{"id":2106116,"date":"2026-08-19T00:00:00","date_gmt":"2026-08-18T21:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2106116"},"modified":"2026-08-19T00:00:00","modified_gmt":"2026-08-18T21:00:00","slug":"mozaic-stiri-economice-desi-a-scazut-semnificativ-inflatia-din-romania-ramane-cea-mai-mare-din-ue","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2106116","title":{"rendered":"MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: De\u0219i a sc\u0103zut semnificativ, infla\u021bia din Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne cea mai mare din UE"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/zdvi.cname.ro\/_\/mozaic-stiri-economice-desi-a-scazut-semnificativ-inflatia-din-romania-ramane-cea-mai-mare-din-ue\/mediaPool\/uzHoBEe.jpg”]<\/p>\n

Economic<\/a><\/p>\n

MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: De\u0219i a sc\u0103zut semnificativ, infla\u021bia din Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne cea mai mare din UE<\/h1>\n
\n
\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\n
Rodica Condurache<\/a><\/h5>\n
19 aug 2026<\/span>250 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/a><\/div>\n

Comparativ cu situa\u021bia din luna iunie 2026, rata anual\u0103 a infla\u021biei a sc\u0103zut \u00een 15 state membre<\/p>\n

Rata anual\u0103 a infla\u021biei \u00een Uniunea European\u0103 (UE) a crescut p\u00e2n\u0103 la 3%, \u00een luna iulie, de la un nivel de 2,9% \u00een luna iunie, iar Rom\u00e2nia este, din nou, \u021bara cu cea mai ridicat\u0103 valoare a acestui indicator, cu un avans anual al pre\u021burilor de 8,2%, arat\u0103 datele publicate, miercuri, de Oficiul de statistic\u0103 al Uniunii Europene (Eurostat).<\/p>\n

Luna trecut\u0103, \u021b\u0103rile-membre UE cu cele mai sc\u0103zute rate anuale ale infla\u021biei au fost: Suedia (0,3%), Cehia (1,3%) \u0219i Danemarca \u0219i Ungaria (ambele cu 1,6%). La polul opus, s-au situat Rom\u00e2nia (8,2%), Lituania (5,4%), Cipru \u0219i Bulgaria (ambele cu 4,4%).<\/p>\n

Comparativ cu situa\u021bia din luna iunie 2026, rata anual\u0103 a infla\u021biei a sc\u0103zut \u00een 15 state membre, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia (de la 9,2% p\u00e2n\u0103 la 8,2%), a r\u0103mas stabil\u0103 \u00een trei \u021b\u0103ri \u0219i a crescut \u00een nou\u0103 \u021b\u0103ri membre.<\/p>\n

De asemenea, rata anual\u0103 a infla\u021biei \u00een zona euro a crescut p\u00e2n\u0103 la 2,9% \u00een iulie, de la un nivel de 2,8% \u00een luna iunie. Cea mai mare contribu\u021bie la rata anual\u0103 a infla\u021biei \u00een zona euro a venit din partea serviciilor (1,55 puncte procentuale), urmate de pre\u021burile la energie (0,94 puncte procentuale) \u0219i pre\u021burile la alimente, alcool \u0219i \u021big\u0103ri (0,23 puncte procentuale).<\/p>\n

\u00cen cazul Rom\u00e2niei, datele publicate anterior de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS) ar\u0103tau c\u0103 rata anual\u0103 a infla\u021biei a sc\u0103zut p\u00e2n\u0103 la 8,16% \u00een luna iulie, de la 10,42% \u00een iunie, \u00een condi\u021biile \u00een care serviciile s-au scumpit cu 13,67%, m\u0103rfurile nealimentare cu 7,93%, iar m\u0103rfurile alimentare cu 5,03%.<\/p>\n

‘Indicele pre\u021burilor de consum \u00een luna iulie 2026 comparativ cu luna iunie 2026 a fost 100,58%. Rata infla\u021biei de la \u00eenceputul anului (iulie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 4,4%. Rata anual\u0103 a infla\u021biei \u00een luna iulie 2026 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 8,2%. Rata medie a modific\u0103rii pre\u021burilor de consum \u00een ultimele 12 luni (august 2025 – iulie 2026) fa\u021b\u0103 de precedentele 12 luni (august 2024 – iulie 2025) a fost 9,8%’, se arat\u0103 \u00een comunicatul INS.<\/p>\n

Potrivit INS, indicele armonizat al pre\u021burilor de consum \u00een luna iulie 2026 comparativ cu luna iunie 2026 a fost 100,42%.<\/p>\n

