ni IA va dispune de un avantaj economic, industrial \u0219i politic considerabil.<\/p>\n \u0218i aici subiectul ne readuce la aceea\u0219i \u00eentrebare.<\/p>\n O putere nu se mai m\u0103soar\u0103 doar prin ceea ce de\u021bine, ci prin ceea ce mai \u0219tie s\u0103 fac\u0103.<\/strong><\/p>\n S\u0103 produc\u0103 o tehnologie. S\u0103 o \u00een\u021beleag\u0103. S\u0103 o perfec\u021bioneze. S\u0103 dispun\u0103 de cercet\u0103tori capabili s\u0103 o fac\u0103 s\u0103 evolueze. S\u0103 controleze infrastructurile care permit utilizarea ei.<\/p>\n Este mai pu\u021bin vizibil dec\u00e2t un portavion \u0219i mult mai dificil de reconstruit dup\u0103 ce a fost pierdut.<\/p>\n O civiliza\u021bie poate p\u0103stra o armat\u0103 puternic\u0103, o moned\u0103 solid\u0103 \u0219i o influen\u021b\u0103 diplomatic\u0103 considerabil\u0103. Dac\u0103 depinde \u00eens\u0103 \u00een mod durabil de capacit\u0103\u021bile celorlal\u021bi, autonomia sa ajunge s\u0103 aib\u0103 o limit\u0103.<\/p>\n Aici devine problematic acel \u201emust win\u201d<\/em> de pe copert\u0103.<\/p>\n Pentru c\u0103 a c\u00e2\u0219tiga nu este o strategie. Este un rezultat. Mai \u00eent\u00e2i trebuie s\u0103 \u0219tii ce vrei s\u0103 ob\u021bii.<\/p>\n Dac\u0103 D\u00f6pfner r\u0103spunde c\u0103 obiectivul este p\u0103strarea libert\u0103\u021bii, ra\u021bionamentul s\u0103u \u00ee\u0219i reg\u0103se\u0219te \u00eentreaga for\u021b\u0103. Dar atunci trebuie s\u0103 duc\u0103 aceast\u0103 idee p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.<\/p>\n A p\u0103stra libertatea nu \u00eenseamn\u0103 doar s\u0103-i respingi pe cei care o amenin\u021b\u0103. Presupune s\u0103 p\u0103strezi condi\u021biile care o fac posibil\u0103: s\u0103 po\u021bi \u00eenc\u0103 produce, forma, inova, construi \u0219i transmite; s\u0103 dispui de energia, infrastructurile \u0219i competen\u021bele necesare pentru a-\u021bi decide viitorul f\u0103r\u0103 s\u0103 depinzi permanent de cei care ar putea, \u00eentr-o zi, s\u0103 aleag\u0103 s\u0103 nu \u021bi le mai furnizeze.<\/p>\n O societate care nu mai controleaz\u0103 suficient condi\u021biile materiale ale autonomiei sale poate r\u0103m\u00e2ne liber\u0103 din punct de vedere juridic. Totu\u0219i, libertatea sa de alegere devine mai dificil de exercitat.<\/p>\n Poate c\u0103 aceasta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00eent\u0103re\u0219ti Occidentul: nu doar s\u0103-i spore\u0219ti puterea, ci s\u0103-i redob\u00e2nde\u0219ti capacitatea de a ac\u021biona.<\/strong><\/p>\n Nu doar s\u0103 te re\u00eenarmezi.<\/p>\n Nu doar s\u0103 sanc\u021bionezi.<\/p>\n S\u0103 redevii capabil.<\/strong><\/p>\n D\u00f6pfner vede, de asemenea, o amenin\u021bare din interior. El evoc\u0103 politica european\u0103 privind migra\u021bia, antisemitismul, mi\u0219carea woke \u0219i ceea ce consider\u0103 a fi o form\u0103 de vinov\u0103\u021bie occidental\u0103 devenit\u0103 distructiv\u0103. \u00cengrijorarea sa este cea a unui Occident care ar ajunge s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00eempotriva lui \u00eensu\u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een punctul \u00een care nu ar mai \u0219ti de ce ar trebui s\u0103-\u0219i apere propriile valori.<\/p>\n Aici ra\u021bionamentul s\u0103u devine mai discutabil.<\/p>\n Unele dintre crizele pe care le descrie sunt reale. Dar societ\u0103\u021bile occidentale sunt mai complexe dec\u00e2t categoriile \u00een care le \u00eencadreaz\u0103 uneori. O civiliza\u021bie poate cunoa\u0219te tensiuni, poate gre\u0219i, se poate reforma \u0219i chiar se poate contrazice f\u0103r\u0103 ca toate acestea s\u0103 constituie \u00een mod necesar o voin\u021b\u0103 de autodistrugere.<\/p>\n \u0218i, mai ales, propriul s\u0103u argument despre \u201enu\u201d ar trebui s\u0103 se poat\u0103 aplica \u0219i aici.<\/p>\n Po\u021bi ap\u0103ra Occidentul \u0219i s\u0103-i spui nu.