{"id":2109596,"date":"2026-08-24T19:21:17","date_gmt":"2026-08-24T16:21:17","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2109596"},"modified":"2026-08-24T19:21:17","modified_gmt":"2026-08-24T16:21:17","slug":"calendarul-zilei-25-august-119-ani-de-la-moartea-unui-roman-tragic-nascut-in-ucraina-de-azi-bogdan-petriceicu-hasdeu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2109596","title":{"rendered":"Calendarul zilei 25 august | 119 ani de la moartea unui rom\u00e2n tragic, n\u0103scut \u00een Ucraina de azi: Bogdan Petriceicu Ha\u0219deu"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/bogdan-petriceicu-hasdeu.jpghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/bogdan-petriceicu-hasdeu.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
PRIM PLAN<\/a><\/span>Calendarul zilei 25 august | 119 ani de la moartea unui rom\u00e2n…<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
PRIM PLAN<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Calendarul zilei 25 august | 119 ani de la moartea unui rom\u00e2n tragic, n\u0103scut \u00een Ucraina de azi: Bogdan Petriceicu Ha\u0219deu<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Redac\u021bia<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa: Biblioteca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, FOTO 12040 1<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Ad\u0103uga\u021bi R3media la sursele preferate din Google<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Bogdan Petriceicu Ha\u015fdeu s-a n\u0103scut la 26 februarie 1838, la Cristine\u0219ti, jude\u0163ul Hotin, acum \u00een Ucraina, fiind fiu al lui Alexandru H\u00e2jd\u0103u \u0219i al Elisabetei Dauc\u0219, descenden\u0163ii unor vechi familii boiere\u015fti.<\/strong><\/p>\n

Tat\u0103l s\u0103u a absolvit studii la Harkov, Lvov \u0219i M\u00fcnchen, av\u00e2nd \u00eenclina\u021bii c\u0103tre filologie, istorie \u0219i folclor, fiind autor al unor lucr\u0103ri de istoria dreptului universal \u015fi cunosc\u0103tor a nu mai pu\u0163in de zece limbi str\u0103ine, plus o bogat\u0103 activitate didactic\u0103.<\/p>\n

\u00cen anul 1841, familia se stabile\u0219te \u00een Podolia, dar are de suferit din cauz\u0103 c\u0103 tat\u0103l s\u0103u era considerat \u201etulbur\u0103tor al lini\u0219tei publice\u201c.<\/p>\n

\u00cen anul 1848, mama sa, Elisabeta, trece la cele ve\u015fnice.<\/p>\n

Gramatica rom\u00e2neasc\u0103 a lui I.H. R\u0103dulescu devine pentru viitorul lingvist \u0219i filolog cartea de suflet a copil\u0103riei.<\/p>\n\n

\u00cen anul 1850, se stabile\u015fte \u00een Basarabia, urm\u00e2nd cursurile liceului din Chi\u0219in\u0103u.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu anul 1852, Bogdan Petriceicu Ha\u015fdeu a studiat la Universitatea din Harkov, unde sub \u00eendrumarea unor profesori vesti\u021bi, dob\u00e2nde\u0219te cuno\u0219tin\u021be solide \u00een domeniul filologiei \u0219i al lingvisticii.<\/p>\n

\u00cen perioada 1852 \u2013 1854, Bogdan Petriceicu Ha\u015fdeu realizeaz\u0103 primele \u00eencerc\u0103ri literare \u2013 \u201eC\u00e2ntec popular moldovenesc\u201d, \u201e\u0218tefan cel Mare\u201d, \u201eDoin\u0103\u201d, \u201eMoldova\u201d, \u201eMelodii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d, \u201eG\u00e2ndirea\u201d dar \u015fi fragmentele epice \u0219i dramatice \u201eArbore\u201d, \u201eDomni\u021ba Ruxandra\u201d sau \u201eDomni\u021ba Voichi\u021ba\u201d.<\/p>\n

\u00cen 1856, c\u00e2nd sudul Basarabiei a revenit la Moldova, de\u015fi nu \u00ee\u015fi \u00eencheiase studiile, a trecut \u00een acest \u021binut pentru a sc\u0103pa de dezna\u021bionalizarea for\u021bat\u0103 practicat\u0103 de administra\u021bia de ocupa\u021bie. Mutarea s-a soldat \u00eens\u0103 cu pierderea dreptului de mo\u0219tenire pe care-l avea asupra unor mo\u0219ii ale familiei r\u0103mase \u00een partea ruseasc\u0103 a Basarabiei.<\/p>\n