Rata anual\u0103 a infla\u021biei \u00een luna iulie 2026 comparativ cu luna iulie 2025 calculat\u0103 pe baza indicelui armonizat al pre\u021burilor de consum (IAPC) a fost 8,2%. Rata medie a modific\u0103rii pre\u021burilor de consum \u00een ultimele 12 luni (august 2025 – iulie 2026) fa\u021b\u0103 de precedentele 12 luni (august 2024 – iulie 2025) determinat\u0103 pe baza IAPC a fost 8,8%.<\/p>\n

Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei (BNR) a revizuit \u00een cre\u0219tere, la 5,5%, de la 3,9% anterior, prognoza de infla\u021bie pentru finalul anului 2026 \u0219i anticipeaz\u0103 c\u0103 aceasta va ajunge la 2,9% la sf\u00e2r\u0219itul lui 2027, potrivit datelor prezentate \u00een luna mai de guvernatorul BNR, Mugur Is\u0103rescu.<\/p>\n

Dolarul american, sub presiune: Riscurile bugetare \u015fi \u00eencetinirea economiei \u00eei amenin\u0163\u0103 pozi\u0163ia<\/strong><\/p>\n

Dolarul american se confrunt\u0103 cu riscuri tot mai mari de depreciere, \u00een condi\u0163iile \u00een care deteriorarea situa\u0163iei bugetare a SUA, datele economice mai slabe \u015fi incertitudinile privind politica Rezervei Federale \u00eencep s\u0103 reduc\u0103 atractivitatea monedei, avertizeaz\u0103 strategi cita\u0163i de CNBC. Chiar \u015fi cre\u015fterea randamentelor obliga\u0163iunilor americane, care \u00een mod tradi\u0163ional sus\u0163ine dolarul, ar putea s\u0103 nu mai aib\u0103 acela\u015fi efect dac\u0103 investitorii o interpreteaz\u0103 drept un semn al riscului fiscal \u015fi al infla\u0163iei persistente.<\/p>\n

Randamentele ridicate ale titlurilor de stat americane au contribuit la sus\u0163inerea dolarului \u00een 2026, deoarece au atras capital c\u0103tre activele denominate \u00een moneda SUA. Indicele dolarului, care urm\u0103re\u015fte evolu\u0163ia acestuia fa\u0163\u0103 de \u015fase valute importante, a crescut cu 1,15% de la \u00eenceputul anului \u015fi a atins pe 24 iunie un maxim al ultimelor 52 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni,, de 101,80 puncte. Miercuri, \u00eens\u0103, indicele se situa \u00een jurul valorii de 99,4 puncte.<\/p>\n

Charu Chanana, strateg-\u015fef pentru investi\u0163ii la Saxo, atrage aten\u0163ia c\u0103 investitorii trebuie s\u0103 analizeze motivul pentru care cresc randamentele obliga\u0163iunilor americane. Dac\u0103 acestea urc\u0103 datorit\u0103 unei economii puternice sau anticip\u0103rii unei politici monetare mai restrictive, dolarul poate beneficia. Dac\u0103 \u00eens\u0103 randamentele cresc din cauza deficitului bugetar, a necesarului tot mai mare de \u00eemprumut al guvernului sau a unei prime de risc mai ridicate, efectul asupra dolarului poate fi mult mai slab.<\/p>\n

Aceast\u0103 diferen\u0163\u0103 ar putea explica de ce recenta cre\u015ftere a randamentelor titlurilor de stat americane nu a fost \u00eenso\u0163it\u0103 de o apreciere la fel de conving\u0103toare a dolarului. Randamentul obliga\u0163iunilor SUA pe 30 de ani a atins s\u0103pt\u0103m\u00e2na aceasta cel mai ridicat nivel din 2007.<\/p>\n

Un alt factor de presiune \u00eel reprezint\u0103 \u00eencetinirea unor indicatori economici din SUA. Datele mai slabe privind consumul, infla\u0163ia \u015fi pia\u0163a muncii au determinat investitorii s\u0103-\u015fi revizuiasc\u0103 anticipa\u0163iile privind dob\u00e2nzile \u015fi s\u0103 reduc\u0103 pariurile pe aprecierea dolarului, potrivit Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale. Kit Juckes, strateg-\u015fef pentru pia\u0163a valutar\u0103 la Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale, consider\u0103 c\u0103 argumentele fundamentale pentru men\u0163inerea pozi\u0163iilor favorabile dolarului s-au diminuat.<\/p>\n

