[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/ioan-aurel-pop.jpg”]<\/p>\n
Relativ recent, Grupul de Reflec\u021bie Strategic\u0103 \u201eRom\u00e2nia \u00een UE\u201d, de pe l\u00e2ng\u0103 Pre\u0219edin\u021bia Rom\u00e2niei, a elaborat un raport intitulat \u201eIdentitate na\u021bional\u0103, identitate european\u0103 \u0219i provocarea populismului\u201d. Autorii \u201econtribu\u021biilor\u201d sunt intelectuali de marc\u0103, speciali\u0219ti \u00een multe domenii, cercet\u0103tori \u0219i profesori la prestigioase universit\u0103\u021bi. M\u0103 gr\u0103besc s\u0103 spun c\u0103 sunt perfect de acord cu ceea ce coordonatorii numesc \u201eun fir ro\u0219u ce str\u0103bate \u00eentregul document\u201d (formulare nefericit\u0103, ca-n documentele de partid de pe vremuri, dar trec peste asta): \u201eidentitatea na\u021bional\u0103 \u0219i cea european\u0103 nu se exclud, ci se pot consolida reciproc\u201d. Aceast\u0103 recunoa\u0219tere este fundamental\u0103 acum, fiindc\u0103 \u00een trecut unii \u201ep\u0103rin\u021bi\u201d ai UE nu au v\u0103zut a\u0219a lucrurile. \u00cen consecin\u021b\u0103, organiza\u021bia a avut mult de suferit \u00een trecut \u0219i sufer\u0103, prin consecin\u021be, \u0219i \u00een prezent. De exemplu, Richard von Coudenhove-Kalergi a v\u0103zut unirea Europei ca pe o necesitate geopolitic\u0103. \u00cen scrierile sale din anii 1920 (precum \u201ePraktischer Idealismus\u201d), el a folosit o retoric\u0103 filozofic\u0103 utopic\u0103 despre viitorul umanit\u0103\u021bii \u0219i a sus\u021binut fervent amestecul treptat al raselor \u0219i popula\u021biilor. Ast\u0103zi, aceast\u0103 viziune este distorsionat\u0103 \u0219i instrumentalizat\u0103 prin ceea ce unii numesc \u201eplanul Kalergi\u201d. Totu\u0219i, dincolo de teoriile conspira\u021biei, \u00een textele sale filozofice, Kalergi a speculat c\u0103 bariera na\u021bionalit\u0103\u021bilor \u0219i a claselor va disp\u0103rea \u00een timp prin mobilitate \u0219i globalizare. A folosit formul\u0103ri idealiste\/ speculative despre un tip uman viitor de origine mixt\u0103 (pe care \u00eel numea \u201eeurasiatic-negroid\u201d), inspirat de ideile optimiste ale epocii. Scrierile lui Kalergi au fost preluate \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XX-lea de c\u0103tre extrema dreapt\u0103 \u0219i transformate \u00eentr-o teorie a conspira\u021biei. Adep\u021bii ei cred c\u0103 ar exista un complot premeditat de \u00eenlocuire demografic\u0103 a popula\u021biei albe din Europa prin migra\u021bie dirijat\u0103 \u0219i prin genocid planificat. Istoricii sunt mai rezerva\u021bi \u0219i arat\u0103 c\u0103 viziunea lui Kalergi a fost cea a unui federalist idealist interbelic, ale c\u0103rui opinii rasiale se trag din cli\u0219eele pseudo-\u0219tiin\u021bifice ale epocii sale. Oricum, revenind la realitate, chiar \u0219i cei care nu v\u0103d nicio conspira\u021bie \u00een ideile lui Kalergi atrag aten\u021bia asupra proiectului de dispari\u021bie a na\u021biunilor, de omogenizare rasial\u0103 \u0219i transna\u021bional\u0103, de reducere dirijat\u0103 a deosebirilor na\u021bionale, un amestec premeditat al na\u021bionalit\u0103\u021bilor. Or, unele din aceste idei, preluate \u0219i de al\u021bi \u201eierarhi\u201d ai UE, au \u00eendep\u0103rtat clar unele \u021b\u0103ri de ideea unit\u0103\u021bii europene.<\/p>\n