<\/strong><\/p>\n Po\u021bi \u021bine la principiile sale f\u0103r\u0103 s\u0103 consideri c\u0103 toate politicile desf\u0103\u0219urate \u00een numele lor sunt \u00een mod necesar juste. Po\u021bi ap\u0103ra libertatea f\u0103r\u0103 s\u0103-i transformi pe cei care o ap\u0103r\u0103 \u00een autorit\u0103\u021bi c\u0103rora le-ar fi interzis s\u0103 li se conteste deciziile.<\/p>\n Altfel, ap\u0103rarea unei idei sf\u00e2r\u0219e\u0219te prin a deveni o obliga\u021bie de a-i aproba pe cei care pretind c\u0103 o reprezint\u0103.<\/p>\n Iar aceasta ar contrazice tocmai libertatea pe care D\u00f6pfner o plaseaz\u0103 \u00een centrul demonstra\u021biei sale.<\/p>\n Mai exist\u0103, \u00een sf\u00e2r\u0219it, o alt\u0103 fisur\u0103, mai discret\u0103, pe care coperta nu o arat\u0103.<\/p>\n Dac\u0103 Occidentul se define\u0219te, dup\u0103 cum aminte\u0219te D\u00f6pfner, prin capacitatea de a spune nu<\/em> autorit\u0103\u021bii arbitrare, adev\u0103rului impus \u0219i constr\u00e2ngerii, aceast\u0103 capacitate are valoare doar dac\u0103 se aplic\u0103 \u0219i propriei persoane.<\/p>\n O civiliza\u021bie care proclam\u0103 statul de drept trebuie s\u0103 accepte s\u0103-\u0219i supun\u0103 propriile decizii legii. Cea care afirm\u0103 demnitatea egal\u0103 a individului nu poate rezerva beneficiul acesteia \u00een func\u021bie de circumstan\u021be. Cea care ap\u0103r\u0103 libertatea de con\u0219tiin\u021b\u0103 trebuie s\u0103 poat\u0103 suporta disiden\u021ba atunci c\u00e2nd aceasta devine incomod\u0103.<\/p>\n Altfel, ceva se deplaseaz\u0103.<\/p>\n Principiile \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie reguli c\u0103rora accept\u0103m s\u0103 ne supunem. Devin instrumente pe care le folosim atunci c\u00e2nd ne servesc interesele.<\/p>\n \u0218i aceasta nu este doar o chestiune moral\u0103. Este o chestiune de putere.<\/strong><\/p>\n \u00centr-o lume multipolar\u0103, ceilal\u021bi privesc. Ei observ\u0103 mai pu\u021bin ceea ce marile puteri spun despre valorile lor dec\u00e2t modul \u00een care le aplic\u0103 atunci c\u00e2nd sunt puse la \u00eencercare.<\/p>\n Atunci c\u00e2nd un principiu se pretinde universal at\u00e2t timp c\u00e2t ne serve\u0219te interesele \u0219i devine relativ de \u00eendat\u0103 ce le contrazice, poate c\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 numele, dar pierde o parte din autoritatea sa.<\/p>\n Ursul \u0219i dragonul pot lovi \u00een coloane. Dar o civiliza\u021bie le poate \u0219i fragiliza singur\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eenscrie Sapere aude<\/em> pe fronton, ezit\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp s\u0103 priveasc\u0103 ceea ce se fisureaz\u0103 \u00een interior.<\/p>\n R\u0103m\u00e2ne atunci \u00eentrebarea esen\u021bial\u0103.<\/p>\n De ce trebuie s\u0103 c\u00e2\u0219tige Occidentul?<\/strong><\/p>\n R\u0103spunsul lui D\u00f6pfner este clar: pentru c\u0103, altfel, c\u00e2\u0219tig\u0103 tiranii.<\/p>\n Dar poate c\u0103 trebuie s\u0103 invers\u0103m propozi\u021bia.<\/p>\n Occidentul nu ar trebui s\u0103 caute s\u0103 c\u00e2\u0219tige pur \u0219i simplu pentru c\u0103 adversarii s\u0103i trebuie s\u0103 piard\u0103. Ar trebui s\u0103 caute s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 suficient de puternic pentru a nu fi obligat s\u0103-\u0219i piard\u0103 libertatea<\/strong>.<\/p>\n Nuan\u021ba pare mic\u0103.<\/p>\n Nu este.<\/p>\n \u00cen primul caz, geopolitica devine o competi\u021bie permanent\u0103. \u00cen al doilea, puterea redevine un mijloc.<\/p>\n S\u0103 fii capabil s\u0103 rezi\u0219ti, s\u0103 negociezi, s\u0103 descurajezi, uneori s\u0103 te retragi \u0219i alteori s\u0103-\u021bi impui interesele nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 cel\u0103lalt trebuie s\u0103 dispar\u0103. \u00censeamn\u0103 pur \u0219i simplu c\u0103 \u00ee\u021bi p\u0103strezi libertatea de a alege.<\/p>\n Adev\u0103rata putere \u00eencepe poate de aici: s\u0103 nu depinzi de \u00eenfr\u00e2ngerea celuilalt pentru a fi tu \u00eensu\u021bi.<\/strong><\/p>\n Poate c\u0103 aici coperta Spectator<\/em> devine mai interesant\u0103 dec\u00e2t sloganul s\u0103u.