Iat\u0103 portretul pe care Nicolae Iorga i-l f\u0103cea t\u00e2n\u0103rului: \u201eCa prin\u021b s\u0103rac, slab \u0219i boln\u0103vicios, impun\u0103tor printr-o \u0219tiin\u021b\u0103 enciclopedic\u0103, dob\u00e2ndit\u0103 de dou\u0103zeci de ani \u00eentre un duel \u0219i un banchet intim, ca un original de care nu se putea apropia nimeni f\u0103r\u0103 a fi uimit \u0219i r\u0103nit de uimirile \u0219i \u00eensu\u0219irile lui superioare \u0219i de inferioritatea unui spirit agresiv, care nu cru\u021ba nimic, nici pentru cel mai sf\u00e2nt principiu ori pentru cea mai fireasc\u0103 leg\u0103tur\u0103, astfel c\u0103zu el \u00een Ia\u0219i la 1856\u201c.<\/p>\n

\u00cen anul 1857 a fost numit membru al tribunalului din Cahul, \u00eens\u0103 dup\u0103 doar \u0219apte luni a demisionat. El devenise un fervent sus\u0163in\u0103tor al Unirii.<\/p>\n

Un an mai t\u00e2rziu se mut\u0103 la Ia\u015fi, unde a ob\u0163inut un post de custode al bibliotecii universit\u0103\u021bii.<\/p>\n

\u00cen acela\u015fi an, apare la Ia\u0219i, sub conducerea sa, ziarul \u201eRom\u00e2nia\u201d, \u00een care promova ideile pa\u0219optismului.<\/p>\n

\u00cen anul 1860, devine profesor de istorie \u0219i de geografie la \u0218coala real\u0103 din Ia\u0219i.<\/p>\n

\u00cen anul 1861 a donat bibliotecii universitare 4.000 de volume, tot atunci afl\u00e2ndu-se pentru scurt timp \u00een Polonia, unde s-a perfec\u021bionat \u00een mai multe domenii.<\/p>\n

\u00cen anul 1862, colaboreaz\u0103 la ziarele \u201eDacia\u201d \u0219i \u201eTribuna Rom\u00e2n\u0103\u201d, tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 pun\u00e2nd bazele altor publica\u021bii, printre care revista \u201eDin Moldova\u201d (1862-1863) \u00een care au ap\u0103rut poezii lirice, fabule, nuvele, critice etc. Aici public\u0103, printre altele, drama \u201eR\u0103posatul postelnic\u201d precum \u015fi un interesant studiu istoric despre leg\u0103turile lui Petru Rare\u0219 cu Ardealul.<\/p>\n

\u00cen anul 1863, \u201eDin Moldova\u201d, devenit\u0103 \u201eLumina\u201d, este interzis\u0103, \u00een urma public\u0103rii nuvelei \u201eDuduca Mamuca\u201d, o scriere care a fost acuzat\u0103 de \u201eimoralitate\u201c \u0219i care a declan\u0219at primul proces celebru din domeniul literaturii din \u0163ara noastr\u0103.<\/p>\n

\u00cen acela\u015fi an se mut\u0103 la Bucure\u015fti, unde, la 3 noiembrie, pune bazele revistei \u201eAghiu\u021b\u0103\u201d, \u00een care va publica, cu modific\u0103ri substan\u021biale, nuvela \u201eDuduca Mamuca\u201d, sub titlul \u201eMicu\u021ba sau Trei zile \u0219i trei nop\u021bi din via\u021ba unui studinte\u201d.<\/p>\n

\u00cen anul 1864, public\u0103, \u00een ziarul \u201eBuciumul\u201d, condus de Cezar Bolliac, nuvela istoric\u0103 \u201eUrsita\u201d, \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 \u00eencep\u00e2nd s\u0103 editeze revista \u201eArhiva istoric\u0103 a Rom\u00e2niei\u201d.<\/p>\n

Tot \u00een 1864, la 2 mai, a avut loc lovitura de stat al lui Cuza, sus\u0163inut\u0103 de Ha\u015fdeu, apoi marele enciclopedist a sus\u021binut dinastia de Hohenzollern \u015fi a\u00a0 cochetat cu politica, fiind adept al ideilor de factur\u0103 paneuropean\u0103, ulterior devenind membru al Partidului Liberal \u015fi mai apoi deputat din partea acestei forma\u0163iuni \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u00cen anul 1865, se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu Iulia Faliciu, \u00een acela\u015fi an ap\u0103r\u00e2ndu-i monografia istoric\u0103 \u201eIon Vod\u0103 cel Cumplit\u201d.<\/p>\n