Raportul, \u00eens\u0103, nu pune accentul pe chestiunea identit\u0103\u021bilor (de\u0219i \u00eencepe cu ele), dup\u0103 cum promite \u00een titlu, ci trateaz\u0103, \u00een trei dintre cele cinci \u201erapoarte\u201d mai mici, \u201epatriotismul na\u021bional\u201d, \u201epopulismul na\u021bional\u201d \u0219i \u201eprevenirea derivelor ultra-identitare\u201d. Cu alte cuvinte, ceea ce se \u00een\u021belege f\u0103r\u0103 mare greutate este c\u0103 autorii se tem de patriotism, de populism \u0219i manifest\u0103ri prea puternice ale identit\u0103\u021bii. Afl\u0103m c\u0103 \u201eidentitatea na\u021bional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 nu este o esen\u021b\u0103 fix\u0103, ci o identitate de sintez\u0103, construit\u0103 istoric, prin suprapunerea mai multor mo\u0219teniri\u201d \u0219i mereu \u201eschimb\u0103toare\u201d. Dar nu se arat\u0103 care identit\u0103\u021bi na\u021bionale sunt de \u201eesen\u021b\u0103 fix\u0103\u201d \u0219i nici care identit\u0103\u021bi na\u021bionale nu sunt de sintez\u0103. \u00cen fapt, nu exist\u0103 identit\u0103\u021bi care s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 neschimbate \u0219i nici identit\u0103\u021bi na\u021bionale n\u0103scute dintr-un singur element etnic. Scriind astfel, autorii sugereaz\u0103 c\u0103 numai identitatea rom\u00e2neasc\u0103 este \u201emobil\u0103\u201d, c\u0103 rom\u00e2nii nu ar avea o identitate veche clar conturat\u0103, cu o esen\u021b\u0103 a ei imuabil\u0103. \u00cen identit\u0103\u021bile tuturor popoarelor europene exist\u0103 elemente clare, care, de\u0219i sufer\u0103 modific\u0103ri mereu \u00een timp, au \u00een ad\u00e2ncul lor \u0219i o esen\u021b\u0103 stabil\u0103. Esen\u021ba noastr\u0103 identitar\u0103 stabil\u0103 este felul de a fi rom\u00e2n. Felul de a fi rom\u00e2n r\u0103m\u00e2ne, chiar dac\u0103 sufer\u0103 modific\u0103ri, adapt\u0103ri, ajust\u0103ri.<\/p>\n
Limba rom\u00e2n\u0103 este definit\u0103 nefericit drept \u201emarker identitar\u201d. Oare nu exista o form\u0103 de definire rom\u00e2neasc\u0103 a limbii rom\u00e2ne? Cum s\u0103-i \u00eendemn\u0103m pe tineri s\u0103 cunoasc\u0103 judicios limba lor matern\u0103 \u2013 nu cu arhaisme, fire\u0219te \u2013 dar cu termeni consacra\u021bi? Cuv\u00e2ntul \u201emarker\u201d nici nu este naturalizat \u00eenc\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te, dovad\u0103 c\u0103 este scris cu o consoan\u0103 nespecific\u0103. El nu a devenit \u00eenc\u0103 \u201emarcher\u201d sau \u201emarc\u0103r\u201d. Mi se pare c\u0103 era rom\u00e2ne\u0219te s\u0103 se fi spus: \u201eLimba rom\u00e2n\u0103 este prima component\u0103 sau primul element definitoriu al identit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d. Nu ni se spune c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 a fost principalul instrument de comunicare \u2013 fiindc\u0103 asta a fost \u0219i asta este mai \u00eent\u00e2i limba pentru oricare popor \u2013 ci c\u0103 limba a fost principalul element de coeziune \u201e\u00eentr-un spa\u021biu mult\u0103 vreme fragmentat\u201d. Din toate aceste formul\u0103ri prudente reiese o unitate foarte fragil\u0103, de dat\u0103 recent\u0103, netemeinic\u0103. Or, Mihail Kog\u0103lniceanu zicea \u00eenc\u0103 de la 1843 c\u0103 patria sa era toat\u0103 acea \u00eentindere de loc pe care se vorbea rom\u00e2ne\u0219te. P\u0103rea chiar c\u0103 era mul\u021bumit atunci cu acea unitate a patriei rom\u00e2ne prin limb\u0103. Iar Antonio Bonfini scria, \u00eenainte de 1500, c\u0103 r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele coloniilor romane din Transilvania au d\u0103inuit fiindc\u0103 rom\u00e2nii \u0219i-au ap\u0103rat nu at\u00e2t via\u021ba, c\u00e2t limba. Aici nu e vorba despre \u201econstruc\u021bii identitare\u201d, ci despre observa\u021bii. Bonfini nu f\u0103cea propagand\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 pe la 1490 \u0219i nu construia nimic. Dac\u0103 nu ar fi existat rom\u00e2nii \u2013 dintre care unii \u0219tiau cum \u0219i de ce erau rom\u00e2ni \u2013 cum ar fi putut intelectualii s\u0103 fac\u0103 identitatea rom\u00e2neasc\u0103? Rom\u00e2nii erau rom\u00e2ni \u00eenc\u0103 din finalul etnogenezei (secolele VIII-IX), unii au avut de atunci con\u0219tiin\u021ba de rom\u00e2ni (dup\u0103 cum unii francezi \u0219tiau c\u0103 sunt francezi), iar al\u021bii \u0219tiau din Evul Mediu (nu neap\u0103rat c\u0103 tr\u0103iau dintotdeauna aici) c\u0103 se trag de la Roma (aveau \u201econ\u0219tiin\u021ba romanit\u0103\u021bii\u201d, cum zice \u0218erban Papacostea). Acestea toate nu s-au n\u0103scut prin munca intelectualilor medievali, dar s-au fortificat prin munca intelectualilor mai recen\u021bi, c\u00e2nd se trecuse de la na\u021biunea medieval\u0103 (pasiv\u0103, letargic\u0103) la na\u021biunea modern\u0103 (activ\u0103, lupt\u0103toare).<\/p>\n
Continuitatea daco-roman\u0103 este numit\u0103 \u201enara\u021biune\u201d, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 ea nu ar fi o realitate, ci c\u0103 ar \u021bine de imaginar, c\u0103 ar fi un construct intelectual cu rol simbolic. Aceast\u0103 viziune a \u00eenflorit \u0219i la noi c\u00e2ndva, dup\u0103 ce \u00een Occidentul Europei \u0219i \u00een SUA s-au creat mode ale teoretiz\u0103rii imaginarului colectiv. \u00centre \u201eperenialismul\u201d cultivat \u00een mod exagerat \u0219i anacronic de regimul comunist ceau\u0219ist (cu lozinca \u201epermanen\u021b\u0103, unitate, continuitate\u201d de 2050 de ani!) \u0219i \u201emodernismul\u201d izbucnit dup\u0103 1989, s-a creat la noi o p\u00e2cl\u0103 de reflectare a trecutului \u00een forme legendare sau mitologice. Dac\u0103 \u201eno\u021biunea\u201d continuit\u0103\u021bii a fost \u201einventat\u0103\u201d de ni\u0219te elite interesate, atunci cum s\u0103 fie identitatea o realitate? Identitatea real\u0103 nu are nimic de-a face cu numita \u201econtinuitate\u201d privit\u0103 ca \u201eimaginar\u201d, ci cu geneza poporului rom\u00e2n, cu ideea originii romane a rom\u00e2nilor. Grigore Ureche nu imagina nimic c\u00e2nd a zis c\u0103 rom\u00e2nii \u201ede la R\u00e2m se trag\u201d. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 serio\u0219i \u2013 de la Dimitrie Cantemir \u0219i reprezentan\u021bii \u0218colii Ardelene p\u00e2n\u0103 la Vasile P\u00e2rvan \u0219i Gh. I. Br\u0103tianu \u2013 au stabilit c\u0103 rom\u00e2nii descind etnic, \u00een principal, din daco-ge\u021bi, din romani (numitorul comun \u0219i elementul definitoriu al tuturor popoarelor romanice) \u0219i din slavi, plus alte elemente etnice secundare. Neagu Djuvara, cu ai s\u0103i cumani, a fabulat de-a dreptul (vezi recenzia dur\u0103 a lui Matei Cazacu, de la Paris). Nicolae Iorga rezolvase demult subiectul cumanilor din Evul Mediu rom\u00e2nesc. La fel este etnogeneza la francezi, la fel la italieni, aproape la fel la germani etc. Peste tot sunt elemente etnice principale \u0219i secundare care s-au amestecat \u0219i dintre care unul a biruit. \u00cen ultimele trei secole, reprezentan\u021bii autentici ai culturii rom\u00e2ne (cu rarisime excep\u021bii, ca la toate popoarele) au vorbit despre originea etnic\u0103 a rom\u00e2nilor cam \u00een acela\u0219i fel, cu deosebiri de accent. Problema continuit\u0103\u021bii daco-romane este una polemic\u0103 \u0219i a ap\u0103rut t\u00e2rziu, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi avut vreun rol esen\u021bial \u00een constituirea identit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. Dar dac\u0103 o pomenim \u2013 de\u0219i nu are deloc relevan\u021ba de alt\u0103dat\u0103 \u2013 atunci trebuie spus \u0219i cine a declan\u0219at-o, cine a teoretizat discontinuitatea noastr\u0103. Altfel, impresia este c\u0103 rom\u00e2nii ar fi fost ni\u0219te obseda\u021bi, c\u0103 s-ar fi legat de fapte nesemnificative, c\u0103 \u0219i-ar fi imaginat fel de fel de fantasme \u0219i c\u0103 ar fi exagerat de bun\u0103 voie cu locuirea lor la nord de Dun\u0103re etc. Oricum ar sta lucrurile \u0219i dincolo de orice imaginar, arheologii \u0219i istoricii au dovedit clar c\u0103 rom\u00e2nii \u0219i mul\u021bi dintre str\u0103mo\u0219ii rom\u00e2nilor au locuit mereu pe un spa\u021biu larg de la Dun\u0103rea de Jos, la nord \u0219i la sud de fluviu (unde s-au \u0219i mi\u0219cat uneori \u0219i nu numai acolo, ci \u0219i \u00een afara acestui spa\u021biu), cam acolo unde au fost provinciile romane Dacia \u0219i Moesia. Aceasta nu e imaginar, ci realitate. C\u0103 realitatea a fost proiectat\u0103 c\u00e2teodat\u0103 \u00een \u201ezboruri ale g\u00e2ndului\u201d \u0219i c\u0103 s-a f\u0103cut cu ea propagand\u0103 na\u021bional\u0103 exager\u00e2nd faptele, este absolut adev\u0103rat. Dar care na\u021biune nu a f\u0103cut a\u0219a? Plasarea unor realit\u0103\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti numai \u00een imaginar, \u00eei arunc\u0103 \u0219i pe rom\u00e2ni acolo, astfel \u00eenc\u00e2t, \u00een min\u021bile unora (nu pu\u021bini!) \u0219i rom\u00e2nii devin un produs al imaginarului, ceea ce este absurd. Dincolo de orice imagine mental\u0103 a oric\u0103rui popor, la origine se afl\u0103 ni\u0219te elemente etnice reale, palpabile, oricare ar fi ele. Altfel, ajungem la \u201ecearta universaliilor\u201d \u0219i pretindem c\u0103 rom\u00e2nii s-au n\u0103scut din ideea de rom\u00e2n, c\u0103 la \u00eenceput a fost propaganda. Atunci de ce nu a f\u0103cut ideea asta rom\u00e2ni din bulgari, din s\u00e2rbi sau din unguri?<\/p>\n