\u00cen aceste condi\u0163ii, indicele dolarului ar putea continua s\u0103 scad\u0103 sau ar putea evolua \u00eentr-un interval de aproximativ 95-100 de puncte p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului.<\/p>\n

Deutsche Bank identific\u0103 drept factor negativ \u015fi lipsa de claritate privind modul \u00een care Rezerva Federal\u0103 va reac\u0163iona la evolu\u0163ia infla\u0163iei. George Saravelos, director global de cercetare valutar\u0103 la Deutsche Bank, consider\u0103 c\u0103 semnalele mixte transmise de pre\u015fedintele Fed, Kevin Warsh, \u00een privin\u0163a \u0163intei de infla\u0163ie \u015fi a instrumentelor de politic\u0103 monetar\u0103 sunt, \u00een cele din urm\u0103, nefavorabile dolarului.<\/p>\n

\u00cen plus, interven\u0163iile pentru sus\u0163inerea yenului \u015fi o eventual\u0103 utilizare mai ampl\u0103 a facilit\u0103\u0163ii FIMA a Fed ar putea exercita presiuni suplimentare asupra monedei americane. Prin aceast\u0103 facilitate, anumite b\u0103nci centrale str\u0103ine pot ob\u0163ine temporar dolari \u00een schimbul titlurilor de stat americane depuse drept garan\u0163ie.<\/p>\n

Saravelos consider\u0103 c\u0103 o extindere puternic\u0103 a acestei facilit\u0103\u0163i ar avea un efect economic asem\u0103n\u0103tor unei forme indirecte de relaxare monetar\u0103 \u015fi ar reprezenta \u00eenc\u0103 un factor negativ pentru dolar.<\/p>\n

O sc\u0103dere a Wall Street nu \u00eenseamn\u0103 neap\u0103rat \u015fi un dolar mai slab<\/strong><\/p>\n

O eventual\u0103 corec\u0163ie puternic\u0103 a burselor americane nu ar conduce \u00eens\u0103 automat la deprecierea dolarului.<\/p>\n

Datele analizate de BBH arat\u0103 c\u0103 investitorii str\u0103ini au cump\u0103rat ac\u0163iuni americane \u00een valoare de aproximativ 920 de miliarde de dolari \u00een cele 12 luni \u00eencheiate \u00een iunie, de peste trei ori mai mult dec\u00e2t achizi\u0163iile de titluri de stat americane, de 294 de miliarde de dolari. Elias Haddad, strateg la BBH, consider\u0103 c\u0103, \u00een cazul unei sc\u0103deri puternice a pie\u0163ei de ac\u0163iuni, investitorii str\u0103ini ar putea s\u0103 nu retrag\u0103 pur \u015fi simplu capitalul din SUA, ci s\u0103-l mute c\u0103tre obliga\u0163iunile americane considerate active de refugiu.<\/p>\n

Prin urmare, dolarul \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 o parte din atractivitatea defensiv\u0103, \u00eens\u0103 combina\u0163ia dintre deficitele fiscale ridicate, \u00eencetinirea unor indicatori economici \u015fi incertitudinea privind politica Fed creeaz\u0103 riscuri tot mai mari pentru evolu\u0163ia sa.<\/p>\n

Inteligen\u0163a artificial\u0103 \u00eencepe s\u0103 afecteze pia\u0163a muncii<\/strong><\/p>\n

Inteligen\u0163a artificial\u0103 \u00eencepe s\u0103 reduc\u0103 cererea de for\u0163\u0103 de munc\u0103 \u00een unele dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii, iar angaja\u0163ii afla\u0163i la \u00eenceput de carier\u0103 par s\u0103 fie cei mai vulnerabili, potrivit unei analize Goldman Sachs. Cele mai vizibile efecte apar \u00een call-centere, software, consultan\u0163\u0103 de management \u015fi publicitate, unde ocuparea for\u0163ei de munc\u0103 a cobor\u00e2t semnificativ sub tendin\u0163ele istorice, transmite CNBC.<\/p>\n

Goldman Sachs a analizat evolu\u0163ia pie\u0163elor muncii din mai multe economii dezvoltate \u015fi a constatat c\u0103 sectoarele cu o expunere mai mare la automatizarea prin AI au \u00eenregistrat, \u00een general, o cre\u015ftere mai lent\u0103 a num\u0103rului de locuri de munc\u0103 disponibile \u00eencep\u00e2nd cu a doua jum\u0103tate a anului 2022. Leg\u0103tura dintre utilizarea AI \u015fi \u00eencetinirea angaj\u0103rilor este deosebit de vizibil\u0103 \u00een Germania, Australia \u015fi Statele Unite. Unul dintre sectoarele cele mai afectate este cel al serviciilor de informare \u015fi comunica\u0163ii. Cre\u015fterea num\u0103rului de angaja\u0163i din acest domeniu a \u00eencetinit \u00een aproape toate marile economii dezvoltate \u00eencep\u00e2nd din 2022. \u00cen afara Statelor Unite, ocuparea for\u0163ei de munc\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 \u00een apropierea sau peste tendin\u0163a sa pe termen lung. Situa\u0163ia este mult mai evident\u0103 \u00een anumite industrii \u00een care tehnologia poate prelua deja o parte important\u0103 din activitatea oamenilor.<\/p>\n