\u00cen anul 1866, la 6 februarie, sub conducerea sa, continu\u00e2nd spiritul satiric al revistei \u201eAghiu\u021b\u0103\u201d, apare publica\u0163ia \u201eSatyrul\u201d, iar \u00een anul urm\u0103tor, pe 10 februarie, este jucat\u0103, la Teatrul Na\u0163ional din Bucure\u015fti, piesa sa \u201eR\u0103zvan \u0219i Vidra\u201d.<\/p>\n

\u00cen anul 1868, se acutizeaz\u0103 contrele \u00eentre Ha\u015fdeu \u015fi junimi\u0219ti, mai ales c\u0103 omul de cultur\u0103 avea o \u0219tiin\u021b\u0103 real\u0103 de a polemiza, un spirit satiric \u0219i o cultur\u0103 multilateral\u0103, toate acestea sus\u0163inute \u015fi prin intermediul publica\u0163iilor \u201eRevista Nou\u0103\u201d \u0219i \u201eRevista contemporan\u0103\u201d.<\/p>\n

Tot \u00een acel an, \u00eei este publicat\u0103 piesa \u201eRosana\u201d, \u00een revista \u201eFamilia\u201d, moment urmat de c\u0103l\u0103toria de documentare a lui Ha\u015fdeu \u00een Serbia, Ungaria, Austria, Basarabia \u0219i Fran\u021ba, \u00een vederea realiz\u0103rii unor studii \u0219tiin\u021bifice.<\/p>\n

\u00cen anul 1870, Ha\u015fdeu editeaz\u0103 revista Columna lui Traian (1870-1877; 1882-1889), unde \u00eei apare poezia \u201eOd\u0103 la ciocoi\u201d, precum \u015fi alte materiale \u00eempotriva conduc\u0103torilor de atunci, fapt care \u00eei aduce amenin\u0163area cu \u00eenchisoarea la V\u0103c\u0103re\u0219ti.<\/p>\n

\u00cen anul 1872, \u00eei apar primele dou\u0103 volume din \u201eIstoria critic\u0103 a rom\u00e2nilor\u201d dar \u015fi volumul \u201ePoezie\u201d, iar \u00een 1876, el scoate Revista literar\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021bific\u0103, \u00een perioada 15 februarie \u2013 15 mai.<\/p>\n

\u00cen perioada 17 mai 1876 \u2013 1 aprilie 1900 a fost director al Arhivelor Statului din Bucure\u0219ti, \u00een aceast\u0103 calitate contribuind la publicarea documentelor \u00een \u201eArhiva istoric\u0103\u201d \u0219i \u201eCuvinte din b\u0103tr\u00e2ni\u201d, at\u00e2t din arhivele rom\u00e2ne\u0219ti, c\u00e2t mai ales din cele str\u0103ine.<\/p>\n

\u00cen 1877 a fost ales membru al Academiei Rom\u00e2ne ca recunoa\u015ftere a calit\u0103\u0163ii operei sale de p\u00e2n\u0103 atunci \u015fi \u00een semn de recunoa\u0219tere a spiritului s\u0103u enciclopedist.<\/p>\n

Din 1878 a fost profesor de filologie comparat\u0103 la Universitatea din Bucure\u0219ti, unde a tip\u0103rit o parte din cursurile sale pline de originalitate \u0219i de cuno\u0219tin\u021be vaste asupra literaturilor str\u0103ine \u0219i a limbii rom\u00e2ne.<\/p>\n

Tot \u00een 1878, \u00eei apar dou\u0103 volume din \u201eCuvente din b\u0103tr\u00e2ni\u201d \u2013 primul volum se intituleaz\u0103 \u201eLimba rom\u00e2n\u0103 vorbit\u0103 \u00eentre 1550 \u2013 1600\u201d, iar al doilea \u201eC\u0103r\u021bile populare ale rom\u00e2nilor din secolul al XVII-lea \u00een leg\u0103tur\u0103 cu literatura poporan\u0103 cea nescris\u0103\u201d, pentru acestea Ha\u015fdeu ob\u0163in\u00e2nd, \u00een anul 1880, Premiul Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n

