{"id":2113476,"date":"2026-08-26T16:58:22","date_gmt":"2026-08-26T13:58:22","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2113476"},"modified":"2026-08-26T16:58:22","modified_gmt":"2026-08-26T13:58:22","slug":"cum-a-jucat-america-la-toate-capetele-razboiului-din-fosta-iugoslavie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2113476","title":{"rendered":"Cum a jucat America la toate capetele r\u0103zboiului din fosta Iugoslavie"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/america-razboi-iugoslavia-e1787763479899.jpghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/america-razboi-iugoslavia-e1787763479899.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
FEATURED<\/a><\/span>Cum a jucat America la toate capetele r\u0103zboiului din fosta Iugoslavie<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
FEATURED<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Cum a jucat America la toate capetele r\u0103zboiului din fosta Iugoslavie<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Radu Ursan<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: Alexandra Boulat \/ https:\/\/www.warphotoltd.com\/exhibitions\/the-end-of-yugoslavia36<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Ad\u0103uga\u021bi R3media la sursele preferate din Google<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

R\u0103zboiul din fosta Iugoslavie a fost cel mai s\u00e2ngeros conflict din Europa, dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial, p\u00e2n\u0103 la izbucnirea conflictului din Ucraina.<\/strong><\/p>\n

\u00cen general, r\u0103zboiul din Iugoslavia este pus pe seama comportamentului tipic al balcanicilor \u0219i spa\u021biului mai cunoscut ca \u201ebutoiul cu pulbere al Europei\u201d.<\/p>\n

Nu ne propunem s\u0103 oferim verdicte, ci doar s\u0103 remarc\u0103m la peste 30 de ani de la \u00eencheierea conflictului, faptul c\u0103 lucrurile sunt mult mai nuan\u021bate.<\/p>\n

\u00cen acest caz, este vorba despre implicarea Statelor Unite ale Americii \u00een conflict.<\/p>\n

Pentru context, \u201er\u0103zboiul din fosta Iugoslavie\u201d a avut dou\u0103 etape majore: r\u0103zboiul din Croa\u021bia (1991 \u2013 1995) \u0219i r\u0103zboiul din Bosnia-Her\u021begovina (1992 \u2013 1995).<\/p>\n

Sursa foto: https:\/\/hrvatskigeneralskizbor.hr<\/figcaption><\/figure>\n

America sus\u021bine Croa\u021bia<\/strong><\/h2>\n

\u00cen acest conflict s-au \u00eenfruntat for\u021bele guvernului croat condus de Franjo Tudjman, care dorea independen\u021ba fa\u021b\u0103 de Iugoslavia \u0219i autorit\u0103\u021bile federale, puternic pro s\u00e2rbe\u0219ti. Pe m\u0103sur\u0103 ce conflictul a avansat, a devenit rapid un r\u0103zboi \u00eentre s\u00e2rbi \u0219i croa\u021bi, \u00eentre Belgrad \u0219i Zagreb.<\/p>\n

Regimul lui Franjo Tudjman a fost sprijinit puternic de c\u0103tre Statele Unite ale Americii, \u00eenc\u0103 din 1991. La \u00eenceput, a fost indirect, prin celebra companie de rela\u021bii publice Ruder Finn.<\/p>\n

Simptomatic este c\u0103 serviciile acestei companii au fost angajate de guvernul croat pe 12 august 1991, c\u00e2nd acceptase o am\u00e2nare, pentru trei luni, a declara\u021biei de independen\u021b\u0103.<\/p>\n

Ruder Finn este una dintre cele mai vechi \u0219i mai cunoscute agen\u021bii de lobby din America. A lucrat cu guvernul SUA \u00eenc\u0103 din anii 60, \u00een modelarea opiniei publice, iar influen\u021ba sa a fost imens\u0103.<\/p>\n

\u00cen timp ce, oficial, SUA \u00ee\u0219i manifestau rezervele fa\u021b\u0103 de proclamarea unilateral\u0103 a independen\u021bei Croa\u021biei, \u00een mod indirect au sus\u021binut-o prin eforturile Ruder Finn de a face acest gest unul acceptabil, chiar de dorit, \u00een fa\u021ba opiniei publice de peste Ocean.<\/p>\n

Ulterior, \u00een 1994, America s-a implicat direct. \u00cen aprilie 1994, ministrul croat de externe Mate Granici a \u00eentrebat ambasada SUA de la Zagreb dac\u0103 Washingtonul accept\u0103 deschiderea unui coridor de arme iraniene spre Bosnia prin Croa\u021bia.<\/p>\n