Call-centerele se remarc\u0103 prin cele mai mari diferen\u0163e fa\u0163\u0103 de tendin\u0163ele istorice. Num\u0103rul angaja\u0163ilor din acest sector este cu 39% sub tendin\u0163\u0103 \u00een SUA, cu 33% \u00een Canada \u015fi cu 27% \u00een Germania. Goldman consider\u0103 c\u0103 aceste date indic\u0103 faptul c\u0103 presiunile generate de AI asupra locurilor de munc\u0103 au devenit deja vizibile \u00een domeniile \u00een care exist\u0103 instrumente capabile s\u0103 automatizeze o parte semnificativ\u0103 a sarcinilor.<\/p>\n

Angaja\u0163ii afla\u0163i la \u00eenceput de carier\u0103 sunt cei mai vulnerabili<\/strong><\/p>\n

Impactul este mai puternic \u00een cazul persoanelor care \u00eencearc\u0103 s\u0103 intre pe pia\u0163a muncii. Goldman Sachs a analizat peste 800 de ocupa\u0163ii \u015fi a constatat c\u0103 efectele negative asociate AI sunt cele mai pronun\u0163ate \u00een r\u00e2ndul angaja\u0163ilor entry-level. Un efect negativ, dar mai redus, apare \u015fi \u00een profesiile considerate foarte vulnerabile la \u00eenlocuirea prin inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103.<\/p>\n

La nivelul \u00eentregii pie\u0163e a muncii, impactul este \u00eenc\u0103 relativ redus. O expunere de 10% a unei ocupa\u0163ii la AI este asociat\u0103 cu o diminuare de numai 0,1 puncte procentuale a ritmului anual de cre\u015ftere a num\u0103rului de angaja\u0163i \u00een Fran\u0163a, Canada \u015fi SUA. Pentru angaja\u0163ii afla\u0163i la \u00eenceput de carier\u0103, efectul este \u00eens\u0103 mult mai mare: dep\u0103\u015fe\u015fte 0,6 puncte procentuale \u00een Australia \u015fi 0,2 puncte procentuale \u00een Statele Unite. Concluzia Goldman Sachs este c\u0103 efectele AI asupra angaj\u0103rilor pot fi deja identificate \u00een datele globale, dar sunt deocamdat\u0103 concentrate \u00eentr-un num\u0103r relativ restr\u00e2ns de industrii \u015fi categorii de angaja\u0163i.<\/p>\n

AI este deja utilizat\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een economiile dezvoltate<\/strong><\/p>\n

Presiunile asupra pie\u0163ei muncii apar pe m\u0103sur\u0103 ce utilizarea inteligen\u0163ei artificiale se extinde rapid. Goldman Sachs a combinat rezultatele a 11 sondaje privind adoptarea AI \u015fi estimeaz\u0103 c\u0103 rata de utilizare \u00een principalele economii dezvoltate se situeaz\u0103 deja la aproximativ 15%-20%.<\/p>\n

Fran\u0163a, Statele Unite, Olanda \u015fi Marea Britanie se afl\u0103 printre liderii adopt\u0103rii inteligen\u0163ei artificiale, \u00een timp ce Italia, Japonia \u015fi Noua Zeeland\u0103 se situeaz\u0103 la niveluri mai reduse. \u00cen marile economii emergente, rata estimat\u0103 de adoptare a AI este de aproximativ 10%-15%.<\/p>\n

Datoria SUA dep\u0103\u015fe\u015fte 40.000 de miliarde de dolari<\/strong><\/p>\n

Datoria guvernului american a dep\u0103\u015fit pentru prima dat\u0103 pragul simbolic de 40.000 de miliarde de dolari, potrivit datelor publicate miercuri de Ministerul Finan\u0163elor, pe fondul cre\u015fterii costurilor de \u00eemprumut, scrie AFP. Dup\u0103 ultima emisiune de obliga\u0163iuni de mar\u0163i, datoria Trezoreriei americane se ridic\u0103 acum la 40.047 miliarde de dolari, ca urmare a unei cre\u015fteri at\u00e2t a \u00eemprumuturilor legate de s\u0103n\u0103tate \u015fi de asigur\u0103rile sociale, c\u00e2t \u015fi a dob\u00e2nzilor pl\u0103tite.<\/p>\n