<\/p>\n Ea arat\u0103 un templu, doi du\u0219mani \u0219i o deviz\u0103: Sapere aude<\/em>. Dar nu arat\u0103 ceea ce men\u021bine cu adev\u0103rat edificiul \u00een picioare: capacitatea de a produce, de a transmite, de a inova \u0219i de a preg\u0103ti viitorul.<\/p>\n O idee supravie\u021buie\u0219te doar dac\u0103 o societate este \u00eenc\u0103 \u00een stare s\u0103-i dea o realitate.<\/p>\n Aceasta este poate una dintre vulnerabilit\u0103\u021bile Occidentului: nu faptul c\u0103 nu mai \u0219tie ce de\u021bine, ci c\u0103 uneori a uitat ce trebuie s\u0103 produc\u0103 pentru a p\u0103stra ceea ce de\u021bine<\/strong>.<\/p>\n A\u0219adar, da, The West must win.<\/strong><\/p>\n Dar poate nu victoria pe care o sugereaz\u0103 coperta.<\/p>\n A c\u00e2\u0219tiga nu \u00eenseamn\u0103 neap\u0103rat s\u0103 \u00eenvingi Rusia, s\u0103 limitezi China sau s\u0103 neutralizezi Iranul. Poate \u00eensemna ceva mai dificil: s\u0103-\u021bi p\u0103strezi capacitatea de a-\u021bi decide propriul viitor.<\/strong><\/p>\n O asemenea victorie nu se proclam\u0103. Se construie\u0219te prin capacit\u0103\u021bile pe care le-am evocat, dar \u0219i prin posibilitatea de a suporta dezacordul, de a te corecta \u0219i de a-\u021bi spune nu \u021bie \u00eensu\u021bi.<\/p>\n Aici Sapere aude<\/em> \u00ee\u0219i dob\u00e2nde\u0219te adev\u0103ratul sens.<\/p>\n \u00cendr\u0103zne\u0219te s\u0103 \u0219tii.<\/strong><\/p>\n \u00cendr\u0103zne\u0219te s\u0103 \u0219tii c\u0103 lumea s-a schimbat.<\/p>\n \u00cendr\u0103zne\u0219te s\u0103 \u0219tii c\u0103 celelalte puteri nu mai sunt obligate s\u0103 accepte categoriile occidentale.<\/p>\n \u00cendr\u0103zne\u0219te s\u0103 \u0219tii c\u0103 nu toate fisurile vin din exterior.<\/p>\n \u0218i, mai ales, \u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103 le prive\u0219ti pe cele care se afl\u0103 \u00een interior.<\/p>\n Pentru c\u0103 o civiliza\u021bie nu \u00ee\u0219i pierde puterea doar atunci c\u00e2nd este \u00eenvins\u0103. O pierde \u0219i atunci c\u00e2nd nu mai crede suficient \u00een propriile principii pentru a \u0219i le aplica sie\u0219i.<\/p>\n A\u0219adar, The West must win.<\/strong><\/p>\n Nu neap\u0103rat \u00eempotriva cuiva.<\/p>\n Pentru ceva.<\/strong><\/p>\n Poate pentru a redescoperi ceea ce D\u00f6pfner plaseaz\u0103 la \u00eenceputul ra\u021bionamentului s\u0103u: o idee suficient de puternic\u0103 pentru a suporta contradic\u021bia, suficient de liber\u0103 pentru a accepta s\u0103 i se spun\u0103 nu \u0219i suficient de sigur\u0103 pe ea \u00eens\u0103\u0219i pentru a-\u0219i privi propriile fisuri.<\/p>\n Templul este \u00eenc\u0103 \u00een picioare.<\/p>\n Coloanele sunt \u00eenc\u0103 acolo.<\/p>\n Dar lumea din jur s-a schimbat.<\/p>\n \u0218i poate c\u0103 prima victorie a Occidentului nu ar consta \u00een a-\u0219i dobor\u00ee adversarii. Ar consta \u00een a \u0219ti, \u00een sf\u00e2r\u0219it, de ce vrea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een picioare.<\/strong><\/p>\n Not\u0103:<\/strong><\/p>\n Mathias D\u00f6pfner<\/strong>, jurnalist \u0219i conduc\u0103tor al grupului Axel Springer, este autorul analizei care \u00eenso\u021be\u0219te aceast\u0103 copert\u0103 \u0219i ale c\u0103rei principale teze le examin\u0103m aici.<\/p>\n Coperta revistei Spectator<\/em>:<\/strong> Articolul lui Mathias D\u00f6pfner:<\/strong> Mounir Kilani<\/a><\/p>\n surs\u0103: reseauinternational.net<\/a><\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n de Mounir Kilani<\/strong><\/p>\n Ultima copert\u0103 a revistei Spectator<\/em> proclam\u0103 c\u0103 \u201eOccidentul trebuie s\u0103 c\u00e2\u0219tige\u201d. \u00cen spatele ursului rus, al dragonului chinez \u0219i al templului fisurat se joac\u0103 \u00eens\u0103 o chestiune mai profund\u0103: ce mai \u00eenseamn\u0103 s\u0103 c\u00e2\u0219tigi atunci c\u00e2nd Occidentul nu mai este singurul care define\u0219te regulile lumii \u2014 \u0219i c\u00e2nd trebuie el \u00eensu\u0219i s\u0103 \u00eenfrunte contradic\u021biile propriilor sale principii?<\/strong><\/p>\n Merit\u0103 s\u0103 z\u0103bove\u0219ti asupra unor coper\u021bi de revist\u0103 pu\u021bin mai mult dec\u00e2t ai fi prev\u0103zut.