[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/Adrian-Severin.jpg”]<\/p>\n
Autor: Adrian Severin<\/em><\/strong><\/p>\n Acum mai mul\u021bi ani, pe c\u00e2nd eram membru al Cur\u021bii de arbitraj comercial interna\u021bional de pe l\u00e2ng\u0103 Camera interna\u021bional\u0103 de comer\u021b de la Paris, plenul acestei institu\u021bii a refuzat confirmarea numirii ca arbitru a unui eminent expert \u00een dreptul transporturilor, \u00eentruc\u00e2t so\u021bia lui, pare-mi-se tot jurist, b\u0103use, cu pu\u021bin timp \u00eenainte, o cafea cu avocatul uneia dintre p\u0103r\u021bile procesului \u00een care ar fi urmat s\u0103 arbitreze. Cu to\u021bii am fost de acord c\u0103 omul era un specialist de marc\u0103 \u0219i de aceea desemnarea lui era perfect justificat\u0103, precum \u0219i c\u0103, indiferent de leg\u0103turile lui personale, directe sau indirecte, cu avoca\u021bii p\u0103r\u021bilor, \u0219i-ar fi \u00eendeplinit mandatul c\u00e2t se poate de corect, dar am concluzionat c\u0103, pentru a ap\u0103ra credibilitatea institu\u021biei la conducerea c\u0103reia ne afl\u0103m, evit\u00e2nd \u0219i cel mai mic motiv pentru specula\u021bii negative, este mai bine s\u0103 refuz\u0103m confirmarea. Pentru elegan\u021b\u0103, s-a decis ca Secretariatul s\u0103 ia contactul cu arbitrul propus, s\u0103 \u00eei comunice rezervele noastre \u0219i s\u0103 \u00eei sugereze ca, pentru a evita refuzul Cur\u021bii, s\u0103 refuze el desemnarea \u00eenainte ca noi s\u0103 facem oficial\u0103 decizia noastr\u0103. Ceea ce s-a \u0219i \u00eent\u00e2mplat. <\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n Nu \u0219tiu dac\u0103 acest standard mai este \u00een vigoare azi la Paris, dar, cu certitudine nu este cunoscut \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n CE ESTE \u0218I CE TREBUIE S\u0102 FIE CURTEA CONSTITU\u021aIONAL\u0102?<\/strong><\/p>\n Curtea Constitu\u021bional\u0103 este, a\u0219a cum o spune \u0219i Enciclopedia juridic\u0103 rom\u00e2n\u0103, dar cum mai to\u021bi o ignor\u0103, o Adunare constituant\u0103 permanent\u0103 cu competen\u021ba limitat\u0103 la interpretarea oficial\u0103 \u0219i de aceea general obligatorie a prevederilor Constitu\u021biei, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t concep\u021bia politic\u0103 existent\u0103 la adoptarea ei s\u0103 fie conservat\u0103, dar, \u00een acela\u0219i timp, \u00een\u021belegerea respectivelor prevederi s\u0103 fie \u0219i adaptat\u0103 la realit\u0103\u021bile sociale \u00een permanent\u0103 schimbare, cu toate nevoile lor curente. Astfel bazele ordinii publice r\u0103m\u00e2n stabile f\u0103r\u0103 a deveni anacronice.\u00a0<\/strong><\/p>\n Spre deosebire de celelalte legi, legea fundamental\u0103, Constitu\u021bia, care este sinteza juridic\u0103 a identit\u0103\u021bii na\u021bionale \u0219i totodat\u0103 forma esen\u021bializat\u0103 \u00een expresie juridic\u0103 a concep\u021biei politice adoptate pentru a da con\u021binut contractului social (cel \u00eentre cet\u0103\u021beni \u0219i \u00eentre cet\u0103\u021beni \u0219i institu\u021biile sistemului lor de organizare politic\u0103 comunitar\u0103), trebuie s\u0103 dureze \u0219i, deci, nu se poate schimba u\u0219or. Pentru ca ea s\u0103 fie interpretat\u0103 \u0219i aplicat\u0103 unitar, dar \u0219i pentru ca dinamica vie\u021bii comunitare \u0219i realit\u0103\u021bile noi ap\u0103rute \u00een siajul acesteia s\u0103 nu fie sufocat\u0103 de concep\u021bii politice vechi, a fost creat\u0103 Curtea Constitu\u021bional\u0103 ca institu\u021bie unic\u0103 \u0219i de sine st\u0103t\u0103toare, de control al conformit\u0103\u021bii constitu\u021bionale sau de contencios constitu\u021bional. Ea este o institu\u021bie politic\u0103 oper\u00e2nd cu instrumente juridice, chemat\u0103 s\u0103 garanteze echilibrul \u0219i cooperarea \u00eentre puterile statului (legislativ\u0103, executiv\u0103 \u0219i judec\u0103toreasc\u0103) \u00een cadrul unui anumit sistem de organizare a societ\u0103\u021bii \u2013 \u00een cazul Rom\u00e2niei, sistemul democratic, republican, parlamentar (nu semipreziden\u021bial).<\/p>\n De aceea, CCR nici nu poate face parte din puterea judec\u0103toreasc\u0103, iar membrii s\u0103i sunt numi\u021bi politic de o manier\u0103 care s\u0103 respecte c\u00e2t mai exact op\u021biunile politice ale societ\u0103\u021bii (la un moment dat, dar \u0219i \u00een evolu\u021bia lor) reflectate \u00een structura Parlamentului \u0219i \u00een persoana Pre\u0219edintelui Republicii (la r\u00e2ndul s\u0103u garant, f\u0103r\u0103 puteri executive, al ordinii constitu\u021bionale \u0219i mediator \u00eentre puterile statului, precum \u0219i \u00eentre stat \u0219i societate).