\u00cen anii ce au urmat, Ha\u015fdeu public\u0103 volumul I (1886), volumul II (1887), volumul IV (1893) \u0219i volumul V (1898) din \u201eEtymologicum Magnum Romaniae\u201d, care urm\u0103re\u0219te fiecare cuv\u00e2nt din toat\u0103 istoria lui complex\u0103, \u00een toate epocile, \u00een graiul popular, ca \u0219i \u00een limba literar\u0103.<\/p>\n

\u00cen fine, \u00een 1887, apare, la Bucure\u0219ti, \u201eRevista nou\u0103\u201d, director fiind Ha\u015fdeu, iar redactori, printre al\u021bii, Vlahu\u021b\u0103 \u0219i Delavrancea.<\/p>\n

Dar marea bucurie a vie\u0163ii sale a fost na\u015fterea, la 14 noiembrie 1869, la Bucure\u015fti, \u00een casa din Strada Carol I nr. 14, a unicei sale fiice, Iulia Ha\u015fdeu.<\/p>\n

Copila a fost botezat\u0103 cu acela\u015fi nume ca al mamei, dintr-o mistic\u0103 tendin\u0163\u0103 de contopire a celor dou\u0103 fiin\u0163e apropiate \u015fi ca un semn de suprem omagiu adus so\u0163iei.<\/p>\n

La v\u00e2rsta de doi ani, cea alintat\u0103 \u201eLilica\u201d vorbea deja limba francez\u0103, iar la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de patru ani \u00eencepuse s\u0103 scrie. La v\u00e2rsta de cinci ani crea nuvele, iar la \u015fapte ani scria nara\u0163iuni precum \u201eMihai Vod\u0103 Viteazul\u201c sau poeme precum \u201eDomnia lui \u0162epe\u015f Vod\u0103\u201c, sau \u201eOaselor lui \u0162epe\u015f Vod\u0103\u201c.<\/p>\n

Remarcabil\u0103 a fost contribu\u0163ia mamei sale la toate aceste realiz\u0103ri ale copilei, aceasta pun\u00e2ndu-\u015fi literalmente \u00eentreg timpul \u015fi toat\u0103 energia de care dispunea \u00een slujba model\u0103rii intelectuale a feti\u0163ei \u015fi a d\u0103lturii voin\u0163ei ei de a realiza ceva \u00een via\u0163\u0103.<\/p>\n

Erau dovezi ale genialit\u0103\u0163ii micu\u0163ei, care au uimit nu doar familia sa ci \u015fi apropia\u0163ii care treceau pragul casei lor, mul\u0163i dintre ace\u015ftia fiind intelectuali ilu\u015ftri.<\/p>\n

Unul dintre ace\u015ftia era Alexandru Macedonski care, aflat \u00een vizit\u0103 la familia Ha\u015fdeu, ar fi \u00eentrebat-o pe copil\u0103 dac\u0103 \u015ftie vreo poezie, iar Iulia i-ar fi \u00eentors \u00eentrebarea: \u201eDar tu?\u201c. Macedonski i-a recitat o poezie pe care feti\u0163a a ascultat-o cu aten\u0163ie \u015fi i-a recitat-o, la r\u00e2ndu-i, cuv\u00e2nt cu cuv\u00e2nt, c\u00e2teva minute mai t\u00e2rziu.<\/p>\n

Semn al calit\u0103\u0163ilor sale de excep\u0163ie, la v\u00e2rsta de doar opt ani, \u00een anul 1877, Iulia a dat examenul cumulat pentru clasele I-IV, la \u015ecoala Primar\u0103 de b\u0103ie\u0163i nr. 2, sub direc\u0163ia lui Dem. Demetrescu, iar la 27 septembrie 1877, a primit un \u201eatestat de clasele primare de b\u0103ie\u0163i\u201c. Tot atunci, Iulia reunea povestirile scrise, parte \u00een francez\u0103, parte \u00een rom\u00e2n\u0103, \u00een ciclul \u201eIstorioare pentru amicele mele \u015fi pentru toate copilele de la 10 p\u00e2n\u0103 la 20 de ani\u201d.<\/p>\n

La v\u00e2rsta de 11 ani, ea a scris piesa de teatru, o tragedie \u00een trei acte, \u201eDama de circ\u201c, comedia \u201eAmorul e sc\u00e2nteie\u201d, piesele de teatru \u00eentr-un act, \u00een francez\u0103, \u201eAdieu et Bonne Arrive\u201d \u015fi \u201eLes enfants ne jugeant pas\u201d, sau povestirile \u201eTrandafirul mo\u015fului\u201d \u015fi \u201eEtoile et celeste\u201d.<\/p>\n