<\/p>\n Cea a Spectator<\/em>, din luna august 2026, nu caut\u0103 cu adev\u0103rat discre\u021bia. Un urs rus \u0219i un dragon chinez atac\u0103 coloanele unui templu occidental. Pe fronton, o deviz\u0103 \u00een latin\u0103: Sapere aude<\/em>, \u201e\u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103 \u0219tii\u201d.<\/p>\n Iar dedesubt, patru cuvinte care dau ansamblului o direc\u021bie destul de clar\u0103:<\/p>\n The West must win.<\/strong><\/p>\n Occidentul trebuie s\u0103 c\u00e2\u0219tige.<\/p>\n Dar Spectator<\/em> nu se opre\u0219te la desen.<\/p>\n Mathias D\u00f6pfner, \u00een articolul care \u00eenso\u021be\u0219te coperta, porne\u0219te de la o \u00eentrebare destul de revelatoare: de ce trebuie explicat ast\u0103zi c\u0103 este necesar s\u0103 \u00eent\u0103rim Occidentul? Dac\u0103 suntem obliga\u021bi s\u0103 justific\u0103m acest lucru, scrie el \u00een esen\u021b\u0103, poate c\u0103 acesta este deja semnul sl\u0103biciunii noastre. Occidentul ar fi devenit un \u201einvalid\u201d.<\/p>\n El precizeaz\u0103 apoi ce \u00een\u021belege prin \u201eOccident\u201d.<\/p>\n Nu este vorba despre geografie.<\/p>\n Este vorba despre o idee.<\/p>\n Atena pentru democra\u021bie. Roma pentru dreptul roman. Ierusalimul pentru demnitatea individului. Apoi Iluminismul, cu libert\u0103\u021bile civile, separarea puterilor \u0219i libertatea de con\u0219tiin\u021b\u0103.<\/p>\n Iat\u0103 ceva care merit\u0103 luat \u00een serios.<\/strong><\/p>\n Pentru c\u0103, dac\u0103 Occidentul nu este doar un teritoriu, ci o idee, atunci criza sa nu poate fi m\u0103surat\u0103 doar \u00een tancuri, rachete, PIB sau portavioane.<\/p>\n \u00centrebarea devine mult mai dificil\u0103:<\/p>\n ce mai confer\u0103 for\u021b\u0103 acestei idei?<\/strong><\/p>\n D\u00f6pfner ofer\u0103 apoi un r\u0103spuns: libertatea.<\/p>\n Revine la Herodot \u0219i la lec\u021bia pe care o desprinde din c\u0103derea tiraniei Pisistratizilor la Atena. Cet\u0103\u021benii, elibera\u021bi de st\u0103p\u00e2n, ar fi descoperit o energie nou\u0103 pentru c\u0103 luptau acum pentru ei \u00een\u0219i\u0219i.<\/p>\n Apoi \u00eel invoc\u0103 pe Kant: fiin\u021ba uman\u0103 este imperfect\u0103, iar o societate liber\u0103 trebuie tocmai s\u0103 accepte aceast\u0103 imperfec\u021biune.<\/p>\n Poate c\u0103 cea mai interesant\u0103 fraz\u0103 din textul s\u0103u este aceasta: cel mai important cuv\u00e2nt al libert\u0103\u021bii este \u201enu\u201d.<\/strong><\/p>\n Dreptul de a contesta autoritatea, de a refuza un adev\u0103r impus, de a nu te supune pur \u0219i simplu pentru c\u0103 a vorbit o majoritate. O democra\u021bie demn\u0103 de acest nume trebuie s\u0103 poat\u0103 suporta contradic\u021bia.<\/p>\n Ideea este puternic\u0103.<\/strong><\/p>\n Dar ea con\u021bine deja o \u00eentrebare pe care D\u00f6pfner nu o duce p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.<\/p>\n O civiliza\u021bie care revendic\u0103 libertatea de a spune nu<\/em> trebuie oare s\u0103 accepte \u0219i ca restul lumii s\u0103-i spun\u0103 nu<\/em>?<\/strong><\/p>\n Aici \u00eencepe geopolitica.<\/p>\n Pentru c\u0103 lumea exterioar\u0103 nu mai este alc\u0103tuit\u0103 din puteri care a\u0219teapt\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 categoriile occidentale.<\/p>\n China, Rusia, Iranul \u2014 \u0219i, \u00een diferite grade, multe alte \u021b\u0103ri \u2014 revendic\u0103 acum dreptul de a-\u0219i decide singure interesele, alian\u021bele \u0219i locul \u00een lume.<\/p>\n Acest lucru este poate mai important dec\u00e2t simplul refuz al unei politici occidentale.<\/p>\n Ceea ce se schimb\u0103 este capacitatea Occidentului de a defini singur regulile jocului.<\/strong><\/p>\n D\u00f6pfner prezint\u0103 China, Rusia \u0219i islamismul, \u00een special Iranul, drept marii adversari externi ai Occidentului. Dorin\u021ba lor de a-l sl\u0103bi constituie, \u00een analiza sa, o amenin\u021bare comun\u0103.<\/p>\n Dar aceste trei provoc\u0103ri nu sunt de aceea\u0219i natur\u0103.