<\/p>\n Un mecanism at\u00e2t de complicat chemat a r\u0103spunde unor nevoi at\u00e2t de complexe, ca orice alt mecanism complicat, se poate deregla u\u0219or. \u00cen cazul Rom\u00e2niei \u2013 caracterizat de tradi\u021bii autoritare \u0219i egalitate \u00een organizarea societ\u0103\u021bii, de un mare deficit de cultur\u0103 politic\u0103 \u0219i juridic\u0103 la nivel de mas\u0103, precum \u0219i de o clas\u0103 conduc\u0103toare cu interese \u0219i concep\u021bii oligarhice, a c\u0103rei alergie la tot ce este democratic a condus la alergia fa\u021b\u0103 de tot ceea ce este valoare \u0219i interes na\u021bional \u2013 dereglarea s-a produs rapid \u0219i dramatic. Faptul s-a reflectat \u00een alternan\u021ba deciziilor luminate, mai multe la \u00eenceput, cu deciziile catastrofale, tot mai numeroase odat\u0103 cu trecerea timpului, cele din urm\u0103 adoptate \u00een special \u00een momente critice, sub presiuni politice (le-a\u0219 numi mai exact violen\u021be politice ale de\u021bin\u0103torilor puterii executive) exercitate cu inten\u021bia de a \u00eenlocui democra\u021bia (sau meritocra\u021bia) cu oligarhia. Din instrument al conserv\u0103rii ordinii democratice, CCR s-a transformat \u00een instrument al emergen\u021bei nelegitime a ordinii oligarhice. Din institu\u021bie creat\u0103 pentru a garanta democra\u021bia constitu\u021bional\u0103 rom\u00e2n\u0103, \u00een institu\u021bie folosit\u0103 chiar \u00eempotriva scopului pentru care a fost conceput\u0103, respectiv ca demolator al ordinii democrate \u0219i schel\u0103 de sus\u021binere a unei ordini opuse, oligarhice.\u00a0<\/strong><\/p>\n Desfiin\u021barea Cur\u021bii Constitu\u021bionale nu ar rezolva nimic \u00een sensul reabilit\u0103rii democra\u021biei \u0219i \/ sau meritocra\u021biei. Dimpotriv\u0103, ar da drum \u0219i mai liber pentru ascensiunea oligarhiei \u0219i, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, a tiraniei. C\u00e2nd o pies\u0103 esen\u021bial\u0103 a unei ma\u0219in\u0103rii, menit\u0103 s\u0103 asigure coeren\u021ba func\u021bional\u0103 a angrenajului, se defecteaz\u0103, o repari, dar nu o arunci, l\u0103s\u00e2nd ansamblul f\u0103r\u0103 ea.<\/p>\n Marea noastr\u0103 problem\u0103 este cu criza democra\u021biei \u0219i, mai exact, a statului na\u021bional democratic suveran rom\u00e2n, iar nu cu criza CCR.<\/strong> Recuperarea \u0219i reabilitarea statului va conduce \u0219i la repararea instan\u021bei de contencios constitu\u021bional. Statul nostru na\u021bional democratic a devenit nefunc\u021bional nu din cauza CCR, ci CCR a devenit nefunc\u021bional din cauza derapajelor antidemocratice \u0219i antina\u021bionale ale puterilor statului. Desigur, cu privire la aceste derapaje CCR poart\u0103 o mare vin\u0103; dar lichidarea CCR nu rezolv\u0103 problema, ci doar o agraveaz\u0103.\u00a0<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n MANDATUL VICIAT AL PRE\u0218EDINTEI CCR<\/strong><\/p>\n Dar nu despre asta vreau s\u0103 vorbesc acum, ci despre presiunea popular\u0103 care trebuie s\u0103 conduc\u0103 la plecarea actualei pre\u0219edinte a Cur\u021bii.<\/p>\n Comentariile mele anterioare legate de natura \u0219i func\u021biile CCR au fost menite s\u0103 arate c\u0103, spre deosebire de Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei, care trebuie s\u0103 medieze \u00eentre puteri pentru a p\u0103stra echilibrul lor dinamic r\u0103m\u00e2n\u00e2nd mereu \u00een afara lor, instan\u021ba de contencios constitu\u021bional nu are a dialoga cu ele, ci doar a le ghida cu caracter obligatoriu \u00een cadrul ordinii constitu\u021bionale \u0219i a solu\u021biona litigiile dintre ele. Pre\u0219edintele nu poate decide, ci numai faciliteaz\u0103. Ca mediator poate depune diligen\u021be, dar nu poate decide nimic. CCR nu are o func\u021bie de pruden\u021b\u0103 \u0219i diligen\u021b\u0103, ci una de decizie \u00een ap\u0103rarea ordinii publice. De aceea, aceast\u0103 institu\u021bie, pentru a r\u0103m\u00e2ne neutr\u0103 \u0219i impar\u021bial\u0103 raportat la interesele \u0219i comportamentele puterilor statului dintre care \u0219i din care nu face parte, nu are dreptul \u0219i nici nevoia de a avea alte leg\u0103turi cu ele \u00een afara celor jurisdic\u021bionale.\u00a0<\/strong><\/p>\n Chestiunile administrative, dac\u0103 apar, se rezolv\u0103 la nivelul aparatului administrativ (secretariatul) Cur\u021bii, iar nu prin implicarea judec\u0103torilor. Ca s\u0103 nu mai vorbim c\u0103 pentru o institu\u021bie cu doar nou\u0103 membri de baz\u0103, asemenea nevoi nu au cum fi at\u00e2t de complexe \u00eenc\u00e2t s\u0103 reclame implic\u0103ri la v\u00e2rf. Chiar dac\u0103 astfel de nevoi ar ap\u0103rea ele trebuie consumate la vedere, de preferin\u021b\u0103 \u00een scris.<\/p>\n Prin urmare, nu exist\u0103 nici un motiv pentru care pre\u0219edintele CCR trebuia s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu \u0219eful Guvernului.<\/strong> Mai ales \u00eentr-un moment \u00een care Guvernul, ca \u0219i titularul biroului \u00een care cei doi s-au \u00eent\u00e2lnit, pre\u0219edintele Senatului, lider al unui anumit partid, aveau interese directe \u00eentr-o anumit\u0103 solu\u021bie dat\u0103 unei cauze aflate pe rolul Cur\u021bii.