{"id":2113480,"date":"2026-08-26T19:30:30","date_gmt":"2026-08-26T16:30:30","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2113480"},"modified":"2026-08-26T19:30:30","modified_gmt":"2026-08-26T16:30:30","slug":"calendarul-zilei-27-august-110-ani-de-la-intrarea-romaniei-in-primul-razboi-mondial","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2113480","title":{"rendered":"Calendarul zilei 27 august: 110 ani de la intrarea Rom\u00e2niei \u00een Primul R\u0103zboi Mondial"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/romani-primul-razboi-mondial.jpghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/romani-primul-razboi-mondial.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
PRIM PLAN<\/a><\/span>Calendarul zilei 27 august: 110 ani de la intrarea Rom\u00e2niei \u00een Primul…<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
PRIM PLAN<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Calendarul zilei 27 august: 110 ani de la intrarea Rom\u00e2niei \u00een Primul R\u0103zboi Mondial<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Redac\u021bia<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
Ad\u0103uga\u021bi R3media la sursele preferate din Google<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Pe 27 august se \u00eemplinesc 108 de ani de la intrarea Rom\u00e2niei \u00een Primul R\u0103zboi Mondial de partea Antantei, informeaz\u0103 Ministerul Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bionale (MApN).<\/strong><\/p>\n

\u00cen noaptea de 27-28 august, armata rom\u00e2n\u0103 trecea Carpa\u021bii \u00een Transilvania, pun\u00e2nd st\u0103p\u00e2nire pe trec\u0103torile Carpa\u021bilor \u0219i angaj\u00e2nd lupte la Timi\u0219ul de Jos, la sud de Sibiu \u0219i \u00een apropiere de Or\u0219ova.<\/p>\n

Intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi a fost primit\u0103 cu entuziasm de \u00eentreaga popula\u021bie. Primele zile de opera\u021bii, desf\u0103\u0219urate \u00een Transilvania, au fost \u00eencununate de succes, trupele rom\u00e2ne avans\u00e2nd pe \u00eentregul arc al mun\u021bilor Carpa\u021bi. Alia\u021bii Austro-Ungariei au intervenit imediat \u00een ajutorul acesteia \u0219i au declarat r\u0103zboi Rom\u00e2niei: Germania la 29 august 1916,\u00a0 Turcia la 30 august, iar Bulgaria la 31 august 1916. Rom\u00e2nia era situat\u0103 astfel \u00eentre dou\u0103 fronturi de lupt\u0103.<\/p>\n

Rapid, inamicul, care a reu\u0219it s\u0103-\u0219i mobilizeze for\u021be importante aduse de pe toate fronturile, a ripostat. Armata germano-bulgar\u0103, comandat\u0103 de generalul german August von Mackensen, masat\u0103 deja la frontier\u0103, a atacat Turtucaia, un important cap de pod al ap\u0103r\u0103rii rom\u00e2ne din Cadrilater. Gre\u0219elile de comandament, c\u00e2t \u0219i lipsa de comunicare dintre comandamentele rom\u00e2n \u0219i rus \u00een zon\u0103 a condus, \u00een cele din urm\u0103, la cucerirea, de c\u0103tre trupele bulgaro-germane, a capului de pod de la Turtucaia. \u00cenfr\u00e2ngerea de la Turtucaia, la 5 septembrie 1916, unde armata rom\u00e2n\u0103 a suferit mari pierderi \u00een oameni \u0219i material de r\u0103zboi, fiind captura\u021bi 28.000 de prizonieri, a fost urmat\u0103 de declan\u0219area unei contraofensive a trupelor germano \u2013 austro-ungare \u00een Transilvania \u0219i a unei ofensive bulgare \u00een Dobrogea.<\/p>\n