\u00cen anul \u015fcolar 1877, Iulia a fost \u00eenscris\u0103 \u00een clasa I la Liceul \u201eSf. Sava\u201c \u2013 tot de b\u0103ie\u0163i, ca particular\u0103, dar prezent\u00e2ndu-se la examene \u201ccu \u015fcolarii regula\u0163i\u201d, institu\u0163ie pe care a absolvit-o \u00een vara anului 1881 cu rezultate excelente. Din dorin\u0163a ca feti\u0163a s\u0103-\u015fi formeze o temeinic\u0103 cultur\u0103 umanist\u0103, p\u0103rin\u0163ii \u00eei puneau, pentru clasele gimnaziale, preparatori at\u00e2t la obiectele de cultur\u0103 general\u0103 \u015fi limbi str\u0103ine, c\u00e2t \u015fi la materiile speciale \u2013 pian \u015fi canto \u2013 , o aten\u0163ie deosebit\u0103 fiind acordat\u0103 limbilor latin\u0103 \u015fi greac\u0103, iar mai t\u00e2rziu artelor plastice. Se spune c\u0103 dorin\u0163a tat\u0103lui ei era ca tot ce-i fusese inaccesibil lui, \u00een copil\u0103rie \u2013 muzica, pictura \u015fi artele \u00eenrudite \u2013 s\u0103 \u00eei fie pus cu generozitate la dispozi\u0163ie Iuliei, spre \u00eemplinirea ei.<\/p>\n

Fiind pasionat\u0103 de muzic\u0103 \u015fi av\u00e2nd o voce extraordinar\u0103, fata a terminat Conservatorul, la sec\u0163ia de canto \u015fi pian.<\/p>\n

Trebuie remarcat, \u00eens\u0103, c\u0103 o mare parte a opiniei publice din acea perioad\u0103, poate din invidie, sau poate pe bun\u0103 dreptate, critica succesele copilei, care erau considerate ba exagerate, ba justificate de influen\u0163a tat\u0103lui s\u0103u asupra examinatorilor \u015fi \u00eendrum\u0103torilor tinerei.<\/p>\n

Acestea erau doar simple clevetiri, iar t\u00e2n\u0103ra confirma dragostea \u015fi grija p\u0103rin\u0163ilor, precum \u015fi aprecierea celor care o judecau la adev\u0103rata ei valoare: la 16 ani, \u00een anul 1886, Iulia Ha\u015fdeu a devenit prima rom\u00e2nc\u0103 \u00eenscris\u0103 la Universitatea Sorbona, unde urma s\u0103 sus\u0163in\u0103 licen\u0163a \u00een Filosofie la Facultatea de Litere din cadrul prestigioasei institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Tot la Paris, frecventeaz\u0103 cursurile de la \u00c9cole des Hautes \u00c9tudes din Paris. T\u00e2n\u0103ra de 16 ani a reu\u015fit s\u0103 uimeasc\u0103 to\u0163i profesorii, studia intens, sim\u0163ea nevoia s\u0103 acumuleze c\u00e2t mai multe cuno\u015ftin\u0163e, lua lec\u0163ii de pictur\u0103 \u015fi de canto de la profesori celebri ai vremii, era s\u0103n\u0103toas\u0103, puternic\u0103, vesel\u0103 \u015fi glumea\u0163\u0103.<\/p>\n

A \u0163inut la Sorbona dou\u0103 conferin\u0163e, cu temele \u201eLogica ipotezei\u201d \u015fi \u201eA doua carte a lui Herodot\u201d, demonstr\u00e2nd un remarcabil talent oratoric. Era efectiv \u00eendr\u0103gostit\u0103 de limba \u015fi cultura francez\u0103, dar mai ales de trei mari personalit\u0103\u0163i, Napoleon I, Ferdinand de Lesseps \u015fi Victor Hugo, Iulia Ha\u0219deu suferind nespus la moartea, \u00een 1885, a lui Hugo, unul din idoli ei.<\/p>\n

T\u00e2n\u0103ra \u00eencepe preg\u0103tirea pentru teza de doctorat, cu tema \u201eFilosofia popular\u0103 la rom\u00e2ni: logica, psihologia, metafizica, etica \u015fi teodiceea\u201d, \u00eens\u0103 \u00een anul 1887, se \u00eemboln\u0103ve\u015fte grav, ignor\u0103 primele semne ale bolii, din prea mult\u0103 dorin\u0163\u0103 de a \u00eenv\u0103\u0163a, iar medicii dau un verdict crunt: are tuberculoz\u0103.<\/p>\n

