{"id":2107616,"date":"2026-08-23T08:00:38","date_gmt":"2026-08-23T05:00:38","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2107616"},"modified":"2026-08-23T08:00:38","modified_gmt":"2026-08-23T05:00:38","slug":"zile-nationale-ale-republicii-moldova-si-cartea-romaneasca-de-invatatura-a-mitropolitului-varlaam","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2107616","title":{"rendered":"Zile Na\u021bionale ale Republicii Moldova \u0219i \u201eCartea rom\u00e2neasc\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103\u201d a mitropolitului Varlaam"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/opiniabuzau.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/ziua-moldovei-scaled.webp”]<\/p>\n

\n

Mihai S\u0102LCU\u021aAN <\/strong><\/p>\n

\n
Mihai S\u0103lcu\u021ban<\/figcaption><\/figure>\n

Ziua Na\u021bional\u0103<\/strong> a Republicii Moldova este s\u0103rb\u0103torit\u0103 la 27 august \u0219i marcheaz\u0103 Ziua Independen\u021bei fa\u021b\u0103 de Uniunea Socvietic\u0103<\/strong>. <\/strong>\u00cen anul 1991,<\/strong> la data men\u021bionat\u0103, Parlamentul Republcii Moldova <\/strong>a adoptat \u201eDeclara\u021bia de Independen\u021b\u0103\u201d \u00een care se face referire la \u201eistoria milenar\u0103\u201d<\/em><\/span> \u0219i la \u201estatalitatea ne\u00eentrerupt\u0103\u201d<\/em><\/span>a moldovenilor \u00een spa\u021biul istoric \u0219i etnic al etnogenezei acestora, se precizeaz\u0103 explicit denumirea oficial\u0103 a limbii, rom\u00e2na, precum \u0219i <\/strong>suveranitatea \u021b\u0103rii \u00een Transnistria \u201eparte component\u0103 a teritoriului istoric \u0219i etnic al poporului nostru\u201d<\/span>. <\/em><\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n

Documentul a fost semnat de 278 deputa\u021bi din totalul de 380 c\u00e2t avea organul legislativ de la acea dat\u0103, votul fiind nominal. Originalul, p\u0103strat \u00een cl\u0103direa Pre\u0219edin\u021biei, a fost ars \u00een timpul protestelor din aprilie 2009 ce au avut loc la Chi\u0219in\u0103u, fiind restaurat \u00een 2010.<\/p>\n

Anul 2026 consemneaz\u0103 cea de a 35-a celebrare a Zilei Independen\u021bei, \u00a0\u00een toat\u0103 \u021bara av\u00e2nd loc ceremonii oficiale, depuneri de coroane \u0219i flori la monumente, inclusiv la cele ale eroilor c\u0103zu\u021bi \u00een conflictul armat din anul 1992 din Transnistria pentru ap\u0103rarea integrit\u0103\u021bii \u0219i independen\u021bei Republicii Moldova, sunt organizate evenimente culturale, t\u00e2rguri cu produse ale me\u0219terilor populari, expozi\u021bii.<\/p>\n

La doar patru zile distan\u021b\u0103, la 31 august, Republica Moldova marcheaz\u0103 o alt\u0103 s\u0103rb\u0103toare na\u021bional\u0103, \u201eZiua limbii rom\u00e2ne\u201d, denumit\u0103 ini\u021bial \u201eLimba noastr\u0103 cea rom\u00e2n\u0103\u201d. \u00cen contextul mi\u0219c\u0103rii de rena\u0219tere na\u021bional\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201980 din Republica Sovietic\u0103 Socialist\u0103 Moldoveneasc\u0103 (RSSM), la Chi\u0219in\u0103u a avut loc Marea Adunare Na\u021bional\u0103 de la 27 august 1989, la care au participat circa 750.000 de oameni care au cerut declararea limbii rom\u00e2ne ca limb\u0103 de stat \u0219i revenirea la grafia latin\u0103. Sub puternica presiune a cet\u0103\u021benilor, la 29 august 1989 s-au deschis lucr\u0103rile celei de a XIII-a sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM \u0219i, la 31 august a fost votat\u0103 legisla\u021bia privitoare la limba oficial\u0103 \u0219i alfabet.<\/p>\n

<\/a><\/div>\n

Limba este comoara sufleteasc\u0103 cea mai de pre\u021b a unui popor. Graiul rom\u00e2nesc e unul bogat, capabil s\u0103 \u00eembrace orice ideie, oricare dintre sentimente, este variat \u015fi armonios. Mihai Eminescu a afirmat c\u0103 \u201enu noi suntem st\u0103p\u00e2nii limbii, ci limba e st\u0103p\u00e2na noastr\u0103\u201d<\/em> \u0219i rom\u00e2nii i-au dat dreptate.<\/p>\n