<\/p>\n Rusia pune \u00een primul r\u00e2nd problema puterii militare.<\/p>\n China pune la \u00eencercare puterea industrial\u0103, comercial\u0103 \u0219i tehnologic\u0103.<\/p>\n Iranul dezv\u0103luie altceva: dificultatea de a-\u021bi impune voin\u021ba \u00eentr-un mediu pe care nu-l mai controlezi \u00een \u00eentregime.<\/strong><\/p>\n Rusia este o mare putere.<\/p>\n China este o putere sistemic\u0103.<\/p>\n Iranul nu este nici una, nici cealalt\u0103.<\/p>\n \u0218i, totu\u0219i, este suficient ca o criz\u0103 iranian\u0103 s\u0103 ia amploare pentru ca Washingtonul s\u0103 priveasc\u0103 spre Beijing, Beijingul s\u0103-\u0219i analizeze aprovizionarea cu energie, Moscova s\u0103-\u0219i recalculeze interesele, Europa s\u0103-\u0219i evalueze propriile vulnerabilit\u0103\u021bi, iar pie\u021bele mondiale s\u0103 reac\u021bioneze.<\/p>\n O putere de nivel mediu poate provoca astfel mi\u0219c\u0103ri \u00een cazul unor puteri mult mai importante dec\u00e2t ea.<\/p>\n Aceasta este o caracteristic\u0103 a lumii contemporane pe care vechile reprezent\u0103ri geopolitice o surprind cu dificultate.<\/p>\n Lumea nu mai este organizat\u0103 doar de cei mai puternici. Este organizat\u0103 \u0219i de interdependen\u021be.<\/strong><\/p>\n O criz\u0103 local\u0103 poate afecta energia, apoi pie\u021bele, apoi alegerile politice. Efectele nu r\u0103m\u00e2n \u00een locul \u00een care a \u00eenceput criza.<\/p>\n Prin urmare, coloanele templului nu sunt independente.<\/p>\n Ele comunic\u0103.<\/strong><\/p>\n Un cutremur la una dintre ele poate fi resim\u021bit la cel\u0103lalt cap\u0103t.<\/p>\n Poate c\u0103 asta arat\u0103 coperta f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea.<\/p>\n D\u00f6pfner are dreptate asupra unui punct esen\u021bial: Occidentul este fragilizat.<\/strong><\/p>\n Dar de c\u0103tre cine?<\/p>\n China, Rusia, Iranul? Sau de el \u00eensu\u0219i?<\/p>\n R\u0103spunsul este probabil mai pu\u021bin confortabil dec\u00e2t simpla desemnare a unui adversar.<\/p>\n Puterile care contest\u0103 Occidentul pot exploata sl\u0103biciunile sale, uneori le pot accelera, uneori pot provoca apari\u021bia unora noi. Ele nu sunt \u00eens\u0103 responsabile pentru toate cele care existau deja.<\/p>\n Dezindustrializarea Europei nu a \u00eenceput la Moscova. Dependen\u021ba de anumite lan\u021buri de produc\u021bie chineze nu a fost impus\u0103 Berlinului de Beijing. Dificult\u0103\u021bile demografice nu vin de la Teheran. Iar criza de \u00eencredere care traverseaz\u0103 mai multe societ\u0103\u021bi occidentale nu poate fi explicat\u0103 \u00een \u00eentregime printr-o propagand\u0103 venit\u0103 din exterior.<\/p>\n Ursul \u0219i dragonul lovesc \u00een coloane. Dar nu ei au construit neap\u0103rat fisurile.<\/strong><\/p>\n D\u00f6pfner \u00eensu\u0219i ofer\u0103 un exemplu deosebit de revelator: China.<\/p>\n El consider\u0103 intrarea Beijingului \u00een Organiza\u021bia Mondial\u0103 a Comer\u021bului, \u00een 2001, drept una dintre marile gre\u0219eli ale politicii comerciale occidentale. Ideea Wandel durch Handel<\/em> \u2014 schimbarea Chinei prin comer\u021b \u2014 ar fi produs efectul invers: Occidentul ar fi contribuit la consolidarea unei puteri care a devenit ulterior concurentul s\u0103u. El ia \u00een special industria auto german\u0103 drept exemplu al acestei dependen\u021be devenite vulnerabilitate.<\/p>\n Se poate discuta diagnosticul. \u00centrebarea, \u00eens\u0103, r\u0103m\u00e2ne.<\/strong><\/p>\n Comer\u021bul nu este \u00eentotdeauna neutru.<\/p>\n O rela\u021bie economic\u0103 poate \u00eembog\u0103\u021bi ambii parteneri \u0219i, \u00een timp, poate crea o dependen\u021b\u0103 ale c\u0103rei consecin\u021be apar abia atunci c\u00e2nd rela\u021biile se tensioneaz\u0103.<\/p>\n Din acest moment, economia \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie doar o chestiune de pre\u021buri \u0219i pie\u021be. Devine o problem\u0103 de libertate de decizie.<\/p>\n Cel care depinde de ceea ce altul \u00eei poate refuza nu mai este pe deplin liber.