\u00cen vara anului 1887, vine \u00een vizit\u0103 la Curtea de Arge\u015f, a continuat s\u0103 scrie poezii \u015fi cuget\u0103ri, apoi s-a \u00eentors la Paris, \u00eens\u0103 boala se agraveaz\u0103, iar \u00een aprilie 1888 este obligat\u0103 s\u0103 \u00eentrerup\u0103 studiile. P\u0103rin\u0163ii s\u0103i au dus-o la tratament la Montreux, \u00een Elve\u0163ia, \u00eens\u0103, de\u015fi medicii opinau c\u0103 boala tinerei se va vindeca, starea ei se deteriora vizibil.<\/p>\n

A revenit \u00een Rom\u00e2nia, p\u0103rin\u0163ii s\u0103i o duc la tratament la Agapia, apoi la Bucure\u015fti, \u00eens\u0103 starea fetei era din ce \u00een ce mai rea. Iulia Ha\u015fdeu ajunsese s\u0103 se \u00eempace cu destinul s\u0103u \u015fi, cu ultimele puteri, \u00een martie 1888, scrie poezia \u201eMoartea\u201d, o tulbur\u0103toare transpunere artistic\u0103 a momentelor de final:<\/p>\n

\u201eEu nu ur\u0103sc via\u0163a, de moarte nu mi-e team\u0103,<\/p>\n

C\u0103 ea este lumin\u0103 puternic\u0103 \u015fi cald\u0103,<\/p>\n

Chiar muribundul \u2013 care \u00een pacea ei \u00eel cheam\u0103 \u2013<\/p>\n

Sub pleoape obosite priveli\u015fti noi \u00ee\u015fi scald\u0103.<\/p>\n

Dar sufletul se-av\u00e2nt\u0103-n necunoscuta lume<\/p>\n

\u015ei-n alte corpuri trece, c\u00e2nd poate \u015fti s\u0103 ierte;<\/p>\n

A\u015fa din cupa sacr\u0103 cu to\u0163ii bem, anume,<\/p>\n

\u015ei niciodat\u0103, nimeni, nu poate s-o de\u015farte\u201c\u2026<\/p>\n

Se stinge din via\u0163\u0103 la 29 septembrie 1888, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 la Cimitirul Bellu, momentul tragic d\u0103r\u00e2m\u00e2ndu-l definitiv pe Ha\u015fdeu.<\/p>\n

Dup\u0103 moartea unicei sale fiice, Bogdan Petriceicu Ha\u015fdeu a descoperit cuget\u0103ri, poezii, schi\u0163e de dram\u0103 \u015fi comedii, materiale ale tezei de doctorat, o cantitate impresionant\u0103 de noti\u0163e scrise de t\u00e2n\u0103r\u0103, inclusiv pe patul \u00een care \u015fi-a tr\u0103it ultimele luni.<\/p>\n

Imediat dupa moartea Iuliei, \u00een paginile periodicului \u201eRevista Nou\u201d, al c\u0103rui director era Ha\u015fdeu, au fost publicate c\u00e2teva din poeziile fiicei sale, iar un num\u0103r al publica\u0163iei a fost expediat c\u0103tre colegul \u015fi amicul Michel Br\u00e9al, de la Paris, care i-a confirmat c\u0103 proiectul de a publica operele tinerei \u00een capitala Fran\u0163ei a fost primit cu mare simpatie. Casele de editur\u0103 Hachette \u015fi Socec au g\u0103zduit, \u00een cursul anului 1889, apari\u0163ia celor trei volume din colec\u0163ia \u201e\u0152uvres posthumes\u201d, de Iulia B.P. Ha\u015fdeu. Primul tom, cuprinz\u00e2nd poezii, a ap\u0103rut \u00een martie 1889, sub titlul dorit de poet\u0103, \u201eBourgeons d\u2019Avril\u201d. Michel Br\u00e9al scria, cu \u00eenc\u00e2ntare, la 20 aprilie 1889: \u201efiindc\u0103 a iubit at\u00e2t de mult Fran\u0163a, ea merit\u0103 ca noi s\u0103-i p\u0103str\u0103m totdeauna numele \u00een onoare \u015fi dragoste\u201d.<\/p>\n

