{"id":2107615,"date":"2026-08-20T21:09:59","date_gmt":"2026-08-20T18:09:59","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2107615"},"modified":"2026-08-20T21:09:59","modified_gmt":"2026-08-20T18:09:59","slug":"a-venit-din-japonia-la-manzalesti-pe-urmele-strigoilor-ielelor-si-vechilor-descantece","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2107615","title":{"rendered":"A venit din Japonia la M\u00e2nz\u0103le\u0219ti pe urmele strigoilor, ielelor \u0219i vechilor desc\u00e2ntece"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/opiniabuzau.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/japoneza-1-scaled.webp”]<\/p>\n

\n
\n

La M\u00e2nz\u0103le\u0219ti, pe Valea Sl\u0103nicului din jude\u021bul Buz\u0103u, un fluierat \u00een toiul nop\u021bii nu este doar un fluierat. Poate chema spiritele, spune o veche credin\u021b\u0103. La mii de kilometri distan\u021b\u0103, \u00een Japonia, acela\u0219i gest este asociat cu primejdii \u0219i cu prezen\u021be nedorite.<\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n

Dou\u0103 lumi aparent f\u0103r\u0103 nimic \u00een comun \u0219i, totu\u0219i, at\u00e2t de apropiate c\u00e2nd vine vorba despre frici, ritualuri \u0219i \u00eencercarea oamenilor de a \u00een\u021belege ceea ce nu pot vedea. Tocmai aceste asem\u0103n\u0103ri au adus-o la M\u00e2nz\u0103le\u0219ti pe Suzuka Miyake, doctorand\u0103 la Universitatea din Tokyo, interesat\u0103 de miturile, ritualurile \u0219i practicile sociale ale comunit\u0103\u021bilor din diferite regiuni ale lumii. Aici, la Muzeul Timpul Omului, cercet\u0103toarea japonez\u0103 a \u00eent\u00e2lnit-o pe Cecilia Petrescu, custodele muzeului \u0219i o cunosc\u0103toare a credin\u021belor, supersti\u021biilor \u0219i pove\u0219tilor p\u0103strate pe Valea Sl\u0103nicului. A venit s\u0103 cerceteze strigoi, iele, desc\u00e2ntece \u0219i ritualuri vechi \u0219i a descoperit un univers \u00een care obiectele, gesturile \u0219i cuvintele p\u0103streaz\u0103 memoria unei lumi disp\u0103rute doar \u00een aparen\u021b\u0103.<\/p>\n

Despre deochi \u0219i strigoi, despre S\u00e2nziene \u0219i ursit, despre obiectele care puteau alunga r\u0103ul \u0219i despre surprinz\u0103toarele asem\u0103n\u0103ri dintre satul rom\u00e2nesc \u0219i Japonia, o discu\u021bie cu Cecilia Petrescu.<\/p>\n

Reporter: Recent a\u021bi stat de vorb\u0103 cu o cercet\u0103toare venit\u0103 tocmai din Japonia, interesat\u0103 de supersti\u021biile \u0219i credin\u021bele din zona Buz\u0103ului. Ce a vrut s\u0103 afle \u0219i ce anume a fascinat-o cel mai mult? Exist\u0103 similitudini cu supersti\u021biile japonezilor?<\/strong><\/p>\n

Cecilia Petrescu: <\/strong>Am avut bucuria s\u0103 primesc \u00een vizit\u0103 la Muzeul Timpul Omului \/ The Time of Man Museum \u0219i s\u0103 \u00eenso\u021besc \u00een zon\u0103 o t\u00e2n\u0103r\u0103 cercet\u0103toare din Japonia, Suzuka Miyake, doctorand\u0103 la celebra Universitate din Tokyo (UTokyo), la Graduate School of Arts and Sciences, \u00een cadrul programului de Antropologie Cultural\u0103. Acest program \u00eencurajeaz\u0103 studen\u021bii s\u0103 desf\u0103\u0219oare cercet\u0103ri de teren interna\u021bionale privind miturile, ritualurile \u0219i practicile sociale din diverse regiuni ale lumii.<\/em><\/p>\n