Este o cre\u015ftere mai rapid\u0103 dec\u00e2t se preconiza, Biroul Congresului pentru Buget (CBO) estim\u00e2nd p\u00e2n\u0103 acum c\u0103 datoria guvernului federal se va situa \u00een jurul valorii de 39.400 miliarde de dolari p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului. Aceasta survine \u00eentr-un moment \u00een care \u00eengrijor\u0103rile legate de infla\u0163ie, \u00een special pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu \u015fi al cre\u015fterii vertiginoase a pre\u0163urilor la energie, au \u00eempins costurile \u00eemprumuturilor la niveluri nemai\u00eent\u00e2lnite de ani de zile.<\/p>\n

Randamentul obliga\u0163iunilor de stat pe termen lung (30 de ani) a atins astfel mar\u0163i cel mai ridicat nivel din 2007. Acest lucru oblig\u0103 statul s\u0103 cheltuiasc\u0103 din ce \u00een ce mai mult pentru a se refinan\u0163a, agrav\u00e2nd totodat\u0103 gradul s\u0103u de \u00eendatorare.<\/p>\n

Ministerul Finan\u0163elor a intervenit miercuri, anun\u0163\u00e2nd r\u0103scump\u0103r\u0103ri mai ample de obliga\u0163iuni pe termen lung \u00eencep\u00e2nd din septembrie, ceea ce a lini\u015ftit investitorii \u015fi a determinat o sc\u0103dere a ratelor dob\u00e2nzilor. \u201eEste bine cunoscut faptul c\u0103 statul federal \u00eenregistreaz\u0103 un ritm de cre\u015ftere a deficitului care nu este sustenabil\u201d, a subliniat Jessica Riedl, specialist\u0103 \u00een buget la Brookings Institution. Datoria \u0163\u0103rii s-a dublat cu mult de la criza financiar\u0103 din 2008 \u015fi reprezint\u0103 \u00een prezent un raport de aproape 125% din produsul intern brut (PIB) al Statelor Unite. \u00cen timp ce deficitele cuprinse \u00eentre 3% \u015fi 4% din PIB erau odinioar\u0103 un motiv de \u00eengrijorare pentru pie\u0163ele financiare, Riedl a subliniat c\u0103 aceste niveluri se apropie acum de 6% p\u00e2n\u0103 la 7% din PIB. \u201eAcest lucru a sporit nervozitatea pie\u0163elor\u201d, a ad\u0103ugat ea. Donald Trump a promis, pe parcursul celor dou\u0103 mandate ale sale, s\u0103 reduc\u0103 cheltuielile guvernamentale \u015fi s\u0103 diminueze deficitul anual. Ministrul Finan\u0163elor, Scott Bessent, a declarat c\u0103 obiectivul s\u0103u era de a reduce deficitul american la 3% din PIB. Acesta s-a ad\u00e2ncit \u00eens\u0103 \u00een ultimele luni, \u00een special din cauza ramburs\u0103rii taxelor vamale c\u0103tre \u00eentreprinderi, anulate de Curtea Suprem\u0103 \u00een februarie.<\/p>\n

Reducerile de impozite \u015fi cheltuielile militare, \u00een special cele legate de conflictul cu Iranul, au \u00eenghi\u0163it, de asemenea, multe miliarde de dolari. Anali\u015ftii subliniaz\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 un nivel al datoriei publice raportat la PIB care s\u0103 declan\u015feze automat o criz\u0103.<\/p>\n

Volumul lucr\u0103rilor de construc\u021bii a crescut cu 13,9% \u00een primele \u0219ase luni<\/strong><\/p>\n

Volumul lucr\u0103rilor de construc\u021bii a crescut cu 13,9%, ca serie brut\u0103, \u0219i cu 11,7% ca serie ajustat\u0103 \u00een func\u021bie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u0219i de sezonalitate, \u00een primele \u0219ase luni ale anului fa\u021b\u0103 de perioada similar\u0103 a anului trecut, potrivit datelor Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103, publicate joi.<\/p>\n