Publicarea operelor Iuliei aducea tat\u0103lui o oarecare consolare necesar\u0103 pentru a-\u015fi putea continua existen\u0163a, savantul fiind convins de importan\u0163a tezaurului literar l\u0103sat de fiica sa. Cu toate acestea, tat\u0103l \u00eendurerat a c\u0103utat f\u0103r\u0103 \u00eencetare o explica\u0163ie pentru destinul crunt al tinerei, \u015fi-a pl\u00e2ns fiica f\u0103r\u0103 \u00eencetare \u015fi a a\u015fteptat un semn de la ea.<\/p>\n

Conform celor afirmate de Ha\u015fdeu, \u00een martie 1890, scriitorul a primit acest semn de la fiica sa: \u201eTrecuser\u0103 \u015fase luni dup\u0103 moartea fiicei mele. Era \u00een martie: iarna plecase, prim\u0103vara nu sosise \u00eenc\u0103. \u00centr-o seara umed\u0103 \u015fi posomor\u00e2t\u0103 \u015fedeam singur \u00een odaie, l\u00e2ng\u0103 masa mea de lucru. De-nainte-mi, ca totdeauna, era o testea de h\u00e2rtie \u015fi mai multe creioane. Cum? Nu \u015ftiu, nu \u015ftiu, nu \u015ftiu, dar f\u0103r\u0103 ca s-o \u015ftiu, m\u00e2na mea lua un creion \u015fi-i rezema v\u00e2rful de luciul h\u00e2rtiei. \u00cencepui a sim\u0163i la t\u00e2mpla st\u00e2ng\u0103 b\u0103t\u0103i scurte \u015fi \u00eendesate, \u00eentocmai ca \u015fi c\u00e2nd ar fi fost b\u0103gat \u00eentr-\u00eens\u0103 un aparat telegrafic. Deodat\u0103, m\u00e2n\u0103 mea se puse \u00eentr-o mi\u015fcare f\u0103r\u0103 ast\u00e2mp\u0103r. Vreo cinci secunde cel mult. C\u00e2nd bra\u0163ul se opri \u015fi creionul c\u0103zu dintre degete, m\u0103 sim\u0163ii de\u015fteptat dintr-un somn, de\u015fi eram sigur c\u0103 nu adormisem. Aruncai privirea pe h\u00e2rtie \u015fi cetii acolo foarte limpede: \u00abJe suis heureuse; je t\u2019aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire. Julie Hasdeu\u00bb \u2013 (Sunt fericit\u0103; te iubesc; ne vom revedea; Asta ar trebui s\u0103-\u0163i fie \u00eendeajuns). Era scris \u015fi isc\u0103lit cu slova fiicei mele\u201c, avea s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 Ha\u015fdeu.<\/p>\n

Dup\u0103 aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare, el \u015fi-a f\u0103cut un \u0163el din a reg\u0103si spiritul fiicei disp\u0103rute prin orice mijloace, s-a refugiat \u00een spiritism, apoi a construit un templu \u00een amintirea fiicei sale la cimitirul Bellu, iar \u00een anul 1893 a luat decizia de a ridica un castel, \u00een memoria copilei sale. Castelul Iulia Ha\u015fdeu de la C\u00e2mpina, \u201eMarele templu de dincolo\u201d, a fost ridicat \u00eentre anii 1893-1896, dup\u0103 planurile pe care \u00eens\u0103\u015fi Iulia i le-ar fi transmis tat\u0103lui de pe lumea cealalt\u0103.<\/p>\n

Castelul are o arhitectur\u0103 ce utilizeaz\u0103 elemente cu trimiteri directe c\u0103tre epocile Evului Mediu, o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare de fort\u0103rea\u0163\u0103, de spa\u0163iu \u00eenchis ezoteric.<\/p>\n

Intrarea principal\u0103 este str\u0103juit\u0103 de dou\u0103 tronuri, mari jil\u0163uri din piatr\u0103, a\u015fezate fiecare pe c\u00e2te \u015fapte lespezi ce simbolizeaz\u0103 trecerea sufletului omenesc prin cele \u015fapte etape cunoscute \u00een credin\u0163a popular\u0103 sub denumirea de v\u0103mile v\u0103zduhului, iar l\u00e2ng\u0103 cele dou\u0103 jil\u0163uri sunt sculptate s\u0103ge\u0163ile care indic\u0103 procesul reversibil al re\u00eencarn\u0103rii.<\/p>\n