\u201eRaportarea la Occident\u201d nu s-a f\u0103cut \u201ede un secol \u0219i jum\u0103tate\u201d, ci de mai bine de trei secole, de pe la 1700, odat\u0103 cu Dimitrie Cantemir, cu \u201eHronicul vechimei \u2026\u201d, subintitulat \u201eHronicon a toat\u0103 \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 care apoi s-au \u00eenp\u0103r\u021bit \u00een Moldova, Munteneasc\u0103 \u0219i Ardealul\u201d, cu primirea lui ca membru al Academiei din Berlin, cu vestirea Europei c\u0103 va c\u0103dea Imperiul Otoman \u0219i, mai ales, cu \u0218coala Ardelean\u0103. Pentru Cantemir \u2013 cel care s-a dus \u00een Rusia, dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea de la St\u0103nile\u0219ti, cu iluzia c\u0103 va vedea cum \u021barul Petru va aduce Occidentul \u00een Rusia \u2013 rom\u00e2nii erau \u201eadev\u0103ra\u021bi romani\u201d, iar \u201e\u021aara Rom\u00e2neasc\u0103\u201d era suma celor trei \u021b\u0103ri care aveau s\u0103 formeze ulterior Rom\u00e2nia. Modernizarea Rom\u00e2niei vine, da, din a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea. C\u00e2nd zic \u201epeste cinci milioane de rom\u00e2ni \u00een afara grani\u021belor\u201d, autorii se refer\u0103 oare doar la rom\u00e2nii de departe? Atunci mai sunt vreo trei milioane pe l\u00e2ng\u0103 noi, \u00een Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, \u00een alte locuri \u00een Balcani. Nu am \u00een\u021beles ce are comun \u201eexperien\u021ba frontierelor\u201d cu \u201eidealul unit\u0103\u021bii\u201d \u0219i de ce aceste dou\u0103 sintagme sunt al\u0103turate. S\u0103 fi fost noi prea preocupa\u021bi de frontiere \u00een \u00eenf\u0103ptuirea idealului unit\u0103\u021bii? Dac\u0103 da, am avut dasc\u0103li buni \u00een Occident, bun\u0103oar\u0103 francezii, de la care am \u00eenv\u0103\u021bat \u201eteoria frontierelor naturale\u201d.<\/p>\n
La \u201etensiuni \u0219i riscuri\u201d apar \u201epolitizarea identit\u0103\u021bii\u201d, \u201eexaltarea na\u021bionalist\u0103\u201d, dar \u0219i \u201edeconstruc\u021bia total\u0103 a valorilor na\u021bionale\u201d. Acestea trei nu pot fi puse pe acela\u0219i plan, fiindc\u0103 fac parte din realit\u0103\u021bi diferite, chiar opuse. Cine face \u201edeconstruc\u021bia\u201d istoriei na\u021bionale, de exemplu, este la polul opus fa\u021b\u0103 de \u201eexalta\u021bii na\u021bionali\u0219ti\u201d. Nu \u00een\u021beleg de ce \u201elatinismul excesiv\u201d este plasat la \u201eexaltarea na\u021bionalist\u0103\u201d \u0219i nu \u0219tiu unde au g\u0103sit autorii \u201elatinism excesiv\u201d ast\u0103zi. Mai sunt pe undeva filologi etimologi\u0219ti? Mai sunt istorici care-i exclud pe daci din etnogenez\u0103? \u0218i chiar dac\u0103 ar fi undeva un astfel de \u201elatinism\u201d, cu ce ar putea \u00eempiedica el integrarea noastr\u0103 european\u0103 mai ad\u00e2nc\u0103? Dac\u0103 \u201elatinismul\u201d ar fi un pericol, atunci putem sta lini\u0219ti\u021bi p\u00e2n\u0103 