Armatele 1, 2 \u0219i de Nord rom\u00e2ne au fost angajate \u00een b\u0103t\u0103lii care s-au succedat cu repeziciune. \u00cen septembrie au avut loc \u00een Transilvania lupte \u00eenver\u0219unate la Sibiu \u0219i Petro\u0219ani, trupele rom\u00e2ne fiind nevoite s\u0103 se retrag\u0103 pe linia Carpa\u021bilor, iar \u00een Dobrogea luptele de ap\u0103rare s-au desf\u0103\u0219urat pe linia Rasova-Cobadin-Topraisar-Tuzla. La 5 octombrie 1916, sub comanda generalului Alexandru Averescu, trupe rom\u00e2ne au for\u021bat Dun\u0103rea la Fl\u0103m\u00e2nda \u0219i au \u00eencercat s\u0103 anihileze trupele inamice din Dobrogea \u00eens\u0103, din cauza ofensivei generalizate a trupelor germano \u2013 austro-ungare declan\u0219at\u0103 \u00een Transilvania, s-a renun\u021bat. \u00cen decursul lunilor octombrie \u0219i noiembrie au avut loc lupte \u00eenver\u0219unate la Bra\u0219ov, Oituz, Predeal, Dragoslavele, pe v\u0103ile Oltului \u0219i Topologului, la T\u00e2rgu Jiu. Inamicul a reu\u0219it s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een C\u00e2mpia Olteniei \u0219i, la sf\u00e2r\u0219itul lunii noiembrie. s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een C\u00e2mpia Munteniei. Pe de alt\u0103 parte, din sud, pe la Zimnicea, germano-bulgaro-turcii au for\u021bat Dun\u0103rea, oblig\u00e2nd trupele rom\u00e2ne s\u0103 se retrag\u0103 pentru ap\u0103rarea Capitalei. \u00cen acela\u0219i timp, inamicul a ocupat Constan\u021ba.<\/p>\n

Pentru c\u0103 trupele germane, austro-ungare, bulgare \u0219i turce ac\u021bionau concentric urm\u0103rind cucerirea capitalei Rom\u00e2niei, Bucure\u0219tiul, Marele Cartier General rom\u00e2n a ripostat. \u00centre 29 noiembrie \u0219i 3 decembrie 1916 s-a desf\u0103\u0219urat b\u0103t\u0103lia de pe Neajlov-Arge\u0219, cea mai mare opera\u021biune militar\u0103 de pe frontul rom\u00e2nesc \u00een acel an. Dup\u0103 un succes in\u021bial, armata rom\u00e2n\u0103 a fost nevoit\u0103 s\u0103 se retrag\u0103. Bucure\u0219tiul a fost ocupat la 6 decembrie 1916. Armata rom\u00e2n\u0103 s-a retras spre Moldova, purt\u00e2nd b\u0103t\u0103lii la R\u00e2mnicu S\u0103rat, Ca\u0219in, Valea \u0218u\u0219i\u021bei, Valea Putnei. Dobrogea a fost, de asemenea,\u00a0 evacuat\u0103. La \u00eenceputul anului 1917 frontul s-a stabilizat, cu ajutorul armatei ruse, pe Carpa\u021bi \u0219i linia Siretului.<\/p>\n

<\/div>\n

Cite\u0219ti \u0219i aju\u021bi!<\/strong><\/em>\u00a0Cump\u0103r\u0103 cartea: <\/em>S\u0103 nu tr\u0103im \u00een minciun\u0103. Un manual pentru disiden\u021bii cre\u0219tini, de Rod Dreher<\/a>, vei<\/em> contribui la sus\u021binerea libert\u0103\u021bii ideilor \u0219i implicit, a siteului R<\/strong><\/span>3<\/strong><\/span>media<\/strong>.<\/span><\/em><\/p>\n

E\u0219ecul armatei rom\u00e2ne \u00een campania din 1916 a fost determinat de lungimea frontului, de lipsa \u00eenzestr\u0103rii tehnice, de ne\u00eendeplinirea de c\u0103tre Alia\u021bi a condi\u021biilor stabilite ini\u021bial, dar \u0219i de lipsa de decizie a unor ofi\u021beri \u00een momentele cheie ale luptelor. Pierderile \u00een oameni \u0219i material de r\u0103zboi au fost deosebit de severe. \u00cen urma campaniei din 1916, armata rom\u00e2n\u0103 a pierdut \u00een jur de 250.000 militari, dintre care peste 100.000 de mor\u021bi \u0219i disp\u0103ru\u021bi, 50.000 de r\u0103ni\u021bi, iar 100.000 prizonieri.<\/p>\n