<\/a><\/div>\n

<\/em><\/p>\n

Suzuka Miyake a fost interesat\u0103 de practicile de magie alb\u0103 \u0219i neagr\u0103, de credin\u021bele legate de strigoi, moroi, pricolici, iele \u0219i S\u00e2nziene. \u00cen activitatea sa de cercetare, realizeaz\u0103 compara\u021bii \u00eentre practicile magico-religioase \u0219i supersti\u021biile locale din diferite \u021b\u0103ri \u0219i analizeaz\u0103 modul \u00een care legendele urbane \u0219i folclorul \u0219i-au schimbat sensul prin migra\u021bie sau globalizare. Face mult\u0103 munc\u0103 de teren, colect\u00e2nd date prin observare direct\u0103 \u00een comunit\u0103\u021bi. Este foarte riguroas\u0103, serioas\u0103 \u0219i \u00eenc\u00e2ntat\u0103 de tot ceea ce descoper\u0103.\u00a0\u00a0De\u0219i aflate la mii de kilometri distan\u021b\u0103, culturile rom\u00e2n\u0103 \u0219i japonez\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc numeroase similitudini \u00een universul supersti\u021biilor. Aceste asem\u0103n\u0103ri \u00ee\u0219i au r\u0103d\u0103cinile \u00een g\u00e2ndirea animist\u0103 veche, \u00een \u0219intoismul tradi\u021bional japonez \u0219i \u00een mitologiile agrare din spa\u021biul rom\u00e2nesc. De exemplu, \u00een Japonia, num\u0103rul 4 este considerat ghinionist deoarece se cite\u0219te \u201eshi\u201d, cuv\u00e2nt care are aceea\u0219i pronun\u021bie ca termenul pentru \u201emoarte\u201d. \u00cen Rom\u00e2nia, num\u0103rul 13 este asociat cu ghinionul \u0219i nenorocirea.<\/em><\/p>\n

Exist\u0103 \u0219i alte credin\u021be asem\u0103n\u0103toare: \u00een Japonia \u0219i Rom\u00e2nia se consider\u0103 c\u0103 fluieratul noaptea atrage spirite rele, ho\u021bi sau nenorociri; t\u0103ierea unghiilor noaptea este asociat\u0103 cu moartea sau cu scurtarea vie\u021bii; m\u0103turatul pe \u00eentuneric este considerat un gest care alung\u0103 norocul \u0219i prosperitatea; anumite pozi\u021bii ale corpului \u00een timpul somnului sunt evitate din motive simbolice legate de moarte; spargerea unei oglinzi este asociat\u0103 cu ghinionul.<\/em><\/p>\n

Este fascinant cum dou\u0103 culturi at\u00e2t de \u00eendep\u0103rtate geografic \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc credin\u021be populare aproape identice. Multe dintre aceste supersti\u021bii au ap\u0103rut din motive practice de siguran\u021b\u0103 sau igien\u0103, dar au primit \u00een timp explica\u021bii mistice.<\/em><\/p>\n

Rep.:<\/strong>Care sunt cele mai vechi \u0219i mai puternice credin\u021be pe care le-a\u021bi \u00eent\u00e2lnit \u00een satele de pe Valea Sl\u0103nicului?<\/strong><\/p>\n

C.P.: <\/strong>Cele mai vechi supersti\u021bii ale rom\u00e2nilor, inclusiv cele de pe Valea Sl\u0103nicului, \u00ee\u0219i trag r\u0103d\u0103cinile din credin\u021bele primitive, dacice \u0219i romane, bazate pe magie. Ele au leg\u0103tur\u0103 cu spiritele rele, natura \u0219i protec\u021bia casei. <\/em><\/p>\n

Strigoii \u0219i moroii sunt considera\u021bi suflete ale celor mor\u021bi care nu \u0219i-au g\u0103sit lini\u0219tea \u0219i se \u00eentorc pentru a-i tulbura pe cei vii. Ungerea u\u0219ilor \u0219i ferestrelor cu usturoi este o practic\u0103 veche folosit\u0103 \u00eempotriva strigoilor \u0219i a deochiului, mai ales \u00een nop\u021bile de S\u00e2nziene sau de Sf\u00e2ntul Andrei.<\/em><\/p>\n