la ad\u00e2nci b\u0103tr\u00e2ne\u021bi, fiindc\u0103 rom\u00e2nii care spun c\u0103 ne tragem de la Roma habar nu au de vreun \u201elatinism\u201d d\u0103un\u0103tor. Rom\u00e2nii nu sunt antieuropeni \u0219i nici principalele partide din Rom\u00e2nia. Eu nu cunosc vreun partid parlamentar \u00een al c\u0103rui program s\u0103 fie scris\u0103 inten\u021bia de scoatere a \u021b\u0103rii din NATO \u0219i UE. Dar faptul c\u0103 aproape 55% dintre rom\u00e2ni se v\u0103d bine \u00een UE \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, aproape 70% vor renegocierea unor condi\u021bii (puse nou\u0103 de la Bruxelles \u0219i Strasbourg) trebuie s\u0103 ne dea de g\u00e2ndit. Adic\u0103, rom\u00e2nii \u0219tiu c\u0103 este bine \u00een Europa, dar \u0219i c\u0103 noi nu ne purt\u0103m acolo cum s-ar cuveni. Rom\u00e2nii sunt \u00een mare majoritate proeuropeni, dar nu ne vor \u00een Europa ca simple obiecte sau ca t\u0103cu\u021bi subiec\u021bi, aprobatori a orice \u0219i a oricum. Unde sunt marii diploma\u021bi rom\u00e2ni care s\u0103 exprime vocea na\u021biunii \u0219i care s\u0103 fie \u0219i mari diploma\u021bi europeni?<\/p>\n
Natural, a\u0219a cum se cuvenea, raportul cuprinde \u0219i un diagnostic al vulnerabilit\u0103\u021bilor, \u0219i o agend\u0103 de ac\u021biune, \u0219i remarci privind calitatea democra\u021biei. Se recunoa\u0219te printre r\u00e2nduri c\u0103 democra\u021bia este \u00een criz\u0103 (unii vecini au g\u0103sit solu\u021bia iliberal\u0103, caduc\u0103 \u0219i chiar periculoas\u0103), dar nu se dau solu\u021bii clare \u0219i viabile. De la Tudor Vladimirescu, trec\u00e2nd prin Revolu\u021bia de la 1848, s-a \u00eencercat \u0219i \u00een mare parte s-a reu\u0219it promovarea \u0219i la noi \u00een func\u021bii publice pe baz\u0103 de merit (\u0219i nu dup\u0103 na\u0219tere \u0219i alte criterii, neperformante). De ce \u00eenfloresc oare populismul, suveranismul excesiv \u0219i uneori chiar xenofobia \u0219i \u0219ovinismul (noroc c\u0103 acestea nu sunt fenomene de mas\u0103 \u00een Rom\u00e2nia!)? Oare nu pentru c\u0103 este foarte slab\u0103 calitatea clasei politice. Sigur, unii autori ai raportului nu au putut spune asta, fiindc\u0103 aceast\u0103 clas\u0103 politic\u0103 \u2013 prin sus-pu\u0219ii ei \u2013 i-a chemat s\u0103 se pronun\u021be. \u0218i nu oriunde, ci tocmai la Pre\u0219edin\u021bie!. Dar rom\u00e2nii nu au \u00eencredere \u00een clasa politic\u0103 \u0219i dau din col\u021b \u00een col\u021b, caut\u0103 alternative, se las\u0103 prin\u0219i \u00een capcanele propagandei unora. Ei simt nevoia s\u0103-\u0219i acorde \u00eencrederea lor cuiva, unor oameni, unor organiza\u021bii, unor modele, unor valori. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca s\u0103 fie am\u0103gi\u021bi de ne-oameni, de non-valori, de false modele. Dar ar fi foarte gre\u0219it s\u0103 credem c\u0103 rom\u00e2nii sunt pro\u0219ti, c\u0103 rom\u00e2nii care se laud\u0103 c\u0103 sunt rom\u00e2ni, care scot \u00een fa\u021b\u0103 simboluri nepotrivite, care se bat \u00een piept c\u00e2teodat\u0103, gre\u0219esc iremediabil \u0219i c\u0103 merit\u0103 dispre\u021bui\u021bi, marginaliza\u021bi, blama\u021bi. Poporul rom\u00e2n este format din toate \u201efragmentele\u201d sale (termen folosit \u00een raport) umane \u0219i teritoriale, bune \u0219i rele \u0219i toate trebuie luate \u00een seam\u0103, apreciate, respectate.<\/p>\n