Preotul militar basarabean Alexei Mateevici, \u00een tran\u0219eele Primului R\u0103zboi Mondial, a scris poemul \u201eLimba noastr\u0103\u201d pe care o descrie minunat: \u201eLimba noastr\u0103-i\u00a0 o comoar\u0103\/\u00cen ad\u00e2ncuri \u00eenfundat\u0103,\/Un \u015firag de piatr\u0103 rar\u0103\/Pe mo\u015fie rev\u0103rsat\u0103\u201d<\/em> \u015fi, printre alte compara\u0163ii neasemuit de frumoase, arat\u0103 c\u0103 \u201eLimba noastr\u0103-i limb\u0103 sf\u00e2nt\u0103,\/ Limba vechilor cazanii,\/Care-o pl\u00e2ng \u015fi care-o c\u00e2nt\u0103\/Pe la vatra lor \u0163\u0103ranii\u201d<\/em>. Poezia\u00a0 a devenit textul imnului de stat al Republicii Moldova.<\/p>\n

Grigore Vieru, cel mai mare poet al Basarabiei din toate timpurile, care apar\u0163ine Limbii Rom\u00e2ne, a fost un energic \u015fi aprig ap\u0103r\u0103tor al graiului matern, nimeni neav\u00e2nd dreptul s\u0103 aduc\u0103 atingere acestui dar primit de la Dumnezeu: \u201eA\u015f putea s\u0103 \u00eendur toate nenorocirile rev\u0103rsate asupra \u0163\u0103rii mele, afar\u0103 de una singur\u0103 \u2013 asuprirea limbii str\u0103mo\u015fe\u015fti\u201d<\/em>. C\u00e2nd era \u00eentrebat de unde vine r\u0103spundea \u201edin Limba Rom\u00e2n\u0103\u201d<\/em> pe care a prezentat-o la Academia de \u0218tiin\u021be a Moldovei, \u00een discursul sus\u021binut la acordarea titlului de academician, ca fiind \u201eoastea noastr\u0103 na\u021bional\u0103\u201d. <\/em>Afirma repetat c\u0103 \u201edou\u0103 lucruri am \u00eent\u00e2lnit pe lumea asta zidite cu adev\u0103rat p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t: Biblia \u015fi Limba Rom\u00e2n\u0103\u201d<\/em>. Tot el a observat c\u0103 \u201elimba Rom\u00e2n\u0103 nu a disp\u0103rut din spa\u0163iul basarabean \u00een timpul Imperiului Sovietic. Dar ea fusese cu totul vl\u0103guit\u0103, iar zborul ei era \u00eempiedicat de tot felul de lan\u0163uri care, la un moment dat, deveniser\u0103 invizibile pentru ochiul nostru\u201d. <\/em>Iubirea poetului pentru neam \u015fi limb\u0103 a fost total\u0103, necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi udat\u0103 cu lacrimi: \u201eDumnezeu prima oar\u0103\/C\u00e2nd a pl\u00e2ns printre astre,\/El a pl\u00e2ns peste \u0162ar\u0103\/ Cu lacrima limbii noastre\u201d. <\/em><\/p>\n

Ziua Limbii Rom\u00e2ne este celebrat\u0103 din anul 2013 \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, tot la 31 august, pentru a fi cinstit\u0103 vorbirea, istoria, unitatea na\u021bional\u0103 \u0219i cultural\u0103 a tuturor comunit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti din \u00eentreaga lume.<\/p>\n

Parte a familiei limbilor latine, limba rom\u00e2n\u0103 are r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci \u00een istorie, reprezent\u00e2nd una dintre cele mai puternice m\u0103rturii ale modalit\u0103\u0163ii \u00een care s-a format poporul rom\u00e2n. P\u0103str\u00e2ndu-\u015fi caracterul unic \u00een spa\u0163iul locuit de rom\u00e2ni timp de peste dou\u0103 milenii, a devenit unul dintre cele mai puternice simboluri na\u0163ionale \u015fi un element constant de unitate a\u00a0poporului rom\u00e2n. \u00cen prezent, al\u0103turi de alte 23 de limbi na\u0163ionale, limba rom\u00e2n\u0103 este una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene.<\/p>\n

Potrivit calendarului cre\u015ftin al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, \u00een ziua de 30 august este pr\u0103znuit Sf\u00e2ntul Varlaam, mitropolitul c\u0103rturar al Moldovei din secolul XVII. \u00cen celebra sa \u201eCazanie\u201d, tip\u0103rit\u0103 la 1643, s-a adresat tuturor rom\u00e2nilor cu a sa \u201eCarte rom\u00e2neasc\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103\u201d subliniind necesitatea unit\u0103\u0163ii culturale sub forma scrisului bisericesc.<\/p>\n