\u00cen credin\u021ba popular\u0103, S\u00e2nzienele sunt femei frumoase, adev\u0103rate preotese ale soarelui, divinit\u0103\u021bi nocturne ascunse prin p\u0103durile neumblate de om. Ielele sunt descrise ca fecioare z\u0103natice, \u00eenzestrate cu puteri magice \u0219i o mare for\u021b\u0103 de seduc\u021bie. Se spune c\u0103 locuiesc \u00een v\u0103zduh, \u00een p\u0103duri, pe malurile apelor sau la r\u0103sp\u00e2ntii \u0219i apar noaptea, la lumina lunii, dans\u00e2nd \u00een hore fermecate. Locul pe care au dansat r\u0103m\u00e2ne ars ca de foc, iar iarba nu mai cre\u0219te acolo. Se crede c\u0103, \u00een Noaptea de S\u00e2nziene, ielele se adun\u0103 \u0219i danseaz\u0103 \u00een p\u0103dure, iar cine le vede poate r\u0103m\u00e2ne mut sau \u00ee\u0219i poate pierde min\u021bile.<\/em><\/p>\n

Rep.:<\/strong>Care este cea mai neobi\u0219nuit\u0103 supersti\u021bie pe care v-au povestit-o b\u0103tr\u00e2nii din zon\u0103 \u0219i pe care oamenii de ast\u0103zi probabil ar privi-o cu uimire?<\/strong><\/p>\n

C.P.: <\/strong>O supersti\u021bie care \u00eenc\u0103 mai sperie lumea satului este aceea potrivit c\u0103reia se pot transforma \u00een strigoi copiii care mor neboteza\u021bi, oamenii care au s\u0103v\u00e2r\u0219it multe rele \u00een timpul vie\u021bii sau cei care au avut o moarte n\u0103prasnic\u0103 \u2013 prin sp\u00e2nzurare, \u00eenec ori \u00eempu\u0219care. De asemenea, se credea c\u0103 mor\u021bii nep\u0103zi\u021bi, peste care au trecut pisici, c\u00e2ini sau \u0219oareci, pot deveni strigoi. De aceea exist\u0103 \u0219i ast\u0103zi obiceiul de a veghea mortul c\u00e2t timp este \u00een cas\u0103.<\/em><\/p>\n

Rep.:<\/strong>C\u00e2t de puternic\u0103 era credin\u021ba \u00een deochi? Cum \u00ee\u0219i protejau oamenii copiii \u0219i ce desc\u00e2ntece sau ritualuri foloseau atunci c\u00e2nd credeau c\u0103 cineva a fost deocheat?<\/strong><\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

C.P.: Dac\u0103 unele vr\u0103ji sau desc\u00e2ntece se fac \u00een zile speciale, desc\u00e2ntecul de deochi este singurul care poate fi rostit \u00een orice zi \u0219i la orice or\u0103. Potrivit tradi\u021biei populare, anumite persoane au un dar aparte de a deochea. Sunt men\u021biona\u021bi adesea cei cu ochi alba\u0219tri sau verzi. Cei mai expu\u0219i deochiului sunt copiii, motiv pentru care p\u0103rin\u021bii obi\u0219nuiau s\u0103 le lege la \u00eencheietura m\u00e2inii un \u0219nur ro\u0219u. Ro\u0219ul este considerat o culoare protectoare, simbol al s\u00e2ngelui \u0219i al vie\u021bii.<\/em><\/p>\n

Rep.:<\/strong>Existau credin\u021be speciale legate de na\u0219tere, copil\u0103rie \u0219i protejarea nou-n\u0103scutului?<\/strong><\/p>\n

C.P.: <\/strong>Copilul mic trebuia ferit p\u00e2n\u0103 la botez \u0219i protejat cu amulete \u0219i cruciuli\u021be. \u00cen categoria persoanelor vulnerabile la deochi intrau \u0219i fl\u0103c\u0103ii, fetele frumoase, mirii sau l\u0103uzele. <\/em><\/p>\n