<\/p>\n Instan\u021ba de contencios constitu\u021bional trebuie, a\u0219a cum am ar\u0103tat, s\u0103 delimiteze cadrul \u00een care puterile statului se pot mi\u0219ca. De aceea, orice conversa\u021bie cu acestea \u00een afara procedurilor oficiale este interzis\u0103. Ea creeaz\u0103 dubii cu privire la corectitudinea Cur\u021bii, \u00een condi\u021biile \u00een care respectul cet\u0103\u021benilor pentru lege \u0219i ordinea social\u0103 decurg\u00e2nd din el nu se bazeaz\u0103 pe teama de sanc\u021biune, de puterea de coerci\u021bie a statului, ci pe \u00eencrederea general\u0103 c\u0103 legea este dreapt\u0103, just\u0103, adecvat\u0103, corect adoptat\u0103 \u0219i interpretat\u0103 \u00een interes comun.<\/strong><\/p>\n Or, cum poate fi men\u021binut\u0103 aceast\u0103 \u00eencredere atunci c\u00e2nd pre\u0219edintele CCR are \u00eent\u00e2lniri de tain\u0103 cu \u0219efii puterilor interesate \u00een deciziile sale? Nu se poate! \u0218i atunci cel vinovat de aceast\u0103 neputin\u021b\u0103 trebuie s\u0103 plece. Nu ca pedeaps\u0103, ci ca m\u0103sur\u0103 de igien\u0103 necesar\u0103 recuper\u0103rii \u00eencrederii institu\u021bionale.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n Vorba colegilor domniei sale, prin simplul fapt al \u00eent\u00e2lnirii de tain\u0103 cu cineva cu care nu avea de ce, nu putea \u0219i nu trebuia s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103, doamna Simina T\u0103n\u0103sescu \u201ea alterat mandatul\u201d al c\u0103rei titular era. Mai precis a compromis \u00eencrederea esen\u021bial\u0103 \u00een corectitudinea exercit\u0103rii acelui mandat. Astfel, mandatul cu pricina a fost \u0219i r\u0103m\u00e2ne viciat structural, integritatea \u0219i credibilitatea sa fiind esen\u021bialmente afectate prin ac\u021biunea nelegitim\u0103 a de\u021bin\u0103torului s\u0103u.<\/strong><\/p>\n C\u00e2t timp acesta va continua s\u0103 \u00eel exercite ne\u00eencrederea va continua s\u0103 existe. \u0218i nu doar la adresa numitei doamne \u0219i nici m\u0103car nu numai la adresa CCR, ci la adresa viabilit\u0103\u021bii \u0219i vitalit\u0103\u021bii ordinii noastre publice, afect\u00e2nd o coeziune na\u021bional\u0103 \u0219i a\u0219a profund deteriorat\u0103 de lovitura de stat continuat\u0103 \u00een condi\u021biile c\u0103reia tr\u0103im, cu momentul ei culminant din decembrie 2024.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n \u0218TIIN\u021a\u0102 JURIDIC\u0102 \u0218I CON\u0218TIIN\u021a\u0102 JURIDIC\u0102<\/strong><\/p>\n Pot crede c\u0103 doamna T\u0103n\u0103sescu nu a fost animat\u0103 de inten\u021bii rele. Dac\u0103 inten\u021biile nu o descalific\u0103, instinctele o fac. Simina T\u0103n\u0103sescu nu are instincte de jurist, ci de politruc. Iar asta o descalific\u0103 \u00een calitate de jurist.<\/strong><\/p>\n C\u00e2nd era consilier preziden\u021bial, instinctul i-a spus c\u0103, fiind o p\u0103rticic\u0103 din Vod\u0103, ca membru al echipei de yesmani \u0219i sicofan\u021bi de la Cotroceni, este mai mult dec\u00e2t firesc s\u0103 \u00eel abordeze pe unul dintre membrii CCR pentru a-i cere s\u0103 favorizeze o anumit\u0103 decizie. La urma urmei de ce s\u0103 nu o fac\u0103?! Doar \u00eei cerea ceva unui \u201ecoleg\u201d \u0219i colegii trebuie s\u0103 se ajute \u00eentre ei, iar totul era \u00een interesul \u0219efului s\u0103u care pentru ea se confunda cu statul. Astfel totul era \u00een interesul statului. Tot ce crede \u0219i vrea \u0219eful (statului) este \u201elegal\u201d; nu el este sub lege, ci legea este sub el. Nu-i a\u0219a?!<\/p>\n Cu certitudine nu lipsa de cuno\u0219tin\u021be juridice, ci de instinct juridic o face pe doamna T\u0103n\u0103sescu s\u0103 confunde guvernarea prin lege cu guvernarea legii.<\/strong> Legea este expresia puterii. Ce cred de\u021bin\u0103torii puterii \u0219i ce fac ei este, deci, legal. Pentru aceast\u0103 profesoar\u0103 de drept constitu\u021bional, cu numai doi ani de experien\u021b\u0103 ca judec\u0103tor, nu Constitu\u021bia ne guverneaz\u0103, ci aceia care, de\u021bin\u00e2nd puterea de a o aplica de\u021bin \u0219i puterea de a o interpreta \u0219i se folosesc de aceasta d\u00e2ndu-i \u00een\u021belesuri potrivite cu ceea ce cred ei c\u0103 este bine pentru grupul lor interese identificat cu statul; ei sunt statul \u00eentruc\u00e2t au confiscat statul.<\/p>\n \u00centr-un studiu publicat de Simina T\u0103n\u0103sescu dup\u0103 lovitura de stat din 2024, la care a fost complice \u00een calitate de membru CCR, ea teoretiza suprema\u021bia securit\u0103\u021bii statului a c\u0103rei ap\u0103rare o punea deasupra ap\u0103r\u0103rii drepturilor omului \u0219i cet\u0103\u021beanului. Aceasta pe c\u00e2nd Constitu\u021bia noastr\u0103 din 1991 are ca principal subiect cet\u0103\u021beanul ca titular originar al suveranit\u0103\u021bii din care \u00ee\u0219i trage puterea \u0219i suveranitatea statului.