<\/strong><\/p>\n Occidentul a vrut mult timp s\u0103 cread\u0103 c\u0103 interdependen\u021ba va face geopolitica secundar\u0103.<\/p>\n Descoper\u0103 c\u0103 aceasta poate deveni \u0219i o vulnerabilitate strategic\u0103.<\/p>\n D\u00f6pfner merge \u0219i mai departe \u00een ceea ce prive\u0219te inteligen\u021ba artificial\u0103. El vede \u00een competi\u021bia dintre Statele Unite \u0219i China o b\u0103t\u0103lie care va dep\u0103\u0219i cu mult tehnologia: cel care va st\u0103p\u00e2ni IA va dispune de un avantaj economic, industrial \u0219i politic considerabil.<\/p>\n \u0218i aici subiectul ne readuce la aceea\u0219i \u00eentrebare.<\/p>\n O putere nu se mai m\u0103soar\u0103 doar prin ceea ce de\u021bine, ci prin ceea ce mai \u0219tie s\u0103 fac\u0103.<\/strong><\/p>\n S\u0103 produc\u0103 o tehnologie. S\u0103 o \u00een\u021beleag\u0103. S\u0103 o perfec\u021bioneze. S\u0103 dispun\u0103 de cercet\u0103tori capabili s\u0103 o fac\u0103 s\u0103 evolueze. S\u0103 controleze infrastructurile care permit utilizarea ei.<\/p>\n Este mai pu\u021bin vizibil dec\u00e2t un portavion \u0219i mult mai dificil de reconstruit dup\u0103 ce a fost pierdut.<\/p>\n O civiliza\u021bie poate p\u0103stra o armat\u0103 puternic\u0103, o moned\u0103 solid\u0103 \u0219i o influen\u021b\u0103 diplomatic\u0103 considerabil\u0103. Dac\u0103 depinde \u00eens\u0103 \u00een mod durabil de capacit\u0103\u021bile celorlal\u021bi, autonomia sa ajunge s\u0103 aib\u0103 o limit\u0103.<\/p>\n Aici devine problematic acel \u201emust win\u201d<\/em> de pe copert\u0103.<\/p>\n Pentru c\u0103 a c\u00e2\u0219tiga nu este o strategie. Este un rezultat. Mai \u00eent\u00e2i trebuie s\u0103 \u0219tii ce vrei s\u0103 ob\u021bii.<\/p>\n Dac\u0103 D\u00f6pfner r\u0103spunde c\u0103 obiectivul este p\u0103strarea libert\u0103\u021bii, ra\u021bionamentul s\u0103u \u00ee\u0219i reg\u0103se\u0219te \u00eentreaga for\u021b\u0103. Dar atunci trebuie s\u0103 duc\u0103 aceast\u0103 idee p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.<\/p>\n A p\u0103stra libertatea nu \u00eenseamn\u0103 doar s\u0103-i respingi pe cei care o amenin\u021b\u0103. Presupune s\u0103 p\u0103strezi condi\u021biile care o fac posibil\u0103: s\u0103 po\u021bi \u00eenc\u0103 produce, forma, inova, construi \u0219i transmite; s\u0103 dispui de energia, infrastructurile \u0219i competen\u021bele necesare pentru a-\u021bi decide viitorul f\u0103r\u0103 s\u0103 depinzi permanent de cei care ar putea, \u00eentr-o zi, s\u0103 aleag\u0103 s\u0103 nu \u021bi le mai furnizeze.<\/p>\n O societate care nu mai controleaz\u0103 suficient condi\u021biile materiale ale autonomiei sale poate r\u0103m\u00e2ne liber\u0103 din punct de vedere juridic. Totu\u0219i, libertatea sa de alegere devine mai dificil de exercitat.<\/p>\n Poate c\u0103 aceasta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00eent\u0103re\u0219ti Occidentul: nu doar s\u0103-i spore\u0219ti puterea, ci s\u0103-i redob\u00e2nde\u0219ti capacitatea de a ac\u021biona.<\/strong><\/p>\n Nu doar s\u0103 te re\u00eenarmezi.<\/p>\n Nu doar s\u0103 sanc\u021bionezi.<\/p>\n S\u0103 redevii capabil.<\/strong><\/p>\n D\u00f6pfner vede, de asemenea, o amenin\u021bare din interior. El evoc\u0103 politica european\u0103 privind migra\u021bia, antisemitismul, mi\u0219carea woke \u0219i ceea ce consider\u0103 a fi o form\u0103 de vinov\u0103\u021bie occidental\u0103 devenit\u0103 distructiv\u0103. \u00cengrijorarea sa este cea a unui Occident care ar ajunge s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00eempotriva lui \u00eensu\u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een punctul \u00een care nu ar mai \u0219ti de ce ar trebui s\u0103-\u0219i apere propriile valori.<\/p>\n Aici ra\u021bionamentul s\u0103u devine mai discutabil.<\/p>\n Unele dintre crizele pe care le descrie sunt reale. Dar societ\u0103\u021bile occidentale sunt mai complexe dec\u00e2t categoriile \u00een care le \u00eencadreaz\u0103 uneori. O civiliza\u021bie poate cunoa\u0219te tensiuni, poate gre\u0219i, se poate reforma \u0219i chiar se poate contrazice f\u0103r\u0103 ca toate acestea s\u0103 constituie \u00een mod necesar o voin\u021b\u0103 de autodistrugere.