Dup\u0103 \u00eencheierea campaniei din anul 1916, guvernul rom\u00e2n s-a str\u0103duit s\u0103 reactualizeze angajamentele luate de alia\u021bi fa\u021b\u0103 de \u021bara noastr\u0103, s\u0103 conving\u0103 asupra importan\u021bei pe care o prezenta teatrul de r\u0103zboi din Rom\u00e2nia. O misiune militar\u0103 francez\u0103, comandat\u0103 de generalul Henry Mathias Berthelot, sosit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 din octombrie 1916, la cererea guvernului rom\u00e2n, a contribuit la reorganizarea \u0219i preg\u0103tirea armatei \u00een prima jum\u0103tate a anului 1917.<\/p>\n

\u00cen luna iulie 1917, situa\u021bia militar\u0103 pe diversele fronturi ajunsese critic\u0103 pentru Antant\u0103. Trec\u00e2nd la contraofensiv\u0103, Puterile Centrale au \u00eenfr\u00e2nt trupele ruse \u0219i urm\u0103reau scoaterea din lupt\u0103 a trupelor rom\u00e2no-ruse din Moldova \u0219i ie\u0219irea Rom\u00e2niei din r\u0103zboi. Rezisten\u021ba eroic\u0103 a militarilor rom\u00e2ni la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti a spulberat \u00eens\u0103 inten\u021biile adversarilor.<\/p>\n\n

Armata rom\u00e2n\u0103, reorganizat\u0103 \u0219i reechipat\u0103 modern, a fost angajat\u0103 \u00een vara anului 1917 de Marele Cartier General rom\u00e2n \u00een b\u0103t\u0103lii de r\u0103sunet \u00een istoria rom\u00e2nilor.<\/p>\n

Devans\u00e2nd inten\u021biile adversarului, Armata a 2-a, comandat\u0103 de generalul Alexandru Averescu, a\u00a0 fost angajat\u0103, \u00eentre 24 iulie \u0219i 1 august 1917, \u00een ofensiva de la M\u0103r\u0103\u0219ti, \u00eencheiat\u0103 din cauza situa\u021biei de pe frontul oriental. Victoria trupelor rom\u00e2ne a fost pl\u0103tit\u0103 cu pre\u021bul a 1.469 mor\u021bi \u0219i 3.052 r\u0103ni\u021bi.<\/p>\n

Din acest motiv, armata german\u0103 \u0219i-a schimbat direc\u021bia de ofensiv\u0103, proiectat\u0103 ini\u021bial s\u0103 se desf\u0103\u0219oare \u00eentre Siret \u0219i Prut. Moldova urma s\u0103 fie atacat\u0103 prin Bucovina \u0219i valea inferioar\u0103 a Siretului. Ofensiva for\u021belor germane s-a declan\u0219at pe direc\u021bia localit\u0103\u021bii M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, \u00een zona de ap\u0103rare a Armatei 1 rom\u00e2ne. Luptele au \u00eenceput \u00een diminea\u021ba zilei de 6 august \u0219i, timp de 14 zile, armata rom\u00e2n\u0103 a fost \u00een permanent\u0103 \u00eencle\u0219tare cu inamicul. B\u0103t\u0103lia de ap\u0103rare de la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti s-a terminat la 19 august cu o str\u0103lucit\u0103 victorie a armatei rom\u00e2ne, inamicul nereu\u0219ind, \u00een afara unor mici c\u00e2\u0219tiguri teritoriale, s\u0103-\u0219i pun\u0103 \u00een aplicare planurile. La M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti armata rom\u00e2n\u0103 a pierdut 610 ofi\u021beri \u0219i 26.800 solda\u021bi.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp cu b\u0103t\u0103lia de la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, trupele germano \u2013 austro-ungare ale Grupului generalui Gerok au atacat, la 8 august 1917, \u00een zona trec\u0103torii Oituz, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 str\u0103pung\u0103 ap\u0103rarea Armatei a 2-a rom\u00e2ne \u0219i s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een spatele Armatelor 1 \u0219i a 2-a. Rezisten\u021ba trupelor rom\u00e2ne a fost admirabil\u0103, inamicul nereu\u0219ind s\u0103 rup\u0103 frontul. Pierderile rom\u00e2ne\u0219ti \u00een b\u0103t\u0103lia de la Oituz s-au soldat cu 1.800 de mor\u021bi, 5.850 de r\u0103ni\u021bi \u0219i 5.700 de disp\u0103ru\u021bi.<\/p>\n

