La mijlocul secolului al XIX-lea, Rom\u00e2nia se afla \u00eentr-o perioad\u0103 de transform\u0103ri profunde.\u00a0Societatea se apropia tot mai mult\u00a0de valorile occidentale, iar arta rom\u00e2neasc\u0103 \u00eencepea s\u0103 se desprind\u0103 de tradi\u021bia postbizantin\u0103. Pictura de \u0219evalet, \u00een toate formele sale, c\u00e2\u0219tiga tot mai mult teren, \u00een timp ce elitele vremii adoptau modelele estetice apusene\u00a0\u0219i \u00ee\u0219i amenajau locuin\u021bele dup\u0103 gusturile cosmopolite ale epocii. \u00cen acest context s-a afirmat Theodor Aman, unul dintre arti\u0219tii care aveau s\u0103 contribuie decisiv la reformarea \u0219i modernizarea culturii noastre.<\/strong><\/p>\n N\u0103scut la 20 martie 1831, la C\u00e2mpulung Muscel \u2013\u00a0unde familia sa se refugiase temporar din calea unei epidemii de cium\u0103 -, Theodor Aman a fost fiul Despinei (Pepica) \u0219i al lui Dimitrie Aman, un negustor \u00eenst\u0103rit de origine macedonean\u0103 (cu\u021bovlah\u0103), care primise rangul de serdar. Dup\u0103 \u00eencetarea epidemiei, familia a revenit la Craiova. \u00cen 1834, tat\u0103l viitorului pictor\u00a0a trecut \u00een nefiin\u021b\u0103, iar grija pentru cre\u0219terea \u0219i \u00eendrumarea\u00a0celor cinci copii i-a revenit mamei, care le-a asigurat o educa\u021bie aleas\u0103.<\/p>\n Evolu\u021bia\u00a0intelectual\u0103 \u0219i artistic\u0103 a t\u00e2n\u0103rului\u00a0s-a desf\u0103\u0219urat \u00eentr-un context istoric efervescent, marcat de idealurile Revolu\u021biei de la 1848 \u0219i de Unirea Principatelor din 1859. Aceste momente au impulsionat dezvoltarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului modern \u0219i au creat un climat favorabil afirm\u0103rii noilor idei culturale.<\/p>\n Theodor s-a dovedit de timpuriu \u00eenzestrat pentru desen \u0219i muzic\u0103. A \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 c\u00e2nte la violoncel, pasiune pe care a cultivat-o de-a lungul vie\u021bii. Dup\u0103 primii ani de studiu la \u0218coala Central\u0103 din Craiova \u2013\u00a0unde l-a avut profesor pe Constantin Lecca, cel care i-a insuflat interesul pentru pictura istoric\u0103 -, t\u00e2n\u0103rul s-a transferat, \u00een 1846, la Colegiul \u201eSf\u00e2ntul Sava\u201d din Bucure\u0219ti, una dintre cele mai prestigioase institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n La v\u00e2rsta de 19 ani, m\u00e2nat de dorin\u021ba de afirmare, Aman a plecat \u00een Fran\u021ba. A studiat la celebra \u00c9cole des Beaux-Arts, av\u00e2ndu-i ca profesori, mai \u00eent\u00e2i, pe Michel Martin Drolling \u0219i, dup\u0103 moartea acestuia, pe Fran\u00e7ois-\u00c9douard Picot. Anii petrecu\u021bi la Paris au avut un rol esen\u021bial \u00een maturizarea sa artistic\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 cursuri, a c\u0103utat s\u0103 evolueze\u00a0\u0219i prin studiu individual. La Biblioteca Na\u021bional\u0103\u00a0copia portrete ale domnitorilor rom\u00e2ni \u0219i cerceta documente care \u00eel ajutau s\u0103 reconstituie costumele otomane din epoca lui Mihai Viteazul, personaj istoric pe care \u00eel admira profund. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 a avut dou\u0103 ateliere, unul pe Rue Lafayette \u0219i cel\u0103lalt pe Rue Neuve-Br\u00e9da. Ambele aveau s\u0103 devin\u0103 ulterior subiecte ale unor lucr\u0103ri proprii.