Ambasadorul Peter Galbraith a r\u0103spuns c\u0103 nu are instruc\u021biuni \u2014 formulare interpretat\u0103 de croa\u021bi ca acceptare tacit\u0103. Croa\u021bia a re\u021binut, potrivit mai multor relat\u0103ri, o parte substan\u021bial\u0103 din transporturi pentru propria armat\u0103.<\/p>\n

Tot \u00een 1994, dar \u00een noiembrie, ministerul ap\u0103r\u0103rii din Croa\u021bia a semnat un acord cu Military Professional Resources Inc (MPRI)., companie fondat\u0103 de generali americani \u00een rezerv\u0103, pentru a preg\u0103ti ofi\u021beri croa\u021bi.<\/p>\n

Contractul a necesitat licen\u021b\u0103 de la Departamentul de Stat, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 era un act de politic\u0103 extern\u0103 american\u0103.<\/p>\n

Toate s-au finalizat cu celebra opera\u021biune \u201eStorm\u201d (Furtuna) a armatei croate, de eliberare a teritoriului de\u021binut de etnicii s\u00e2rbi din Republic\u0103. Opera\u021biunea realizat cu sprijin logistic \u0219i informa\u021bional american.<\/p>\n

America sus\u021bine Bosnia \u2013 Her\u021begovina<\/strong><\/h2>\n

\u00cen cazul conflictului din Bosnia<\/a>, cel mai s\u00e2ngeros dintre toate, pozi\u021bia Statelor Unite a fost una de sus\u021binere a bosniacilor musulmani, condu\u0219i de Alia Izetbegovici.<\/p>\n

Spre deosebire de r\u0103zboiul din Croa\u021bia, \u00een cazul Bosniei au existat mai multe tentative de reglementare pe cale pa\u0219nic\u0103 a conflictului, at\u00e2t \u00eenainte de a \u00eencepe c\u00e2t \u0219i de escaladarea ostilit\u0103\u021bilor.<\/p>\n

Prima \u0219i cea mai important\u0103 tentativ\u0103 de reglementare pa\u0219nic\u0103, \u00eenainte de a \u00eencepe r\u0103zboiul, a fost planul Carrington -Cutileiro, denumit astfel dup\u0103 realizatorii acestuia: Lordul Carrington \u0219i ambasadorul portughez Jos\u00e9 Cutileiro.<\/p>\n

Discu\u021biile au dus la conferin\u021ba de pace din februarie 1992, \u00een urma c\u0103reia s-a semnat \u00cen\u021belegerea de la Lisabona. De\u0219i \u00een\u021belegerea fusese semnat\u0103, iar r\u0103zboiul prevenit, liderul bosniac Alia Izetbegovici \u0219i-a retras acordul la zece zile dup\u0103 semnare.<\/p>\n

Anun\u021bul a fost f\u0103cut \u00een urma unei \u00eent\u00e2lniri cu delegatul special american, Warren Zimmermann.<\/p>\n

Potrivit The New York Times<\/a>, Zimmerman nu i-a spus direct lui Izetbegovici s\u0103-\u0219i retrag\u0103 semn\u0103tura, ci doar l-a \u00eentrebat de ce l-a semnat dac\u0103 nu \u00eei convenea.<\/p>\n

Politician versat, Izetbegovici a \u00een\u021beles imediat aluzia \u0219i \u0219i-a retras semn\u0103tura de pe acord.<\/p>\n

Planul prevedea independen\u021ba Bosniei, dar \u00eemp\u0103r\u021birea acesteia pe cantoane \u2013 diviziuni \u2013 etnice, \u00een care puterea central\u0103 de la Sarajevo devenea mult sl\u0103bit\u0103. Izetbegovici a \u00een\u021beles din contactele cu Washingtonul c\u0103 recunoa\u0219terea va veni oricum \u0219i nu are nevoie s\u0103 renun\u021be, f\u0103r\u0103 lupt\u0103, la putere.<\/p>\n

Pe 29 februarie \u2013 1 martie a fost organizat un Referendum privind independen\u021ba Bosniei \u2013 la care s\u00e2rbii au refuzat s\u0103 participe -, iar pe 3 martie 1992 a fost proclamat\u0103.<\/p>\n

De-aici, escaladarea a fost garantat\u0103.<\/p>\n

Sursa foto: https:\/\/www.alijaizetbegovic.org<\/figcaption><\/figure>\n

Un alt plan de pace a fost respins de c\u0103tre Izetbegovici \u00een 1993 a fost cel supranumit Owen \u2013 Stoltenberg, dup\u0103 realizatorii s\u0103i.<\/p>\n