<\/p>\n \u0218i, mai ales, propriul s\u0103u argument despre \u201enu\u201d ar trebui s\u0103 se poat\u0103 aplica \u0219i aici.<\/p>\n Po\u021bi ap\u0103ra Occidentul \u0219i s\u0103-i spui nu.<\/strong><\/p>\n Po\u021bi \u021bine la principiile sale f\u0103r\u0103 s\u0103 consideri c\u0103 toate politicile desf\u0103\u0219urate \u00een numele lor sunt \u00een mod necesar juste. Po\u021bi ap\u0103ra libertatea f\u0103r\u0103 s\u0103-i transformi pe cei care o ap\u0103r\u0103 \u00een autorit\u0103\u021bi c\u0103rora le-ar fi interzis s\u0103 li se conteste deciziile.<\/p>\n Altfel, ap\u0103rarea unei idei sf\u00e2r\u0219e\u0219te prin a deveni o obliga\u021bie de a-i aproba pe cei care pretind c\u0103 o reprezint\u0103.<\/p>\n Iar aceasta ar contrazice tocmai libertatea pe care D\u00f6pfner o plaseaz\u0103 \u00een centrul demonstra\u021biei sale.<\/p>\n Mai exist\u0103, \u00een sf\u00e2r\u0219it, o alt\u0103 fisur\u0103, mai discret\u0103, pe care coperta nu o arat\u0103.<\/p>\n Dac\u0103 Occidentul se define\u0219te, dup\u0103 cum aminte\u0219te D\u00f6pfner, prin capacitatea de a spune nu<\/em> autorit\u0103\u021bii arbitrare, adev\u0103rului impus \u0219i constr\u00e2ngerii, aceast\u0103 capacitate are valoare doar dac\u0103 se aplic\u0103 \u0219i propriei persoane.<\/p>\n O civiliza\u021bie care proclam\u0103 statul de drept trebuie s\u0103 accepte s\u0103-\u0219i supun\u0103 propriile decizii legii. Cea care afirm\u0103 demnitatea egal\u0103 a individului nu poate rezerva beneficiul acesteia \u00een func\u021bie de circumstan\u021be. Cea care ap\u0103r\u0103 libertatea de con\u0219tiin\u021b\u0103 trebuie s\u0103 poat\u0103 suporta disiden\u021ba atunci c\u00e2nd aceasta devine incomod\u0103.<\/p>\n Altfel, ceva se deplaseaz\u0103.<\/p>\n Principiile \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie reguli c\u0103rora accept\u0103m s\u0103 ne supunem. Devin instrumente pe care le folosim atunci c\u00e2nd ne servesc interesele.<\/p>\n \u0218i aceasta nu este doar o chestiune moral\u0103. Este o chestiune de putere.<\/strong><\/p>\n \u00centr-o lume multipolar\u0103, ceilal\u021bi privesc. Ei observ\u0103 mai pu\u021bin ceea ce marile puteri spun despre valorile lor dec\u00e2t modul \u00een care le aplic\u0103 atunci c\u00e2nd sunt puse la \u00eencercare.<\/p>\n Atunci c\u00e2nd un principiu se pretinde universal at\u00e2t timp c\u00e2t ne serve\u0219te interesele \u0219i devine relativ de \u00eendat\u0103 ce le contrazice, poate c\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 numele, dar pierde o parte din autoritatea sa.<\/p>\n Ursul \u0219i dragonul pot lovi \u00een coloane. Dar o civiliza\u021bie le poate \u0219i fragiliza singur\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eenscrie Sapere aude<\/em> pe fronton, ezit\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp s\u0103 priveasc\u0103 ceea ce se fisureaz\u0103 \u00een interior.<\/p>\n R\u0103m\u00e2ne atunci \u00eentrebarea esen\u021bial\u0103.<\/p>\n De ce trebuie s\u0103 c\u00e2\u0219tige Occidentul?<\/strong><\/p>\n R\u0103spunsul lui D\u00f6pfner este clar: pentru c\u0103, altfel, c\u00e2\u0219tig\u0103 tiranii.<\/p>\n Dar poate c\u0103 trebuie s\u0103 invers\u0103m propozi\u021bia.<\/p>\n Occidentul nu ar trebui s\u0103 caute s\u0103 c\u00e2\u0219tige pur \u0219i simplu pentru c\u0103 adversarii s\u0103i trebuie s\u0103 piard\u0103. Ar trebui s\u0103 caute s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 suficient de puternic pentru a nu fi obligat s\u0103-\u0219i piard\u0103 libertatea<\/strong>.<\/p>\n Nuan\u021ba pare mic\u0103.<\/p>\n Nu este.<\/p>\n \u00cen primul caz, geopolitica devine o competi\u021bie permanent\u0103. \u00cen al doilea, puterea redevine un mijloc.<\/p>\n S\u0103 fii capabil s\u0103 rezi\u0219ti, s\u0103 negociezi, s\u0103 descurajezi, uneori s\u0103 te retragi \u0219i alteori s\u0103-\u021bi impui interesele nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 cel\u0103lalt trebuie s\u0103 dispar\u0103. \u00censeamn\u0103 pur \u0219i simplu c\u0103 \u00ee\u021bi p\u0103strezi libertatea de a alege.