Rom\u00e2nii zilelor noastre au a se bucura \u00een n\u0103dejde, cum \u00eei \u00eendeamn\u0103 Cartea Sf\u00e2nt\u0103, cu g\u00e2ndul c\u0103 vor tr\u0103i \u201eZiua cea Mare a Neamului\u201d c\u00e2nd to\u0163i vor fi unul, ca \u00een zicerea Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u00een anul 1918 clopotele re\u00eentregirii Rom\u00e2niei au b\u0103tut mai \u00eent\u00e2i la Chi\u015fin\u0103u.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la \u00eemplinirea dezideratului na\u021bional al unit\u0103\u021bii neamului, sufletul \u015fi g\u00e2ndurile rom\u00e2nilor nu pot fi \u0163inute \u00een fr\u00e2iele unor frontiere vremelnice, sentimentul apartenen\u0163ei la neam \u015fi la universalitate este puternic \u0219i pe deplin justificat. Fiecare fiu al na\u021biei are datoria de a-\u015fi asuma responsabilit\u0103\u0163i de con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi de a se comporta corespunz\u0103tor.<\/p>\n

M\u00e2ndria \u015fi for\u021ba moral\u0103 a unui popor nu se sprijin\u0103 pe resursele materiale de care dispune ci pe limb\u0103, cultur\u0103, credin\u0163\u0103, pe istoria na\u0163ional\u0103, pe tainica \u015fi trainica leg\u0103tur\u0103 dintre genera\u0163ia actual\u0103 \u015fi \u00eenainte-merg\u0103torii care au l\u0103sat prin legat testamentar o mo\u015ftenire nepre\u021buit\u0103 de care trebuie s\u0103 avem mare \u00a0grij\u0103, cu to\u0163ii fiind parte a aceluia\u015fi \u00eentreg. Tradi\u021biile, p\u0103strate din genera\u021bie \u00een genera\u021bie, contopesc trecutul cu prezentul \u0219i face ca timpul \u0219i spa\u021biul s\u0103 dispar\u0103. Congruen\u0163a cu vremea de dinainte ne apropie de substan\u0163a fiin\u0163ei noastre, de cunoa\u015fterea \u015fi \u00een\u0163elegerea AND-ului ce contureaz\u0103 tr\u0103s\u0103turile eredit\u0103\u0163ii \u015fi modalit\u0103\u0163ile prin care ne-a fost transmis\u0103.<\/p>\n

Este \u0219tiut c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul Moldovei a fost c\u00e2ndva o mare, Marea Sarmatic\u0103. Activ\u00e2nd \u00een spa\u021biul dintre Prut \u0219i Nistru timp de mai bine de trei decenii, am observat c\u0103 mul\u0163i dintre oamenii care \u00eel populeaz\u0103 tr\u0103iesc \u015fi rezist\u0103 asemenea scoicilor, cu scut propriu de ap\u0103rare, c\u0103 r\u0103nile \u015fi durerile lor se transform\u0103, ca la molu\u0219te, \u00een perle.<\/p>\n

Un mare basarabean, Alecu Russo, \u00eenainte de a muri, a rostit: \u201eTrezi\u0163i patria dac\u0103 vre\u0163i ca eu s\u0103 dorm lini\u015ftit\u201d<\/em>. La fel ne \u00eendeamn\u0103 \u0219i poetul Imnului Na\u021bional al Rom\u00e2niei, Andrei Mure\u0219an, \u00een \u201eDe\u0219teapt\u0103-te rom\u00e2ne\u201d.<\/p>\n

Cu g\u00e2ndul la marile s\u0103rb\u0103tori despre care fac vorbire afirm c\u0103 Republica Moldova este frumoas\u0103, a\u015fa a f\u0103cut-o Dumnezeu. \u00cempreun\u0103 cu oamenii s\u0103i este cu mult mai frumoas\u0103!<\/p>\n<\/div>\n

[analyse_source url=”https:\/\/opiniabuzau.ro\/zile-nationale-ale-republicii-moldova-si-cartea-romaneasca-de-invatatura-a-mitropolitului-varlaam\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/opiniabuzau.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/ziua-moldovei-scaled.webp”] Mihai S\u0102LCU\u021aAN Mihai S\u0103lcu\u021ban Ziua Na\u021bional\u0103 a Republicii Moldova este s\u0103rb\u0103torit\u0103 la 27 august \u0219i marcheaz\u0103 Ziua Independen\u021bei fa\u021b\u0103 de Uniunea Socvietic\u0103. \u00cen anul 1991, la data men\u021bionat\u0103, Parlamentul Republcii Moldova a adoptat \u201eDeclara\u021bia de Independen\u021b\u0103\u201d \u00een care se face referire la \u201eistoria milenar\u0103\u201d \u0219i la \u201estatalitatea ne\u00eentrerupt\u0103\u201da moldovenilor \u00een spa\u021biul istoric […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[226,44],"class_list":["post-2107616","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politics","tag-crawlmanager","tag-opiniabuzau-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2107616","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2107616"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2107616\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2107616"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2107616"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2107616"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}