Avansul lucr\u0103rilor de construc\u021bii pe serie brut\u0103 a fost generat de lucr\u0103rile de construc\u021bii noi (cu un plus de 16,4%), lucr\u0103rile de \u00eentre\u021binere \u0219i repara\u021bii curente (plus 10%) \u0219i lucr\u0103rile de repara\u021bii capitale (plus 7,9%). Pe obiecte de construc\u021bii, s-au \u00eenregistrat cre\u0219teri la cl\u0103dirile reziden\u021biale (21,1%), construc\u021biile inginere\u0219ti (13,6%) \u0219i la cl\u0103dirile nereziden\u021biale (9,5%). Pe serie ajustat\u0103, cre\u0219terea volumului lucr\u0103rilor de construc\u021bii a fost generat\u0103 de lucr\u0103rile de construc\u021bii noi (plus 15,2%), lucr\u0103rile de \u00eentre\u021binere \u0219i repara\u021bii curente (plus 8,7%) \u0219i lucr\u0103rile de repara\u021bii capitale (plus 6%). Pe obiecte de construc\u021bii, cre\u0219teri s-au \u00eenregistrat la cl\u0103dirile reziden\u021biale (\u00c220%), construc\u021biile inginere\u0219ti (\u00c210,4%) \u0219i la cl\u0103dirile nereziden\u021biale (\u00c28,8%).<\/p>\n

\u00cen luna iunie a acestui an, volumul lucr\u0103rilor de construc\u021bii a crescut, fa\u021b\u0103 de luna mai 2026, ca serie brut\u0103, cu 20,1%, iar ca serie ajustat\u0103 \u00een func\u021bie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u0219i de sezonalitate, cu 4,9%. Pe serie brut\u0103, cre\u0219terea a fost eviden\u021biat\u0103 la lucr\u0103rile de repara\u021bii capitale (\u00c225,9%), lucr\u0103rile de construc\u021bii noi (\u00c220,2%) \u0219i la lucr\u0103rile de \u00eentre\u021binere \u0219i repara\u021bii curente (\u00c215,7%). Pe obiecte de construc\u021bii, au avut loc cre\u0219teri la lucr\u0103rile de construc\u021bii inginere\u0219ti (\u00c224,2%), cl\u0103dirile nereziden\u021biale (\u00c219,8%) \u0219i la cl\u0103dirile reziden\u021biale (\u00c210,0%).<\/p>\n

Volumul lucr\u0103rilor de construc\u021bii a crescut, ca serie ajustat\u0103 \u00een func\u021bie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u0219i de sezonalitate, cu 4,9%, astfel: lucr\u0103rile de repara\u021bii capitale (\u00c27,2%), lucr\u0103rile de \u00eentre\u021binere \u0219i repara\u021bii curente (\u00c24,5%) \u0219i lucr\u0103rile de construc\u021bii noi (\u00c24,1%). Pe obiecte de construc\u021bii, volumul lucr\u0103rilor de construc\u021bii a crescut la cl\u0103dirile nereziden\u021biale (\u00c26%), cl\u0103dirile reziden\u021biale (\u00c24,7%) \u0219i construc\u021biile inginere\u0219ti (\u00c22,4%). Comparativ cu iunie 2025, volumul lucr\u0103rilor de construc\u021bii, ca serie brut\u0103, s-a majorat, pe total, cu 19,9%. Pe elemente de structur\u0103, cre\u0219teri s-au \u00eenregistrat la lucr\u0103rile de repara\u021bii capitale (\u00c222,5%), lucr\u0103rile de construc\u021bii noi (\u00c221,9%) \u0219i la lucr\u0103rile de \u00eentre\u021binere \u0219i repara\u021bii curente (\u00c211,6%).<\/p>\n

Pe obiecte de construc\u021bii, cre\u0219teri s-au \u00eenregistrat la cl\u0103dirile reziden\u021biale (\u00c243,9%), cl\u0103dirile nereziden\u021biale (\u00c221,5%) \u0219i la construc\u021biile inginere\u0219ti (\u00c212,7%).<\/p>\n

Ca serie ajustat\u0103 \u00een func\u021bie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u0219i de sezonalitate, volumul lucr\u0103rilor de construc\u021bii a crescut, pe total, cu 13,1%. Pe elemente de structur\u0103, cre\u0219teri s-au \u00eenregistrat astfel: lucr\u0103rile de repara\u021bii capitale (\u00c219%), lucr\u0103rile de construc\u021bii noi (\u00c217,5%) \u0219i la lucr\u0103rile de \u00eentre\u021binere \u0219i repara\u021bii curente (\u00c28,7%). Pe obiecte de construc\u021bii, volumul lucr\u0103rilor de construc\u021bii a crescut la cl\u0103dirile reziden\u021biale (\u00c239,6%), cl\u0103dirile nereziden\u021biale (\u00c218,9%) \u0219i la construc\u021biile inginere\u0219ti (\u00c28,6%).<\/p>\n