Dezmembrarea armatei ruse ca urmare a revolu\u021biei bol\u0219evice din februarie 1917 \u0219i, mai apoi, a insurec\u021biei bol\u0219evice din 7 noiembrie 1917 a determinat guvernul de la Petrograd s\u0103 cear\u0103 \u00eencheierea unui armisti\u021biu, semnat la Brest-Litovsk, la 5 decembrie 1917. \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, Rom\u00e2nia a \u00eencheiat pe 9 decembrie 1917, la Foc\u0219ani, un armisti\u021biu cu Puterile Centrale. Ulterior, deoarece la 3 martie 1918 Rusia a semnat pacea cu Puterile Centrale, Rom\u00e2nia a fost obligat\u0103 s\u0103 duc\u0103 tratative de pace cu acestea, \u00eencheiate cu pacea de la Bucure\u0219ti, din 7 mai 1918.
\nPacea, care avea prevederi \u00eenrobitoare, nu a fost ratificat\u0103 de regele Ferdinand I.<\/p>\n

Profit\u00e2nd de prezen\u021ba pe malul sudic al Dun\u0103rii din corpul expedi\u021bionar aliat, comandat de generalul Franchet d\u2019\u00c9sperey, armata rom\u00e2n\u0103 a fost remobilizat\u0103 la 9 noiembrie 1918 \u0219i a re\u00eenceput ac\u021biunile militare \u00eempotriva Puterilor Centrale.<\/p>\n

Dup\u0103 armisti\u021biul de la Compi\u00e8gne, din 11 noiembrie 1918, Primul R\u0103zboi Mondial a luat sf\u00e2r\u0219it. Ulterior, la Congresul de Pace de la Paris s-a confirmat constituirea Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n\n

Cinstindu-ne \u00eenainta\u0219ii, f\u0103c\u00e2nd cunoscute faptele \u0219i jertfa lor \u00een slujba patriei, ne respect\u0103m actele istorice \u0219i pe f\u0103ptuitorii lor. Datoria noastr\u0103, a urma\u0219ilor celor ce-au murit pentru \u021bar\u0103, este s\u0103 desf\u0103\u0219ur\u0103m \u00een perioada imediat urm\u0103toare \u2013 asemenea celorlalte state participante la conflict \u2013 activit\u0103\u021bi menite s\u0103 p\u0103streze vie memoria eroilor rom\u00e2ni, implic\u00e2ndu-ne cu maxim\u0103 seriozitate \u0219i profund interes \u00een demersul nobil de comemorare global\u0103 a victimelor primei conflagra\u021bii mondiale.<\/p>\n

\u00cen contextul interna\u021bional actual, acela al unei politici de mondializare, trebuie s\u0103 ne recomand\u0103m ca fiind rom\u00e2ni prin istoria \u0219i eroii istoriei noastre, deoarece istoria este cea care ne individualizeaz\u0103 \u0219i ne modeleaz\u0103 con\u0219tiin\u021ba identitar\u0103: \u201eNeamul devine etern prin cultul eroilor.\u201d (Nicolae Iorga).<\/p>\n

\n

\u00ceN CONTEXT<\/h2>\n