<\/p>\n Un stat liber cu adev\u0103rat este un stat cu cet\u0103\u021beni liberi. Un stat guvernat de lege este acela \u00een care legea are ca fundament \u0219i argument puterea cet\u0103\u021beanului, iar nu cea a unor institu\u021bii birocratice auto legitimate. Nesiguran\u021ba cet\u0103\u021beanului se transfer\u0103 \u00een nesiguran\u021ba statului; siguran\u021ba statului nu se poate consolida prin m\u0103rirea nesiguran\u021bei cet\u0103\u021benilor. <\/strong>Nucleul dur din punct de vedere etic \u0219i ideologic al Constitu\u021biei Rom\u00e2niei sunt drepturile (\u0219i obliga\u021biile) cet\u0103\u021benilor, iar nu construc\u021bia institu\u021bional\u0103. Aceasta deriv\u0103 din cele dint\u00e2i \u0219i este pus\u0103 \u00een slujba lor.<\/p>\n Desigur c\u0103 drepturile individuale pot cunoa\u0219te anumite limit\u0103ri pentru a permite armonia colectiv\u0103, dar binele colectiv nu este unul definit pe deasupra indivizilor \u0219i f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu ei, potrivit unor interese de clan, ci reprezint\u0103 sinteza intereselor individuale \u0219i rezult\u0103 din ele.<\/p>\n Pre\u0219edinta CCR, cea care \u00een calitate de consilier al unui lider politic, a crezut c\u0103 ap\u0103rarea constitu\u021bionalit\u0103\u021bii \u00eenseamn\u0103 supunerea fa\u021b\u0103 de directivele acestuia, are convingerea intim\u0103 c\u0103 cet\u0103\u021beanul este subordonat statului \u0219i nu statul \u00een serviciul cet\u0103\u021beanului. Iar atunci c\u00e2nd o institu\u021bie democratic\u0103 cu func\u021bia de garant al democra\u021biei are \u00een compunerea ei persoane cu instincte antidemocratice, rezultatul este coruperea ordinii democratice. Or, o ordine statal\u0103 corupt\u0103 genereaz\u0103 corup\u021bie la nivelul institu\u021biilor, \u0219i de acolo la cel al cet\u0103\u021benilor zi de zi, ceas de ceas \u0219i \u00een propor\u021bie de mas\u0103.<\/strong><\/p>\n V\u0103 da\u021bi seama ce le spune studen\u021bilor profesoara Simina T\u0103n\u0103sescu \u0219i ce juri\u0219ti (constitu\u021bionali\u0219ti \u0219i nu numai) va a avea Rom\u00e2nia \u00een viitor?! Sesiza\u021bi pericolul existent nu numai pentru activitatea CCR de ast\u0103zi, ci \u0219i pentru viitorul ordinii de drept a na\u021biunii rom\u00e2ne?!<\/p>\n OBLIGA\u021aIA DE A PLECA<\/strong><\/p>\n Surprins\u0103 \u00een flagrant de neconstitu\u021bionalitate ca reprezentant al administra\u021biei preziden\u021biale, doamna T\u0103n\u0103sescu a demisionat nu pentru c\u0103 \u0219i-ar fi recunoscut vreo vin\u0103 sau pentru c\u0103 ar fi crezut c\u0103 \u00eendepline\u0219te un act de onoare, ci pentru c\u0103 a\u0219a i-a cerut Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei, \u00een numele c\u0103ruia ac\u021bionase, ca s\u0103 \u00ee\u0219i salveze imaginea.<\/p>\n De aceast\u0103 dat\u0103, \u0219eful institu\u021biei compromise este ea \u00eens\u0103\u0219i. Or, ea nu are nici o ap\u0103sare de con\u0219tiin\u021b\u0103. \u0218i-a f\u0103cut doar datoria cooper\u00e2nd cu institu\u021biile pe care chipurile le \u021bine \u00een \u021barcul constitu\u021bional, tot a\u0219a cum o fost\u0103 odioas\u0103 pre\u0219edint\u0103 a \u00ceCCJ, Livia Stanciu, \u00ee\u0219i f\u0103cea datoria\u00a0 servind \u201eparteneriatul de n\u0103dejde\u201d \u00eentre judec\u0103tori \u0219i procurori. \u00cen ambele cazuri, evident, \u00eempotriva celor de la care legea \u00ee\u0219i trage legitimitatea \u0219i care a\u0219teapt\u0103 protec\u021bia statului respectuos fa\u021b\u0103 de ea.<\/p>\n \u00cen condi\u021biile unei Constitu\u021bii multiplu violate \u0219i aflat\u0103 \u00een moarte clinic\u0103, asemenea fapte nu sunt explicit incriminate \u0219i sanc\u021bionate.<\/p>\n Singurul care \u00eei poate impune demisia doamnei T\u0103n\u0103sescu este poporul. \u0218i nu doar demisia din func\u021bia preziden\u021bial\u0103 ob\u021binut\u0103 ca recompens\u0103 pentru un demers menit a deturna judecata CCR, \u0219i nici doar din cea de judec\u0103tor de constitu\u021bionalitate, ci din profesia juridic\u0103. Cu asemenea instincte nu po\u021bi fi jurist. Cel pu\u021bin nu jurist \u00eentr-un stat de drept. Adic\u0103 un stat democratic guvernat de lege. \u00a0<\/strong><\/p>\n Poate a\u0219a va \u00een\u021belege \u0219i domnia sa \u0219i cei care iau lumin\u0103 de la ea, cine este de\u021bin\u0103torul adev\u0103ratei puteri; a puterii celor f\u0103r\u0103 de putere pe care ea \u0219i clanurile corupte servite de ea o dispre\u021buie\u0219te absolut.