<\/p>\n Anul 1853 a marcat debutul s\u0103u la Salonul Oficial de la Paris, cu compozi\u021bia\u00a0\u201eAutoportret\u201d. Tabloul\u00a0impresiona prin caracterul solemn al execu\u021biei \u0219i prin apropierea de portretistica Rena\u0219terii italiene, \u00een special de opera lui Tiziano. \u00cen 1854, a pictat \u201eB\u0103t\u0103lia de la Olteni\u021ba\u201d, o scen\u0103 istoric\u0103\u00a0inspirat\u0103 din R\u0103zboiul Crimeii. P\u00e2nza\u00a0se \u00eenscria \u00een climatul politic al epocii, c\u00e2nd revolu\u021bionarii rom\u00e2ni sperau c\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea Imperiului Rus va limita expansiunea acestuia \u0219i va proteja autonomia Principatelor. \u00cen timpul unei vizite\u00a0la Istanbul, artistul a reu\u0219it s\u0103 v\u00e2nd\u0103 tabloul sultanului Abd\u00fclmecid I, lucrarea fiind p\u0103strat\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u00een colec\u021biile Palatului Dolmabah\u00e7e.<\/p>\n Itinerariul\u00a0s\u0103u nu s-a \u00eencheiat aici. Fascinat de lumea otoman\u0103, Aman a continuat s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 prin Crimeea \u0219i Eupatoria, ajung\u00e2nd \u00een zona Sevastopolului \u0219i pe c\u00e2mpurile de lupt\u0103 asociate B\u0103t\u0103liei de la Alma. Experien\u021ba acestei deplas\u0103ri\u00a0s-a reflectat \u00een \u00eembog\u0103\u021birea obiectelor \u0219i documentelor din atelierul s\u0103u \u0219i \u00een aprofundarea studiilor iconografice dedicate lui Napoleon Bonaparte \u0219i marilor mae\u0219tri europeni ai genului militar.<\/p>\n \u00cen 1855, a expus \u201eB\u0103t\u0103lia de la Alma\u201d \u00een cadrul prestigioasei Expozi\u021bii Universale de la Paris. Participarea la aceast\u0103 expozi\u021bie a avut o semnifica\u021bie deosebit\u0103 pentru afirmarea pe scena artistic\u0103 interna\u021bional\u0103, prin abordarea unui subiect contemporan \u0219i prin utilizarea observa\u021biilor \u0219i documentelor rezultate din expedi\u021bia\u00a0\u00een Crimeea. Succesul parizian a continuat la Salonul Oficial din 1857, unde au fost acceptate dou\u0103 p\u00e2nze reprezentative: \u201eV\u00e2n\u0103tori \u0219i zuavi \u00een fa\u021ba Sevastopolului\u201d \u0219i \u201e\u021aiganc\u0103 din Valahia\u201d. Aceste particip\u0103ri au reprezentat etape importante at\u00e2t pentru cariera t\u00e2n\u0103rului pictor, c\u00e2t \u0219i pentru recunoa\u0219terea\u00a0artei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een spa\u021biul cultural occidental.<\/p>\n Interesul lui Aman pentru istorie \u0219i pentru lumea oriental\u0103 se \u00eent\u00e2lne\u0219te \u00eentr-una dintre lucr\u0103rile sale reprezentative, \u201eR\u0103pirea cad\u00e2nelor de c\u0103tre osta\u0219ii lui Mihai Viteazul\u201d, inspirat\u0103 din scrierile lui Nicolae B\u0103lcescu. Pictura \u00eembin\u0103 gustul occidental pentru tematica oriental\u0103 cu evocarea trecutului rom\u00e2nesc \u0219i cu ideea luptei pentru independen\u021b\u0103 \u0219i demnitate na\u021bional\u0103.<\/p>\n Tot \u00een 1857, Theodor Aman a revenit \u00een \u021bar\u0103 pentru a-\u0219i exercita dreptul de vot \u0219i pentru a-\u0219i afirma adeziunea la idealul na\u021bional, fiind \u00eenscris pe listele aleg\u0103torilor pentru Divanul Ad-hoc, \u00een Colegiul marilor proprietari. Artistul a adus de la Paris o p\u00e2nz\u0103 alegoric\u0103 de mari dimensiuni, \u201eUnirea Principatelor\u201d, \u00een care dou\u0103 tinere \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ate, purt\u00e2nd costume populare specifice Munteniei \u0219i Moldovei, simbolizau fraternitatea celor dou\u0103 regiuni. \u00cen acela\u0219i spirit patriotic \u0219i unionist, a realizat faimoasa\u00a0\u201eHora Unirii de la Craiova\u201d.<\/p>\n La doar 26 de ani, Aman \u00ee\u0219i conturase deja o concep\u021bie artistic\u0103 bine definit\u0103. \u00ce\u0219i dorea o pictur\u0103 monumental\u0103, capabil\u0103 s\u0103 dea artei rom\u00e2ne\u0219ti o nou\u0103 amploare. Considera genul istoric drept una dintre cele mai \u00eenalte forme de manifestare plastic\u0103, deoarece acesta presupunea nu numai talent, ci \u0219i documentare \u0219i efort tehnic considerabil. \u00a0<\/p>\n \u00cen acela\u0219i timp, avea un proiect care dep\u0103\u0219ea propria crea\u021bie. Visa s\u0103 \u00eenfiin\u021beze la Bucure\u0219ti o \u0219coal\u0103 superioar\u0103 de art\u0103, deschis\u0103 tinerilor din Principate \u0219i din \u00eentregul spa\u021biu sud-est european. \u00ce\u0219i dorea expozi\u021bii publice, muzee \u0219i galerii na\u021bionale \u0219i avea s\u0103 lucreze \u00eentreaga via\u021b\u0103 pentru dezvoltarea acestora.