Planul prevedea \u00eemp\u0103r\u021birea Bosniei \u00een trei republici etnice, iar r\u00e2nd pe r\u00e2nd, croa\u021bii \u0219i s\u00e2rbii s-au declarat de acord. Izetbegovi\u0107 cerea \u00eenc\u0103 l\u0103muriri privind accesul la Adriatica \u0219i unele chestiuni teritoriale; toate cele trei p\u0103r\u021bi au participat la reuniunea de la bordul HMS Invincible din 20 septembrie, dar totul a e\u0219uat.<\/p>\n

Administra\u021bia Clinton s-a opus planului, pe motiv c\u0103 recompensa agresiunea (s\u00e2rbilor). Izetbegovici a \u00een\u021beles, din nou.<\/p>\n

De altfel, Lordul Owen a considerat acest lucru decisiv: dup\u0103 o \u00eent\u00e2lnire la ONU cu Warren Christopher, el transmitea<\/a> la Foreign Office de la Londra, c\u0103 era serios descurajat de presta\u021bia secretarului de stat \u0219i c\u0103 absen\u021ba unui sprijin american clar submina grav pozi\u021bia de negociere.<\/p>\n

A urmat, apoi, refuzul s\u00e2rbilor bosniaci, care se sim\u021beau \u201epe val\u201d, din punct de vedere militar, astfel c\u0103 totul s-a pr\u0103bu\u0219it \u00eentr-o baie de s\u00e2nge.<\/p>\n

Ulterior, americanii au intervenit \u0219i militar \u00een favoarea bosniacilor musulmani, dar \u0219i diplomatic: au creat alian\u021ba croato-musulman\u0103, pentru a se opune cu succes s\u00e2rbilor.<\/p>\n

Un detaliu deloc important: ca \u0219i Croa\u021bia \u0219i Bosnia angajase \u00eenc\u0103 din 1992, compania de lobby \u0219i PR, Ruder Finn. Coinciden\u021b\u0103, desigur.<\/p>\n

America e \u0219i la Belgrad<\/strong><\/h2>\n

Mai pu\u021bin cunoscut\u0103 este influen\u021ba american\u0103 din timpul r\u0103zboiului, exercitat\u0103 asupra Belgradului.<\/p>\n

Un element cheie \u00een acest sens a reprezentat-o m\u0103rturia fostul ambasador al Marii Britanii \u00een Serbia, sir Ivor Roberts, f\u0103cut\u0103 \u00een fa\u021ba Tribunalului penal interna\u021bional de la Haga \u00een 2019.<\/p>\n

Acesta a declarat, f\u0103r\u0103 echivoc, c\u0103 fostul \u0219ef al Serviciului de Securitate a Statului (SDB) al Serbiei, Jovica Stanisic, a fost \u201eagent secret al Agen\u021biei Centrale de Informa\u021bii (CIA)\u201d, dup\u0103 cum relata Europa Liber\u0103.<\/a><\/p>\n

La procesul \u00een care Stanisic a fost acuzat de crime \u00eempotriva non-s\u00e2rbilor din Croa\u021bia \u0219i Bosnia \u0219i Her\u021begovina, ambasadorul Roberts, \u00een calitate de martor al ap\u0103r\u0103rii, a sugerat c\u0103 este de \u00eencredere informa\u021bia potrivit c\u0103reia Stanisic a fost \u201eagent secret al CIA\u201d, informa\u021bie pe care a publicat-o \u00een 2016 \u00een cartea sa \u201eConversa\u021bii cu Milo\u0219evici\u201d.<\/p>\n

La \u00eentrebarea procurorului Douglas Stringer privind provenien\u021ba \u0219i temeinicia acestei informa\u021bii, Roberts a r\u0103spuns c\u0103 guvernul britanic \u201enu i-a permis s\u0103 vorbeasc\u0103 despre aceste lucruri\u201d \u0219i c\u0103 a fost avertizat \u201erecent\u201d c\u0103 trebuie s\u0103 respecte legea privind secretul de stat.<\/p>\n

Amintind c\u0103 Londra oficial\u0103 a aprobat con\u021binutul c\u0103r\u021bii ambasadorului \u00eenainte ca aceasta s\u0103 fie publicat\u0103, procurorul Stringer a \u00eentrebat dac\u0103 acea \u201einforma\u021bie este de \u00eencredere\u201d, la care martorul a replicat: \u201eJudeca\u021bi dumneavoastr\u0103\u201d.<\/p>\n

\n

\u00cen urma r\u0103zboaielor din fosta Iugoslavie (1991 \u2013 1995) au murit peste 120.000 de oameni, iar peste 2,7 milioane au devenit refugia\u021bi.<\/p>\n<\/blockquote>\n