<\/p>\n Autor: Adrian Severin<\/em><\/strong><\/p>\n Acum mai mul\u021bi ani, pe c\u00e2nd eram membru al Cur\u021bii de arbitraj comercial interna\u021bional de pe l\u00e2ng\u0103 Camera interna\u021bional\u0103 de comer\u021b de la Paris, plenul acestei institu\u021bii a refuzat confirmarea numirii ca arbitru a unui eminent expert \u00een dreptul transporturilor, \u00eentruc\u00e2t so\u021bia lui, pare-mi-se tot jurist, b\u0103use, cu pu\u021bin timp \u00eenainte, o cafea cu avocatul uneia dintre p\u0103r\u021bile procesului \u00een care ar fi urmat s\u0103 arbitreze. Cu to\u021bii am fost de acord c\u0103 omul era un specialist de marc\u0103 \u0219i de aceea desemnarea lui era perfect justificat\u0103, precum \u0219i c\u0103, indiferent de leg\u0103turile lui personale, directe sau indirecte, cu avoca\u021bii p\u0103r\u021bilor, \u0219i-ar fi \u00eendeplinit mandatul c\u00e2t se poate de corect, dar am concluzionat c\u0103, pentru a ap\u0103ra credibilitatea institu\u021biei la conducerea c\u0103reia ne afl\u0103m, evit\u00e2nd \u0219i cel mai mic motiv pentru specula\u021bii negative, este mai bine s\u0103 refuz\u0103m confirmarea. Pentru elegan\u021b\u0103, s-a decis ca Secretariatul s\u0103 ia contactul cu arbitrul propus, s\u0103 \u00eei comunice rezervele noastre \u0219i s\u0103 \u00eei sugereze ca, pentru a evita refuzul Cur\u021bii, s\u0103 refuze el desemnarea \u00eenainte ca noi s\u0103 facem oficial\u0103 decizia noastr\u0103. Ceea ce s-a \u0219i \u00eent\u00e2mplat. <\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n Nu \u0219tiu dac\u0103 acest standard mai este \u00een vigoare azi la Paris, dar, cu certitudine nu este cunoscut \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n CE ESTE \u0218I CE TREBUIE S\u0102 FIE CURTEA CONSTITU\u021aIONAL\u0102?<\/strong><\/p>\n Curtea Constitu\u021bional\u0103 este, a\u0219a cum o spune \u0219i Enciclopedia juridic\u0103 rom\u00e2n\u0103, dar cum mai to\u021bi o ignor\u0103, o Adunare constituant\u0103 permanent\u0103 cu competen\u021ba limitat\u0103 la interpretarea oficial\u0103 \u0219i de aceea general obligatorie a prevederilor Constitu\u021biei, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t concep\u021bia politic\u0103 existent\u0103 la adoptarea ei s\u0103 fie conservat\u0103, dar, \u00een acela\u0219i timp, \u00een\u021belegerea respectivelor prevederi s\u0103 fie \u0219i adaptat\u0103 la realit\u0103\u021bile sociale \u00een permanent\u0103 schimbare, cu toate nevoile lor curente. Astfel bazele ordinii publice r\u0103m\u00e2n stabile f\u0103r\u0103 a deveni anacronice.\u00a0<\/strong><\/p>\n Spre deosebire de celelalte legi, legea fundamental\u0103, Constitu\u021bia, care este sinteza juridic\u0103 a identit\u0103\u021bii na\u021bionale \u0219i totodat\u0103 forma esen\u021bializat\u0103 \u00een expresie juridic\u0103 a concep\u021biei politice adoptate pentru a da con\u021binut contractului social (cel \u00eentre cet\u0103\u021beni \u0219i \u00eentre cet\u0103\u021beni \u0219i institu\u021biile sistemului lor de organizare politic\u0103 comunitar\u0103), trebuie s\u0103 dureze \u0219i, deci, nu se poate schimba u\u0219or. Pentru ca ea s\u0103 fie interpretat\u0103 \u0219i aplicat\u0103 unitar, dar \u0219i pentru ca dinamica vie\u021bii comunitare \u0219i realit\u0103\u021bile noi ap\u0103rute \u00een siajul acesteia s\u0103 nu fie sufocat\u0103 de concep\u021bii politice vechi, a fost creat\u0103 Curtea Constitu\u021bional\u0103 ca institu\u021bie unic\u0103 \u0219i de sine st\u0103t\u0103toare, de control al conformit\u0103\u021bii constitu\u021bionale sau de contencios constitu\u021bional. Ea este o institu\u021bie politic\u0103 oper\u00e2nd cu instrumente juridice, chemat\u0103 s\u0103 garanteze echilibrul \u0219i cooperarea \u00eentre puterile statului (legislativ\u0103, executiv\u0103 \u0219i judec\u0103toreasc\u0103) \u00een cadrul unui anumit sistem de organizare a societ\u0103\u021bii \u2013 \u00een cazul Rom\u00e2niei, sistemul democratic, republican, parlamentar (nu semipreziden\u021bial).<\/p>\n De aceea, CCR nici nu poate face parte din puterea judec\u0103toreasc\u0103, iar membrii s\u0103i sunt numi\u021bi politic de o manier\u0103 care s\u0103 respecte c\u00e2t mai exact op\u021biunile politice ale societ\u0103\u021bii (la un moment dat, dar \u0219i \u00een evolu\u021bia lor) reflectate \u00een structura Parlamentului \u0219i \u00een persoana Pre\u0219edintelui Republicii (la r\u00e2ndul s\u0103u garant, f\u0103r\u0103 puteri executive, al ordinii constitu\u021bionale \u0219i mediator \u00eentre puterile statului, precum \u0219i \u00eentre stat \u0219i societate).<\/p>\n Un mecanism at\u00e2t de complicat chemat a r\u0103spunde unor nevoi at\u00e2t de complexe, ca orice alt mecanism complicat, se poate deregla u\u0219or. \u00cen cazul Rom\u00e2niei \u2013 caracterizat de tradi\u021bii autoritare \u0219i egalitate \u00een organizarea societ\u0103\u021bii, de un mare deficit de cultur\u0103 politic\u0103 \u0219i juridic\u0103 la nivel de mas\u0103, precum \u0219i de o clas\u0103 conduc\u0103toare cu interese \u0219i concep\u021bii oligarhice, a c\u0103rei alergie la tot ce este democratic a condus la alergia fa\u021b\u0103 de tot ceea ce este valoare \u0219i interes na\u021bional \u2013 dereglarea s-a produs rapid \u0219i dramatic. Faptul s-a reflectat \u00een alternan\u021ba deciziilor luminate, mai multe la \u00eenceput, cu deciziile catastrofale, tot mai numeroase odat\u0103 cu trecerea timpului, cele din urm\u0103 adoptate \u00een special \u00een momente critice, sub presiuni politice (le-a\u0219 numi mai exact violen\u021be politice ale de\u021bin\u0103torilor puterii executive) exercitate cu inten\u021bia de a \u00eenlocui democra\u021bia (sau meritocra\u021bia) cu oligarhia. Din instrument al conserv\u0103rii ordinii democratice, CCR s-a transformat \u00een instrument al emergen\u021bei nelegitime a ordinii oligarhice. Din institu\u021bie creat\u0103 pentru a garanta democra\u021bia constitu\u021bional\u0103 rom\u00e2n\u0103, \u00een institu\u021bie folosit\u0103 chiar \u00eempotriva scopului pentru care a fost conceput\u0103, respectiv ca demolator al ordinii democrate \u0219i schel\u0103 de sus\u021binere a unei ordini opuse, oligarhice.