Aici, Bogdan Petriceicu Ha\u015fdeu d\u0103 via\u0163\u0103 primului volum de spiritism din literatura rom\u00e2n\u0103 \u2013 intitulat \u201eSic Cogito\u201c, o carte creat\u0103 dup\u0103 \u201esfaturile\u201d primite de la Iulia.<\/p>\n

La castel, Ha\u015fdeu a amenajat o camer\u0103 special\u0103 de spiritism \u00een care, ani la r\u00e2nd, a \u00eencercat s\u0103 intre \u00een leg\u0103tur\u0103 cu fiica sa aflat\u0103 pe cealalt\u0103 lume.<\/p>\n

Desigur, e de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 mul\u0163i dintre apropia\u0163i l-au etichetat pe Ha\u015fdeu drept \u201enebun\u201c, explic\u00e2nd c\u0103 \u015fi-a pierdut min\u0163ile de durere, d\u00e2nd na\u015ftere unor fabula\u0163ii.<\/p>\n

Pe c\u00e2nd se afla pe patul de moarte, Iulia F. Ha\u015fdeu i-a amintit so\u0163ului decizia pe care o luaser\u0103 \u00eempreun\u0103: de a dona castelul lor din C\u00e2mpina Academiei Rom\u00e2ne, spre folosul membrilor ei \u201es\u0103raci \u015fi nenoroci\u0163i, mai ales cei de peste Carpa\u0163i\u2026\u00cen fiecare var\u0103 trei membri ai Academiei, fie munteni, fie moldoveni, fie de dincolo, fiecare cu familia sa, cu nevasta \u015fi copila\u015fii, vor putea locui aicea, f\u0103r\u0103 a pl\u0103ti chirie, odihnindu-se \u015fi \u00eentrem\u00e2ndu-se\u201d. De asemenea, toat\u0103 biblioteca lui B. P. Ha\u015fdeu va trece \u00een proprietatea Academiei, \u00eempreun\u0103 cu dreptul exclusiv ca aceasta s\u0103 editeze scrierile lui \u015fi ale fiicei lor, Iulia. So\u0163ia lui Ha\u015fdeu trece la Domnul la 2 iulie 1902, la v\u00e2rsta de 62 ani, iar so\u0163ul s\u0103u a trecut la cele ve\u015fnice la 25 august 1907.<\/p>\n

Castelul de la C\u00e2mpina a dat na\u015ftere, de-a lungul vremii, la nenum\u0103rate legende, chiar \u015fi \u00een zilele noastre unele dintre acestea ar\u0103t\u00e2nd c\u0103, \u00een anumite nop\u0163i, Iulia Ha\u015fdeu putea fi auzit\u0103 c\u00e2nt\u00e2nd la pian, \u00een aplauzele tat\u0103lui s\u0103u, sau c\u0103 Iulia ar fi fost v\u0103zut\u0103 de localnici pe terasa castelului cu un buchet de margarete \u00een bra\u0163e \u015fi c\u0103 a doua zi dup\u0103 apari\u0163ie, gr\u0103dinarul ar fi g\u0103sit \u00een curte flori de margarete, de\u015fi nu era sezonul acestora.<\/p>\n

La 15 iulie 2013, Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei a pus \u00een circula\u021bie, cu ocazia \u00eemplinirii a 175 de ani de la na\u0219terea lui Bogdan Petriceicu Ha\u015fdeu, o moned\u0103 comemorativ\u0103 de aur, cu valoarea nominal\u0103 de 100 de lei, \u00een tiraj de 250 de exemplare.<\/p>\n

\u00cen fiecare an, la data de 2 iulie, la Castelul Iulia Ha\u015fdeu din C\u00e2mpina are loc \u201eS\u0103rb\u0103toarea celor 2 Iulii\u201d, o tradi\u021bie respectat\u0103 de 27 de ani, organizat\u0103 \u00een memoria fiicei savantului Bogdan Petriceicu Ha\u015fdeu \u2013 scriitoarea \u0219i poeta de expresie francez\u0103 Iulia Ha\u015fdeu, care a fost \u0219i prima student\u0103 rom\u00e2nc\u0103 la Sorbona \u2013 \u0219i a so\u021biei acestuia \u2013 Iulia Faliciu Ha\u015fdeu, cele dou\u0103 v\u0103p\u0103i care au \u00eensufle\u021bit existen\u021ba ilustrului nostru om de cultur\u0103.<\/p>\n

Fotografii de R\u0103zvan Moceanu\/Rador<\/a><\/p>\n

\n

\u00ceN CONTEXT<\/h2>\n