De ce este important?<\/p>\n

Jovica Stanisic, \u00een calitate de \u0219ef al SDB, a coordonat grup\u0103rile paramilitare s\u00e2rbe care au ac\u021bionat \u00een Croa\u021bia \u0219i ulterior \u00een Bosnia-Her\u021begovina.<\/p>\n

Aceste unit\u0103\u021bi \u2013 precum celebrii Tigrii lui Arkan<\/em> (foto jos) \u2013 au fost responsabile de majoritatea crimelor de r\u0103zboi atribuite s\u00e2rbilor.<\/p>\n

Un element relevant: independen\u021ba Bosniei nu a fost recunoscut\u0103 imediat de c\u0103tre americani \u0219i marile puteri europene, dup\u0103 proclama\u021bia de pe 3 martie.<\/p>\n

Pe 1 aprilie, trupele paramilitare din subordinea lui Stanisici intr\u0103 \u00een Bjelina, preiau ora\u0219ul \u0219i ucid zeci de civili, \u00een interval de 48 de ore.<\/p>\n

Urmarea? Pe 6 aprilie, Comunitatea European\u0103 recunoa\u0219te independen\u021ba Bosniei, iar SUA face acela\u0219i lucru pe 7 aprilie.<\/p>\n

Dac\u0103 masacrul de la Bjelina a folosit la ceva, a fost exact acel pretext de care Vestul avea nevoie pentru a recunoa\u0219te imediat Bosnia.<\/p>\n

De altfel, dac\u0103 teza potrivit c\u0103reia Slobodan Milo\u0219evici a fost principalul coordonator \u0219i beneficiar al crimelor comise \u00een Bosnia \u0219i Croa\u021bia, este greu de crezut c\u0103 nu \u0219tia c\u0103 m\u00e2na sa dreapt\u0103 \u0219i omul s\u0103u \u201edin teren\u201d este \u201eagent CIA\u201d sau cel pu\u021bin e \u00een leg\u0103tur\u0103 cu americanii.<\/p>\n

Ambasadorul britanic a confirmat toate acestea, \u00een timpul procesului. La \u00eentrebarea procurorului dac\u0103 Stani\u0161i\u0107 l-a ajutat pe Milo\u0161evi\u0107 s\u0103 creeze \u201eministatele\u201d s\u00e2rbe\u0219ti din Croa\u021bia \u0219i Bosnia \u0219i Her\u021begovina, martorul a spus c\u0103 \u201epresupune\u201d c\u0103 a\u0219a a fost.<\/p>\n

Diplomatul a mai spus, atunci, c\u0103 guvernul britanic \u201enu i-a permis s\u0103 vorbeasc\u0103 despre aceste lucruri\u201d (apartenen\u021ba lui Stanisici la CIA \u2013 n.r.) \u0219i c\u0103 a fost avertizat \u201erecent\u201d (la vremea procesului, \u00een 2019) c\u0103 trebuie s\u0103 respecte legea privind secretul de stat.<\/p>\n

Sursa foto: EPA\/FILES.<\/figcaption><\/figure>\n

Recapitulare pe scurt<\/strong><\/h2>\n

Una dintre cele mai mari firme de lobby din America, apropiat\u0103 de guvernul SUA, a lucrat pentru regimurile care urm\u0103reau ruperea de Iugoslavia din Croa\u021bia \u0219i Bosnia-Her\u021begovina.<\/p>\n

Aceea\u0219i companie militar\u0103 fondat\u0103 de generali americani \u00een rezerv\u0103, MPRI, cu aprobarea Departamentului de Stat al SUA a instruit ofi\u021beri croa\u021bi \u0219i musulmani.<\/p>\n

Statele Unite au \u00eencurajat, mai \u00eent\u00e2i indirect, iar apoi direct, secesiunea Croa\u021biei.<\/p>\n

Statele Unite au subminat, direct \u0219i indirect, principalele planuri de pace pentru Bosnia: Carrington \u2013 Cutileiro \u0219i Owen- Stoltenberg.<\/p>\n

Statele Unite sunt arhitectul \u0219i sus\u021bin\u0103torul principal al secesiunii Kosovo fa\u021b\u0103 de Iugoslavia, ulterior Serbia.<\/p>\n

Statele Unite impun acordul de la Dayton<\/a> (1995), care potrivit lui David Owen, era doar un plan Owen-Vance, la care s-au ad\u0103ugat peste 100.000 de mor\u021bi.<\/p>\n

\u00cen memoriile sale, Origins of a Catastrophe<\/em> (1996), delegatul special american pentru Bosnia, Warren Zimmermann, afirma retrospectiv c\u0103 planul Owen \u2013 Vance era \u201eacceptabil\u201d.<\/p>\n

Cinism p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.<\/p>\n

\n

\u00ceN CONTEXT<\/h2>\n