\u00a0<\/strong><\/p>\n Desfiin\u021barea Cur\u021bii Constitu\u021bionale nu ar rezolva nimic \u00een sensul reabilit\u0103rii democra\u021biei \u0219i \/ sau meritocra\u021biei. Dimpotriv\u0103, ar da drum \u0219i mai liber pentru ascensiunea oligarhiei \u0219i, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, a tiraniei. C\u00e2nd o pies\u0103 esen\u021bial\u0103 a unei ma\u0219in\u0103rii, menit\u0103 s\u0103 asigure coeren\u021ba func\u021bional\u0103 a angrenajului, se defecteaz\u0103, o repari, dar nu o arunci, l\u0103s\u00e2nd ansamblul f\u0103r\u0103 ea.<\/p>\n Marea noastr\u0103 problem\u0103 este cu criza democra\u021biei \u0219i, mai exact, a statului na\u021bional democratic suveran rom\u00e2n, iar nu cu criza CCR.<\/strong> Recuperarea \u0219i reabilitarea statului va conduce \u0219i la repararea instan\u021bei de contencios constitu\u021bional. Statul nostru na\u021bional democratic a devenit nefunc\u021bional nu din cauza CCR, ci CCR a devenit nefunc\u021bional din cauza derapajelor antidemocratice \u0219i antina\u021bionale ale puterilor statului. Desigur, cu privire la aceste derapaje CCR poart\u0103 o mare vin\u0103; dar lichidarea CCR nu rezolv\u0103 problema, ci doar o agraveaz\u0103.\u00a0<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n MANDATUL VICIAT AL PRE\u0218EDINTEI CCR<\/strong><\/p>\n Dar nu despre asta vreau s\u0103 vorbesc acum, ci despre presiunea popular\u0103 care trebuie s\u0103 conduc\u0103 la plecarea actualei pre\u0219edinte a Cur\u021bii.<\/p>\n Comentariile mele anterioare legate de natura \u0219i func\u021biile CCR au fost menite s\u0103 arate c\u0103, spre deosebire de Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei, care trebuie s\u0103 medieze \u00eentre puteri pentru a p\u0103stra echilibrul lor dinamic r\u0103m\u00e2n\u00e2nd mereu \u00een afara lor, instan\u021ba de contencios constitu\u021bional nu are a dialoga cu ele, ci doar a le ghida cu caracter obligatoriu \u00een cadrul ordinii constitu\u021bionale \u0219i a solu\u021biona litigiile dintre ele. Pre\u0219edintele nu poate decide, ci numai faciliteaz\u0103. Ca mediator poate depune diligen\u021be, dar nu poate decide nimic. CCR nu are o func\u021bie de pruden\u021b\u0103 \u0219i diligen\u021b\u0103, ci una de decizie \u00een ap\u0103rarea ordinii publice. De aceea, aceast\u0103 institu\u021bie, pentru a r\u0103m\u00e2ne neutr\u0103 \u0219i impar\u021bial\u0103 raportat la interesele \u0219i comportamentele puterilor statului dintre care \u0219i din care nu face parte, nu are dreptul \u0219i nici nevoia de a avea alte leg\u0103turi cu ele \u00een afara celor jurisdic\u021bionale.\u00a0<\/strong><\/p>\n Chestiunile administrative, dac\u0103 apar, se rezolv\u0103 la nivelul aparatului administrativ (secretariatul) Cur\u021bii, iar nu prin implicarea judec\u0103torilor. Ca s\u0103 nu mai vorbim c\u0103 pentru o institu\u021bie cu doar nou\u0103 membri de baz\u0103, asemenea nevoi nu au cum fi at\u00e2t de complexe \u00eenc\u00e2t s\u0103 reclame implic\u0103ri la v\u00e2rf. Chiar dac\u0103 astfel de nevoi ar ap\u0103rea ele trebuie consumate la vedere, de preferin\u021b\u0103 \u00een scris.<\/p>\n Prin urmare, nu exist\u0103 nici un motiv pentru care pre\u0219edintele CCR trebuia s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu \u0219eful Guvernului.<\/strong> Mai ales \u00eentr-un moment \u00een care Guvernul, ca \u0219i titularul biroului \u00een care cei doi s-au \u00eent\u00e2lnit, pre\u0219edintele Senatului, lider al unui anumit partid, aveau interese directe \u00eentr-o anumit\u0103 solu\u021bie dat\u0103 unei cauze aflate pe rolul Cur\u021bii.<\/p>\n Instan\u021ba de contencios constitu\u021bional trebuie, a\u0219a cum am ar\u0103tat, s\u0103 delimiteze cadrul \u00een care puterile statului se pot mi\u0219ca. De aceea, orice conversa\u021bie cu acestea \u00een afara procedurilor oficiale este interzis\u0103. Ea creeaz\u0103 dubii cu privire la corectitudinea Cur\u021bii, \u00een condi\u021biile \u00een care respectul cet\u0103\u021benilor pentru lege \u0219i ordinea social\u0103 decurg\u00e2nd din el nu se bazeaz\u0103 pe teama de sanc\u021biune, de puterea de coerci\u021bie a statului, ci pe \u00eencrederea general\u0103 c\u0103 legea este dreapt\u0103, just\u0103, adecvat\u0103, corect adoptat\u0103 \u0219i interpretat\u0103 \u00een interes comun.