Acest raport este f\u0103cut pentru elita politic\u0103. Dac\u0103 era pentru public avea un limbaj simplu, potrivit \u00een\u021belegerii rom\u00e2nului obi\u0219nuit, cu educa\u021bie medie. Dac\u0103 el ar fi fost menit s\u0103 disemineze \u00eencredere \u0219i speran\u021b\u0103, ar fi fost mai optimist. A\u0219a cum este \u2013 s\u0103 zicem \u201erealist\u201d \u2013 e precaut cu istoria, cu unitatea noastr\u0103 istoric\u0103 (fragmentat\u0103) \u0219i recent\u0103 (dezbinat\u0103), cu orient\u0103rile noastre exagerate \u0219i chiar cu idealurile noastre. Un reputat istoric basarabean mi-a spus c\u0103 se simte jignit de raport, unde Basarabia pare s\u0103 fie doar \u201eun fragment\u201d neglijabil. Suntem prezenta\u021bi \u00eentr-un fel de \u201eunicitate\u201d rea, fiindc\u0103 nu apar compara\u021bii, c\u00e2t de mici sau aluzive, cu al\u021bii. C\u00e2teodat\u0103, pare c\u0103 numai noi suntem populi\u0219ti, suverani\u0219ti, ultra-identitari (cuvinte din aceast\u0103 familie a ultra-identitarului se folosesc de zece ori \u00een textul de 15 pagini), extremi\u0219ti; c\u0103 numai pe noi ne p\u00e2ndesc aceste pericole, ca \u0219i cum nu am avea un \u201e\u021bar\u201d str\u0103in \u00een coaste, care se crede suveran al R\u0103s\u0103ritului; ca \u0219i cum nu am fi avut un prim-ministru str\u0103in, care, p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, se purta \u201eca acas\u0103\u201d \u00een Transilvania, clam\u00e2nd c\u0103 \u021bara era a lui; ca \u0219i cum nu ar exista un alt mare lider str\u0103in care-\u0219i face \u021bara \u201emare\u201d din nou, c\u0103lc\u00e2nd peste al\u021bii de zor \u0219i blam\u00e2nd Europa; ca \u0219i cum nu occidentalii ar fi respins constitu\u021bia european\u0103; ca \u0219i cum nu Marea Britanie ar fi ie\u0219it sup\u0103rat\u0103 din UE etc. Or, rom\u00e2nii nu au nimic cu toate astea, ei fiind (adesea f\u0103r\u0103 voia lor) doar spectatori. De ce exist\u0103 la autorii raportului teama c\u0103 rom\u00e2nii ar fi prea rom\u00e2ni nu pot s\u0103 \u00een\u021beleg. Unde apar \u00een spa\u021biul public rom\u00e2ni care se poart\u0103 exagerat de rom\u00e2ne\u0219te? Aici m\u0103 refer la felul autentic de a te purta ca rom\u00e2n. C\u0103 mai sunt \u0219i spectacole de circ c\u00e2teodat\u0103, asta e altceva. Mie mi se pare c\u0103, dimpotriv\u0103, mul\u021bi rom\u00e2ni nu mai \u0219tiu ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii rom\u00e2n, c\u0103 nu mai onoreaz\u0103 numele etnic al poporului nostru, c\u0103 \u201ese satur\u0103\u201d prea des de Rom\u00e2nia, c\u0103 hulesc \u021bara \u0219i pe \u00eenainta\u0219i. \u0218i, ceea ce este foarte grav, mul\u021bi rom\u00e2ni dezam\u0103gi\u021bi confund\u0103 oamenii \u0219i institu\u021biile care le fac r\u0103u, cu \u00eens\u0103\u0219i \u021bara. De ce nu explic\u0103 autorii raportului c\u0103 \u021bara (de exemplu, dup\u0103 