Datoria SUA dep\u0103\u015fe\u015fte 40.000 de miliarde de dolari<\/strong><\/p>\n

Datoria guvernului american a dep\u0103\u015fit pentru prima dat\u0103 pragul simbolic de 40.000 de miliarde de dolari, potrivit datelor publicate miercuri de Ministerul Finan\u0163elor, pe fondul cre\u015fterii costurilor de \u00eemprumut, scrie AFP, preluat de news.ro. Dup\u0103 ultima emisiune de obliga\u0163iuni de mar\u0163i, datoria Trezoreriei americane se ridic\u0103 acum la 40.047 miliarde de dolari, ca urmare a unei cre\u015fteri at\u00e2t a \u00eemprumuturilor legate de s\u0103n\u0103tate \u015fi de asigur\u0103rile sociale, c\u00e2t \u015fi a dob\u00e2nzilor pl\u0103tite.<\/p>\n

Este o cre\u015ftere mai rapid\u0103 dec\u00e2t se preconiza, Biroul Congresului pentru Buget (CBO) estim\u00e2nd p\u00e2n\u0103 acum c\u0103 datoria guvernului federal se va situa \u00een jurul valorii de 39.400 miliarde de dolari p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului.<\/p>\n

Aceasta survine \u00eentr-un moment \u00een care \u00eengrijor\u0103rile legate de infla\u0163ie, \u00een special pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu \u015fi al cre\u015fterii vertiginoase a pre\u0163urilor la energie, au \u00eempins costurile \u00eemprumuturilor la niveluri nemai\u00eent\u00e2lnite de ani de zile. Randamentul obliga\u0163iunilor de stat pe termen lung (30 de ani) a atins astfel mar\u0163i cel mai ridicat nivel din 2007. Acest lucru oblig\u0103 statul s\u0103 cheltuiasc\u0103 din ce \u00een ce mai mult pentru a se refinan\u0163a, agrav\u00e2nd totodat\u0103 gradul s\u0103u de \u00eendatorare.<\/p>\n

Ministerul Finan\u0163elor a intervenit miercuri, anun\u0163\u00e2nd r\u0103scump\u0103r\u0103ri mai ample de obliga\u0163iuni pe termen lung \u00eencep\u00e2nd din septembrie, ceea ce a lini\u015ftit investitorii \u015fi a determinat o sc\u0103dere a ratelor dob\u00e2nzilor. \u201eEste bine cunoscut faptul c\u0103 statul federal \u00eenregistreaz\u0103 un ritm de cre\u015ftere a deficitului care nu este sustenabil\u201d, a subliniat Jessica Riedl, specialist\u0103 \u00een buget la Brookings Institution.<\/p>\n

Datoria \u0163\u0103rii s-a dublat cu mult de la criza financiar\u0103 din 2008 \u015fi reprezint\u0103 \u00een prezent un raport de aproape 125% din produsul intern brut (PIB) al Statelor Unite.<\/strong><\/p>\n

\u00cen timp ce deficitele cuprinse \u00eentre 3% \u015fi 4% din PIB erau odinioar\u0103 un motiv de \u00eengrijorare pentru pie\u0163ele financiare, Riedl a subliniat c\u0103 aceste niveluri se apropie acum de 6% p\u00e2n\u0103 la 7% din PIB. \u201eAcest lucru a sporit nervozitatea pie\u0163elor\u201d, a ad\u0103ugat ea. Donald Trump a promis, pe parcursul celor dou\u0103 mandate ale sale, s\u0103 reduc\u0103 cheltuielile guvernamentale \u015fi s\u0103 diminueze deficitul anual.<\/p>\n

Ministrul Finan\u0163elor, Scott Bessent, a declarat c\u0103 obiectivul s\u0103u era de a reduce deficitul american la 3% din PIB. Acesta s-a ad\u00e2ncit \u00eens\u0103 \u00een ultimele luni, \u00een special din cauza ramburs\u0103rii taxelor vamale c\u0103tre \u00eentreprinderi, anulate de Curtea Suprem\u0103 \u00een februarie.<\/p>\n

Reducerile de impozite \u015fi cheltuielile militare, \u00een special cele legate de conflictul cu Iranul, au \u00eenghi\u0163it, de asemenea, multe miliarde de dolari. Anali\u015ftii subliniaz\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 un nivel al datoriei publice raportat la PIB care s\u0103 declan\u015feze automat o criz\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\n
\n