<\/strong><\/p>\n Or, cum poate fi men\u021binut\u0103 aceast\u0103 \u00eencredere atunci c\u00e2nd pre\u0219edintele CCR are \u00eent\u00e2lniri de tain\u0103 cu \u0219efii puterilor interesate \u00een deciziile sale? Nu se poate! \u0218i atunci cel vinovat de aceast\u0103 neputin\u021b\u0103 trebuie s\u0103 plece. Nu ca pedeaps\u0103, ci ca m\u0103sur\u0103 de igien\u0103 necesar\u0103 recuper\u0103rii \u00eencrederii institu\u021bionale.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n Vorba colegilor domniei sale, prin simplul fapt al \u00eent\u00e2lnirii de tain\u0103 cu cineva cu care nu avea de ce, nu putea \u0219i nu trebuia s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103, doamna Simina T\u0103n\u0103sescu \u201ea alterat mandatul\u201d al c\u0103rei titular era. Mai precis a compromis \u00eencrederea esen\u021bial\u0103 \u00een corectitudinea exercit\u0103rii acelui mandat. Astfel, mandatul cu pricina a fost \u0219i r\u0103m\u00e2ne viciat structural, integritatea \u0219i credibilitatea sa fiind esen\u021bialmente afectate prin ac\u021biunea nelegitim\u0103 a de\u021bin\u0103torului s\u0103u.<\/strong><\/p>\n C\u00e2t timp acesta va continua s\u0103 \u00eel exercite ne\u00eencrederea va continua s\u0103 existe. \u0218i nu doar la adresa numitei doamne \u0219i nici m\u0103car nu numai la adresa CCR, ci la adresa viabilit\u0103\u021bii \u0219i vitalit\u0103\u021bii ordinii noastre publice, afect\u00e2nd o coeziune na\u021bional\u0103 \u0219i a\u0219a profund deteriorat\u0103 de lovitura de stat continuat\u0103 \u00een condi\u021biile c\u0103reia tr\u0103im, cu momentul ei culminant din decembrie 2024.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n \u0218TIIN\u021a\u0102 JURIDIC\u0102 \u0218I CON\u0218TIIN\u021a\u0102 JURIDIC\u0102<\/strong><\/p>\n Pot crede c\u0103 doamna T\u0103n\u0103sescu nu a fost animat\u0103 de inten\u021bii rele. Dac\u0103 inten\u021biile nu o descalific\u0103, instinctele o fac. Simina T\u0103n\u0103sescu nu are instincte de jurist, ci de politruc. Iar asta o descalific\u0103 \u00een calitate de jurist.<\/strong><\/p>\n C\u00e2nd era consilier preziden\u021bial, instinctul i-a spus c\u0103, fiind o p\u0103rticic\u0103 din Vod\u0103, ca membru al echipei de yesmani \u0219i sicofan\u021bi de la Cotroceni, este mai mult dec\u00e2t firesc s\u0103 \u00eel abordeze pe unul dintre membrii CCR pentru a-i cere s\u0103 favorizeze o anumit\u0103 decizie. La urma urmei de ce s\u0103 nu o fac\u0103?! Doar \u00eei cerea ceva unui \u201ecoleg\u201d \u0219i colegii trebuie s\u0103 se ajute \u00eentre ei, iar totul era \u00een interesul \u0219efului s\u0103u care pentru ea se confunda cu statul. Astfel totul era \u00een interesul statului. Tot ce crede \u0219i vrea \u0219eful (statului) este \u201elegal\u201d; nu el este sub lege, ci legea este sub el. Nu-i a\u0219a?!<\/p>\n Cu certitudine nu lipsa de cuno\u0219tin\u021be juridice, ci de instinct juridic o face pe doamna T\u0103n\u0103sescu s\u0103 confunde guvernarea prin lege cu guvernarea legii.<\/strong> Legea este expresia puterii. Ce cred de\u021bin\u0103torii puterii \u0219i ce fac ei este, deci, legal. Pentru aceast\u0103 profesoar\u0103 de drept constitu\u021bional, cu numai doi ani de experien\u021b\u0103 ca judec\u0103tor, nu Constitu\u021bia ne guverneaz\u0103, ci aceia care, de\u021bin\u00e2nd puterea de a o aplica de\u021bin \u0219i puterea de a o interpreta \u0219i se folosesc de aceasta d\u00e2ndu-i \u00een\u021belesuri potrivite cu ceea ce cred ei c\u0103 este bine pentru grupul lor interese identificat cu statul; ei sunt statul \u00eentruc\u00e2t au confiscat statul.<\/p>\n \u00centr-un studiu publicat de Simina T\u0103n\u0103sescu dup\u0103 lovitura de stat din 2024, la care a fost complice \u00een calitate de membru CCR, ea teoretiza suprema\u021bia securit\u0103\u021bii statului a c\u0103rei ap\u0103rare o punea deasupra ap\u0103r\u0103rii drepturilor omului \u0219i cet\u0103\u021beanului. Aceasta pe c\u00e2nd Constitu\u021bia noastr\u0103 din 1991 are ca principal subiect cet\u0103\u021beanul ca titular originar al suveranit\u0103\u021bii din care \u00ee\u0219i trage puterea \u0219i suveranitatea statului.<\/p>\n Un stat liber cu adev\u0103rat este un stat cu cet\u0103\u021beni liberi. Un stat guvernat de lege este acela \u00een care legea are ca fundament \u0219i argument puterea cet\u0103\u021beanului, iar nu cea a unor institu\u021bii birocratice auto legitimate. Nesiguran\u021ba cet\u0103\u021beanului se transfer\u0103 \u00een nesiguran\u021ba statului; siguran\u021ba statului nu se poate consolida prin m\u0103rirea nesiguran\u021bei cet\u0103\u021benilor. <\/strong>Nucleul dur din punct de vedere etic \u0219i ideologic al Constitu\u021biei Rom\u00e2niei sunt drepturile (\u0219i obliga\u021biile) cet\u0103\u021benilor, iar nu construc\u021bia institu\u021bional\u0103. Aceasta deriv\u0103 din cele dint\u00e2i \u0219i este pus\u0103 \u00een slujba lor.