Nu doar oamenii puteau fi deochea\u021bi, ci \u0219i animalele sau p\u0103s\u0103rile din gospod\u0103rie. Numai \u00een comuna M\u00e2nz\u0103le\u0219ti am cules 27 de desc\u00e2ntece diferite de deochi.<\/em><\/p>\n

Rep.:<\/strong>Ce ritualuri \u0219i supersti\u021bii existau \u00een jurul fetelor nem\u0103ritate, al ursitului \u0219i al nun\u021bii? Ce f\u0103ceau fetele pentru a-\u0219i afla viitorul so\u021b?<\/strong><\/p>\n

C.P.: <\/strong>Numeroase practici magice erau folosite pentru influen\u021barea destinului. Un obicei foarte r\u0103sp\u00e2ndit era acela de a pune sub pern\u0103 un fir de busuioc sfin\u021bit, pentru a visa b\u0103rbatul menit s\u0103 le devin\u0103 so\u021b. Multe tinere se rugau la icoane sau mergeau la biseric\u0103, aprinz\u00e2nd lum\u00e2n\u0103ri \u0219i cer\u00e2nd ajutorul sfin\u021bilor considera\u021bi ocrotitori ai celor care \u00ee\u0219i caut\u0103 jum\u0103tatea.<\/em><\/p>\n

Rep.:<\/strong>Unde se termin\u0103, \u00een aceste tradi\u021bii, supersti\u021bia \u0219i unde \u00eencepe credin\u021ba religioas\u0103? Sunt ele cu adev\u0103rat separate pentru oamenii din sat?<\/strong><\/p>\n

C.P.: <\/strong>Supersti\u021biile \u0219i credin\u021bele religioase se afl\u0103 \u00eentr-o rela\u021bie complex\u0103, marcat\u0103 at\u00e2t de apropiere, c\u00e2t \u0219i de opozi\u021bie. Credin\u021ba religioas\u0103 se bazeaz\u0103 pe \u00eencrederea liber\u0103 \u00een Dumnezeu \u0219i pe iubire, aduc\u00e2nd pace sufleteasc\u0103. Supersti\u021bia, \u00een schimb, este alimentat\u0103 de team\u0103 \u0219i de dorin\u021ba de a controla viitorul prin gesturi, obiecte sau ritualuri. Multe supersti\u021bii \u00ee\u0219i au originea \u00een practici p\u0103g\u00e2ne, anterioare cre\u0219tinismului. Ele au fost create pentru a explica fenomenele naturii, pentru a alunga spiritele rele sau pentru a diminua frica de necunoscut.<\/em><\/p>\n

Rep.:<\/strong>Crede\u021bi c\u0103 aceste supersti\u021bii dispar sau se transform\u0103? \u0218i ce pierdem, ca societate, atunci c\u00e2nd dispar pove\u0219tile \u0219i credin\u021bele transmise de la o genera\u021bie la alta?<\/strong><\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

C.P.: Odat\u0103 cu r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u0219tinismului, o parte dintre aceste obiceiuri s-au amestecat cu noile \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi religioase. Ele provin din vremuri \u00een care oamenii credeau \u00een mai mul\u021bi zei, \u00een magia naturii sau \u00een spirite ascunse \u00een p\u0103duri \u0219i ape. Biserica a comb\u0103tut multe dintre aceste practici, \u00eens\u0103 ele au supravie\u021buit \u00een cultura popular\u0103 \u0219i s-au transmis prin viu grai din genera\u021bie \u00een genera\u021bie.<\/em><\/p>\n

Toate desc\u00e2ntecele, vr\u0103jile \u0219i supersti\u021biile fac parte din patrimoniul cultural imaterial al popoarelor. Sunt vii, pentru c\u0103 tr\u0103iesc prin oameni, prin cuvinte, gesturi \u0219i ritualuri. Ele explic\u0103 felul \u00een care un popor \u00een\u021belege lumea, via\u021ba \u0219i moartea \u0219i p\u0103streaz\u0103 urme ale unor credin\u021be \u0219i practici str\u0103vechi.<\/em><\/p>\n