<\/p>\n Adev\u0103rata putere \u00eencepe poate de aici: s\u0103 nu depinzi de \u00eenfr\u00e2ngerea celuilalt pentru a fi tu \u00eensu\u021bi.<\/strong><\/p>\n Poate c\u0103 aici coperta Spectator<\/em> devine mai interesant\u0103 dec\u00e2t sloganul s\u0103u.<\/p>\n Ea arat\u0103 un templu, doi du\u0219mani \u0219i o deviz\u0103: Sapere aude<\/em>. Dar nu arat\u0103 ceea ce men\u021bine cu adev\u0103rat edificiul \u00een picioare: capacitatea de a produce, de a transmite, de a inova \u0219i de a preg\u0103ti viitorul.<\/p>\n O idee supravie\u021buie\u0219te doar dac\u0103 o societate este \u00eenc\u0103 \u00een stare s\u0103-i dea o realitate.<\/p>\n Aceasta este poate una dintre vulnerabilit\u0103\u021bile Occidentului: nu faptul c\u0103 nu mai \u0219tie ce de\u021bine, ci c\u0103 uneori a uitat ce trebuie s\u0103 produc\u0103 pentru a p\u0103stra ceea ce de\u021bine<\/strong>.<\/p>\n A\u0219adar, da, The West must win.<\/strong><\/p>\n Dar poate nu victoria pe care o sugereaz\u0103 coperta.<\/p>\n A c\u00e2\u0219tiga nu \u00eenseamn\u0103 neap\u0103rat s\u0103 \u00eenvingi Rusia, s\u0103 limitezi China sau s\u0103 neutralizezi Iranul. Poate \u00eensemna ceva mai dificil: s\u0103-\u021bi p\u0103strezi capacitatea de a-\u021bi decide propriul viitor.<\/strong><\/p>\n O asemenea victorie nu se proclam\u0103. Se construie\u0219te prin capacit\u0103\u021bile pe care le-am evocat, dar \u0219i prin posibilitatea de a suporta dezacordul, de a te corecta \u0219i de a-\u021bi spune nu \u021bie \u00eensu\u021bi.<\/p>\n Aici Sapere aude<\/em> \u00ee\u0219i dob\u00e2nde\u0219te adev\u0103ratul sens.<\/p>\n \u00cendr\u0103zne\u0219te s\u0103 \u0219tii.<\/strong><\/p>\n \u00cendr\u0103zne\u0219te s\u0103 \u0219tii c\u0103 lumea s-a schimbat.<\/p>\n \u00cendr\u0103zne\u0219te s\u0103 \u0219tii c\u0103 celelalte puteri nu mai sunt obligate s\u0103 accepte categoriile occidentale.<\/p>\n \u00cendr\u0103zne\u0219te s\u0103 \u0219tii c\u0103 nu toate fisurile vin din exterior.<\/p>\n \u0218i, mai ales, \u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103 le prive\u0219ti pe cele care se afl\u0103 \u00een interior.<\/p>\n Pentru c\u0103 o civiliza\u021bie nu \u00ee\u0219i pierde puterea doar atunci c\u00e2nd este \u00eenvins\u0103. O pierde \u0219i atunci c\u00e2nd nu mai crede suficient \u00een propriile principii pentru a \u0219i le aplica sie\u0219i.<\/p>\n A\u0219adar, The West must win.<\/strong><\/p>\n Nu neap\u0103rat \u00eempotriva cuiva.<\/p>\n Pentru ceva.<\/strong><\/p>\n Poate pentru a redescoperi ceea ce D\u00f6pfner plaseaz\u0103 la \u00eenceputul ra\u021bionamentului s\u0103u: o idee suficient de puternic\u0103 pentru a suporta contradic\u021bia, suficient de liber\u0103 pentru a accepta s\u0103 i se spun\u0103 nu \u0219i suficient de sigur\u0103 pe ea \u00eens\u0103\u0219i pentru a-\u0219i privi propriile fisuri.<\/p>\n Templul este \u00eenc\u0103 \u00een picioare.<\/p>\n Coloanele sunt \u00eenc\u0103 acolo.<\/p>\n Dar lumea din jur s-a schimbat.<\/p>\n \u0218i poate c\u0103 prima victorie a Occidentului nu ar consta \u00een a-\u0219i dobor\u00ee adversarii. Ar consta \u00een a \u0219ti, \u00een sf\u00e2r\u0219it, de ce vrea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een picioare.<\/strong><\/p>\n Not\u0103:<\/strong><\/p>\n Mathias D\u00f6pfner<\/strong>, jurnalist \u0219i conduc\u0103tor al grupului Axel Springer, este autorul analizei care \u00eenso\u021be\u0219te aceast\u0103 copert\u0103 \u0219i ale c\u0103rei principale teze le examin\u0103m aici.<\/p>\n Coperta revistei Spectator<\/em>:<\/strong> Articolul lui Mathias D\u00f6pfner:<\/strong>
https:\/\/spectator.com\/home-page-3?edition=us%2F<\/a><\/p>\n
https:\/\/spectator.com\/article\/theres-still-time-to-save-the-west\/<\/a><\/p>\n
https:\/\/spectator.com\/home-page-3?edition=us%2F<\/a><\/p>\n
https:\/\/spectator.com\/article\/theres-still-time-to-save-the-west\/<\/a><\/p>\n