<\/p>\n Desigur c\u0103 drepturile individuale pot cunoa\u0219te anumite limit\u0103ri pentru a permite armonia colectiv\u0103, dar binele colectiv nu este unul definit pe deasupra indivizilor \u0219i f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu ei, potrivit unor interese de clan, ci reprezint\u0103 sinteza intereselor individuale \u0219i rezult\u0103 din ele.<\/p>\n Pre\u0219edinta CCR, cea care \u00een calitate de consilier al unui lider politic, a crezut c\u0103 ap\u0103rarea constitu\u021bionalit\u0103\u021bii \u00eenseamn\u0103 supunerea fa\u021b\u0103 de directivele acestuia, are convingerea intim\u0103 c\u0103 cet\u0103\u021beanul este subordonat statului \u0219i nu statul \u00een serviciul cet\u0103\u021beanului. Iar atunci c\u00e2nd o institu\u021bie democratic\u0103 cu func\u021bia de garant al democra\u021biei are \u00een compunerea ei persoane cu instincte antidemocratice, rezultatul este coruperea ordinii democratice. Or, o ordine statal\u0103 corupt\u0103 genereaz\u0103 corup\u021bie la nivelul institu\u021biilor, \u0219i de acolo la cel al cet\u0103\u021benilor zi de zi, ceas de ceas \u0219i \u00een propor\u021bie de mas\u0103.<\/strong><\/p>\n V\u0103 da\u021bi seama ce le spune studen\u021bilor profesoara Simina T\u0103n\u0103sescu \u0219i ce juri\u0219ti (constitu\u021bionali\u0219ti \u0219i nu numai) va a avea Rom\u00e2nia \u00een viitor?! Sesiza\u021bi pericolul existent nu numai pentru activitatea CCR de ast\u0103zi, ci \u0219i pentru viitorul ordinii de drept a na\u021biunii rom\u00e2ne?!<\/p>\n OBLIGA\u021aIA DE A PLECA<\/strong><\/p>\n Surprins\u0103 \u00een flagrant de neconstitu\u021bionalitate ca reprezentant al administra\u021biei preziden\u021biale, doamna T\u0103n\u0103sescu a demisionat nu pentru c\u0103 \u0219i-ar fi recunoscut vreo vin\u0103 sau pentru c\u0103 ar fi crezut c\u0103 \u00eendepline\u0219te un act de onoare, ci pentru c\u0103 a\u0219a i-a cerut Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei, \u00een numele c\u0103ruia ac\u021bionase, ca s\u0103 \u00ee\u0219i salveze imaginea.<\/p>\n De aceast\u0103 dat\u0103, \u0219eful institu\u021biei compromise este ea \u00eens\u0103\u0219i. Or, ea nu are nici o ap\u0103sare de con\u0219tiin\u021b\u0103. \u0218i-a f\u0103cut doar datoria cooper\u00e2nd cu institu\u021biile pe care chipurile le \u021bine \u00een \u021barcul constitu\u021bional, tot a\u0219a cum o fost\u0103 odioas\u0103 pre\u0219edint\u0103 a \u00ceCCJ, Livia Stanciu, \u00ee\u0219i f\u0103cea datoria\u00a0 servind \u201eparteneriatul de n\u0103dejde\u201d \u00eentre judec\u0103tori \u0219i procurori. \u00cen ambele cazuri, evident, \u00eempotriva celor de la care legea \u00ee\u0219i trage legitimitatea \u0219i care a\u0219teapt\u0103 protec\u021bia statului respectuos fa\u021b\u0103 de ea.<\/p>\n \u00cen condi\u021biile unei Constitu\u021bii multiplu violate \u0219i aflat\u0103 \u00een moarte clinic\u0103, asemenea fapte nu sunt explicit incriminate \u0219i sanc\u021bionate.<\/p>\n Singurul care \u00eei poate impune demisia doamnei T\u0103n\u0103sescu este poporul. \u0218i nu doar demisia din func\u021bia preziden\u021bial\u0103 ob\u021binut\u0103 ca recompens\u0103 pentru un demers menit a deturna judecata CCR, \u0219i nici doar din cea de judec\u0103tor de constitu\u021bionalitate, ci din profesia juridic\u0103. Cu asemenea instincte nu po\u021bi fi jurist. Cel pu\u021bin nu jurist \u00eentr-un stat de drept. Adic\u0103 un stat democratic guvernat de lege. \u00a0<\/strong><\/p>\n Poate a\u0219a va \u00een\u021belege \u0219i domnia sa \u0219i cei care iau lumin\u0103 de la ea, cine este de\u021bin\u0103torul adev\u0103ratei puteri; a puterii celor f\u0103r\u0103 de putere pe care ea \u0219i clanurile corupte servite de ea o dispre\u021buie\u0219te absolut.<\/p>\n [analyse_source url=”https:\/\/solidnews.ro\/de-ce-trebuie-sa-demisioneze-presedinta-ccr\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" [analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/Adrian-Severin.jpg”] Autor: Adrian Severin Acum mai mul\u021bi ani, pe c\u00e2nd eram membru al Cur\u021bii de arbitraj comercial interna\u021bional de pe l\u00e2ng\u0103 Camera interna\u021bional\u0103 de comer\u021b de la Paris, plenul acestei institu\u021bii a refuzat confirmarea numirii ca arbitru a unui eminent expert \u00een dreptul transporturilor, \u00eentruc\u00e2t so\u021bia lui, pare-mi-se tot jurist, b\u0103use, cu pu\u021bin […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,97],"class_list":["post-2109022","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-solidnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2109022","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2109022"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2109022\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2109022"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2109022"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2109022"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n
\n