\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\n
Vanzari diverse<\/strong>V\u00e2nd cazan \u021buic\u0103 65 litri, instala\u021bie…<\/span>21.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\n
Condolean\u021be<\/strong>Cu profund\u0103 triste\u021be am aflat vestea trecerii la…<\/span>20.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\n
Locuin\u021be oferte<\/strong>Ofer spre \u00eenchiriere spa\u021biu \u00eentr-o…<\/span>18.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n
\n
<\/a><\/div>\n

Vrancart Adjud \u0219i-a redus pierderile \u00een primul semestru din 2026. Grupul a ajuns la minus 5,1 milioane de lei<\/a><\/h2>\n
Eduard Popescu<\/a>, 22 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/div>\n

Turismul din Vrancea, recul puternic \u00een 2026: cu aproape 6.000 de sosiri ale turi\u0219tilor rom\u00e2ni mai pu\u021bine \u00een prima jum\u0103tate a anului<\/a><\/h2>\n
Eduard Popescu<\/a>, 21 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/div>\n

MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Ce trebuie s\u0103 \u015ftie prosumatorii pentru a ob\u0163ine p\u00e2n\u0103 la 15.000 de lei de la Administra\u0163ia Fondului de Mediu pentru instalarea de baterii<\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 18 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
\n
<\/a><\/div>\n

Horoscop 22 august 2026 <\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 22 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/div>\n

Calendarul zilei de 22 august: Jertfa Ecaterinei Teodoroiu pe frontul din Vrancea, \u00een centrul unei zile \u00eenc\u0103rcate de istorie. A murit Vasile Alecsandri \u0219i s-a n\u0103scut Panait Istrati<\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 22 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/div>\n

292 de locuri de munc\u0103 pentru vr\u00e2nceni, prin AJOFM Vrancea: 150 \u00een jude\u021b \u0219i 142 \u00een Europa<\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 21 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\n
V\u00e2nz\u0103ri ap 2 camere<\/strong>V\u00e2nd apartament 2 camere, et.3\/3,…<\/span>12.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\n
V\u00e2nz\u0103ri terenuri<\/strong>V\u00e2nd teren intravilan 3600 mp, intersec\u021bia…<\/span>17.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\n
Oferte<\/strong>SC angajeaz\u0103 2 persoane calificate \u0219i cu…<\/span>17.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n
\n

Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n

Adaug\u0103 comentariu<\/a><\/p>\n

<\/div>\n
Trebuie s\u0103 fii autentificat<\/a> pentru a putea posta un comentariu<\/a>.<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n

Comenteaz\u0103<\/h3>\n<\/div>\n
\n
\n
\n Trebuie s\u0103 fii autentificat<\/a> pentru a putea posta un comentariu.\n <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
In curs de procesare…<\/div>\n

Anuleaz\u0103<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\n
\n

Raporteaza comentariu<\/h3>\n<\/div>\n
\n
\n
\n Trebuie s\u0103 fii autentificat<\/a> pentru a putea raporta un comentariu.\n <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
In curs de procesare…<\/div>\n

Anuleaz\u0103<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\n
\n

Apreciaza comentariu<\/h3>\n<\/div>\n
\n
\n
\n Trebuie s\u0103 fii autentificat<\/a> pentru a putea aprecia un comentariu.\n <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
Anuleaz\u0103<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
\n1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
\n2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
\n3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
\n4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
\nAutorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
\nNerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
\nAbaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.<\/small><\/span><\/div>\n<\/div>\n

[analyse_source url=”https:\/\/ziaruldevrancea.ro\/special\/economic\/mozaic-stiri-economice-desi-a-scazut-semnificativ-inflatia-din-romania-ramane-cea-mai-mare-din-ue”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/zdvi.cname.ro\/_\/mozaic-stiri-economice-desi-a-scazut-semnificativ-inflatia-din-romania-ramane-cea-mai-mare-din-ue\/mediaPool\/uzHoBEe.jpg”] Economic MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: De\u0219i a sc\u0103zut semnificativ, infla\u021bia din Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne cea mai mare din UE Distribuie: \u00a0 | Rodica Condurache 19 aug 2026250 vizualiz\u0103ri Comparativ cu situa\u021bia din luna iunie 2026, rata anual\u0103 a infla\u021biei a sc\u0103zut \u00een 15 state membre Rata anual\u0103 a infla\u021biei \u00een Uniunea European\u0103 (UE) a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,208],"class_list":["post-2106116","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-ziaruldevrancea-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2106116","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2106116"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2106116\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2106116"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2106116"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2106116"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}