modelul lui John Fitzgerald Kennedy) este mult mai mult dec\u00e2t partidele, dec\u00e2t guvernul, dec\u00e2t parlamentul, dec\u00e2t oamenii corup\u021bi? Sigur, dac\u0103 ar recunoa\u0219te asta, autorii \u0219i coordonatorii raportului ar trebui s\u0103 sublinieze calitatea slab\u0103 a clasei politice din ultimul timp, care nu s-a ridicat deloc la \u00een\u0103l\u021bimea misiunii \u00eencredin\u021bate ei de aleg\u0103tori. Oricum, este aici o inconsisten\u021b\u0103 logic\u0103, fiindc\u0103 dac\u0103 rom\u00e2nii ar fi mai rom\u00e2ni (\u00een sensul bun), atunci ar fi \u0219i mai europeni, mai bine integra\u021bi, mai ata\u0219a\u021bi de UE. Iubirea autentic\u0103 de \u021bar\u0103 este \u0219i iubire de Europa. De c\u00e2nd deranjeaz\u0103 iubirea? \u021aara, ca s\u0103 existe, nu ne cere nimic, dec\u00e2t s-o iubim. Iar dac\u0103 rev\u0103rs\u0103m iubire \u00een familie fa\u021b\u0103 de cei dragi, fa\u021b\u0103 de aproapele nostru, atunci iubirea se duce \u0219i c\u0103tre \u021bar\u0103, adic\u0103 spre Europa. \u00cen asta nu poate s\u0103 fie dec\u00e2t bine.<\/p>\n
Cu toate acestea, concluzia este, mai ales prin ultimele sale r\u00e2nduri, judicioas\u0103 \u0219i reproduc aici aceste r\u00e2nduri: \u201e\u00cen ansamblu, documentul propune o viziune \u00een care specificul rom\u00e2nesc \u0219i voca\u021bia european\u0103 se consolideaz\u0103 reciproc. Rom\u00e2nia este european\u0103 nu \u00een pofida identit\u0103\u021bii sale, ci prin modul \u00een care aceasta s-a construit la intersec\u021bia dintre tradi\u021bie \u0219i modernitate, dintre diversitate \u0219i unitate. Miza final\u0103 nu este alegerea \u00eentre na\u021bional \u0219i european, ci calitatea democra\u021biei capabile s\u0103 le armonizeze \u2013 o democra\u021bie care demonstreaz\u0103 c\u0103 solidaritatea, pluralismul \u0219i cooperarea sunt resurse de putere, nu de sl\u0103biciune, \u00eentr-o lume tot mai fragmentat\u0103\u201d. Da, a\u0219a este, na\u021bionalul interfereaz\u0103 \u00een armonie cu europeanul. Dar democra\u021bia bun\u0103 nu ar trebui s\u0103 permit\u0103 alegerea primarilor \u0219i a altor demnitari prin fragmente nesemnificative din popula\u021bie, fiindc\u0103 atunci \u00eencrederea oamenilor \u00een ace\u0219ti \u201eale\u0219i\u201d tinde spre zero, iar ei, protagoni\u0219tii nemerituo\u0219i, se poart\u0103 f\u0103r\u0103 responsabilitate. \u0218i din aceast\u0103 cauz\u0103, unii alunec\u0103 spre anumite extremisme. Din p\u0103cate mai sunt \u0219i alte cauze ale extremismelor, grave \u0219i grele. Conducerea societ\u0103\u021bii nu este o glum\u0103, iar cine conduce nu se poate scuza c\u0103 numai at\u00e2ta poate. Cine-i ajut\u0103 pe incapabili s\u0103 ajung\u0103 f\u0103r\u0103 merite la putere? \u0218i cine-i oblig\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la putere?<\/p>\n
Raportul a fost, \u00eens\u0103, necesar \u0219i din el se desprind nu numai constat\u0103ri, cele mai multe judicioase, ci \u0219i c\u0103i bune de urmat. S\u0103 vedem c\u00e2\u021bi rom\u00e2ni l-au citit, \u00eel vor citi \u0219i \u00eei vor aplica \u00eendemnurile.<\/p>\n
Ioan-Aurel Pop<\/p>\n