Rep.:<\/strong>Amprenta acestor supersti\u021bii se reg\u0103se\u0219te \u0219i \u00een obiectele expuse la Muzeul Timpul Omului?<\/strong><\/p>\n

C.P.: <\/strong>\u00cen muzeu exist\u0103 numeroase exponate care, \u00een credin\u021ba popular\u0103, aveau \u0219i func\u021bii magice sau ritualice. Buciumul \u0219i cavalul, instrumente din lemn, erau folosite pentru sunetele lor considerate capabile s\u0103 alunge r\u0103ul sau s\u0103 destrame vr\u0103jile. Ou\u0103le \u00eencondeiate \u0219i oalele apar \u00een diferite desc\u00e2ntece de deochi, de sperietur\u0103 sau de dragoste. Sarea, crucile, c\u0103m\u0103\u0219ile de fat\u0103 mare \u0219i multe alte obiecte erau investite cu puteri simbolice \u0219i protectoare.<\/em><\/p>\n

Rep.: De ce crede\u021bi c\u0103 un cercet\u0103tor dintr-o \u021bar\u0103 at\u00e2t de \u00eendep\u0103rtat\u0103 ajunge s\u0103 fie interesat tocmai de credin\u021bele un<\/strong>ei comunit\u0103\u021bi<\/strong> de pe Valea Sl\u0103nicului?<\/strong><\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

C.P.: Suzuka Miyake nu a cercetat doar Valea Sl\u0103nicului, ci \u0219i alte regiuni ale \u021b\u0103rii, la recomandarea doamnei Anamaria Iuga, de la Muzeul Na\u021bional al \u021a\u0103ranului Rom\u00e2n. \u00cen spa\u021biul rom\u00e2nesc, cultul mor\u021bilor a ocupat dintotdeauna un loc important. Multe dintre obiceiurile \u0219i supersti\u021biile legate de moarte s-au p\u0103strat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi aproape neschimbate, ceea ce le face extrem de interesante pentru cercet\u0103torii din domeniul antropologiei.<\/em><\/p>\n

La universitatea de unde provine Suzuka Miyake, o tez\u0103 de doctorat este, \u00een medie, rezultatul a aproximativ opt ani de cercetare de teren. Ea a revenit \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 \u0219ase ani. \u00cen 2019 a ajuns \u0219i la M\u00e2nz\u0103le\u0219ti, iar atunci am avut ocazia s\u0103 discut\u0103m, de\u0219i eram implicat\u0103 \u00eentr-o expozi\u021bie organizat\u0103 la Galeriile de Art\u0103.<\/em><\/p>\n

Pentru un cercet\u0103tor str\u0103in, ceea ce noi numim adesea \u201esupersti\u021bii\u201d reprezint\u0103 o form\u0103 valoroas\u0103 de cunoa\u0219tere tradi\u021bional\u0103. Aceste credin\u021be ofer\u0103 informa\u021bii despre modul \u00een care comunit\u0103\u021bile \u0219i-au explicat lumea, au gestionat fricile colective \u0219i au transmis experien\u021be \u0219i valori de la o genera\u021bie la alta.<\/em><\/p>\n<\/div>\n

[analyse_source url=”https:\/\/opiniabuzau.ro\/a-vanit-din-japonia-la-manzalesti-pe-uirmele-strigoilor-ielelor-si-vechilor-descantece\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/opiniabuzau.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/japoneza-1-scaled.webp”] La M\u00e2nz\u0103le\u0219ti, pe Valea Sl\u0103nicului din jude\u021bul Buz\u0103u, un fluierat \u00een toiul nop\u021bii nu este doar un fluierat. Poate chema spiritele, spune o veche credin\u021b\u0103. La mii de kilometri distan\u021b\u0103, \u00een Japonia, acela\u0219i gest este asociat cu primejdii \u0219i cu prezen\u021be nedorite. Dou\u0103 lumi aparent f\u0103r\u0103 nimic \u00een comun \u0219i, totu\u0219i, at\u00e2t […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[226,44],"class_list":["post-2107615","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politics","tag-crawlmanager","tag-opiniabuzau-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2107615","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2107615"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2107615\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2107615"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2107615"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2107615"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}