<\/p>\n Aman nu a privit \u00eens\u0103 societatea doar prin marile sale momente istorice. A fost \u0219i un atent observator al vie\u021bii cotidiene \u0219i al transform\u0103rilor din lumea bun\u0103 a capitalei. \u00cen 1858, a realizat \u201eSear\u0103 de dance\u201d, cunoscut\u0103 \u0219i sub denumirea \u201eBal \u00een casa Otetele\u0219anu\u201d. \u00cen fastuosul interior apar 19 personaje, iar lucrarea ofer\u0103 o imagine valoroas\u0103 asupra vie\u021bii mondene de atunci. Asociat\u0103 familiei Otetele\u0219anu, una dintre familiile importante ale societ\u0103\u021bii bucure\u0219tene din epoc\u0103, pictura impresioneaz\u0103 prin detaliile arhitecturale \u0219i vestimentare \u0219i poate fi privit\u0103 ca un adev\u0103rat portret colectiv al elitei urbane.<\/p>\n Dup\u0103 realizarea Unirii Principatelor, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, au fost puse bazele \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior modern, prin \u00eenfiin\u021barea universit\u0103\u021bilor de la Ia\u0219i \u0219i Bucure\u0219ti. \u00cen acest context politic \u0219i cultural favorabil, Theodor Aman a ini\u021biat, al\u0103turi de pictorul Gheorghe Tattarescu, demersuri pe l\u00e2ng\u0103 autorit\u0103\u021bi pentru crearea unei institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt artistic superior. \u00cen urma memoriilor \u00eenaintate de cei doi arti\u0219ti s-a ajuns la \u00eenfiin\u021barea \u0218colii de Belle-Arte din Bucure\u0219ti, \u00een anul 1864. La v\u00e2rsta de 33 de ani, Aman a fost numit director \u0219i profesor de pictur\u0103 al institu\u021biei, func\u021bie pe care a exercitat-o al\u0103turi de Tattarescu, asum\u00e2ndu-\u0219i totodat\u0103 un rol important \u00een organizarea Pinacotecii bucure\u0219tene.<\/p>\n Datorit\u0103 educa\u021biei riguroase primite \u00een marile centre artistice europene, lecturilor sale vaste \u0219i culturii muzicale \u0219i artistice, Aman a fost considerat de istoricul de art\u0103 George Oprescu drept unul dintre cei mai cultiva\u021bi pictori rom\u00e2ni. De-a lungul carierei pedagogice, el \u0219i-a \u00eencurajat elevii s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219easc\u0103 studiile \u00een marile centre artistice europene, convins c\u0103 dezvoltarea artei rom\u00e2ne\u0219ti presupunea contactul permanent cu valorile interna\u021bionale. Printre tinerii care au beneficiat de \u00eendrumarea sa s-au num\u0103rat \u0218tefan Luchian, George Demetrescu Mirea \u0219i Constantin Artachino.<\/p>\n \u00cen acela\u0219i timp, a continuat s\u0103 acorde o aten\u021bie deosebit\u0103 picturii istorice monumentale. Pentru realizarea acestor compozi\u021bii era nevoie de documentare minu\u021bioas\u0103, de studii anatomice \u0219i de o atent\u0103 raportare la modelele marilor mae\u0219tri occidentali, \u00eentre care se num\u0103rau Jean-Antoine Watteau \u0219i Peter Paul Rubens.<\/p>\n Prin lucr\u0103rile sale, urm\u0103rea s\u0103 contribuie la constituirea unei picturi istorice rom\u00e2ne\u0219ti care s\u0103 valorifice trecutul medieval al \u021a\u0103rilor Rom\u00e2ne \u0219i s\u0103-l integreze \u00een limbajul plastic european. Printre cele mai cunoscute p\u00e2nze ale sale se num\u0103r\u0103 \u201eCea din urm\u0103 noapte a lui Mihai Viteazul\u201d, \u201eLupta cu turcii pe insula Sf\u00e2ntul Gheorghe\u201d \u0219i \u201eVlad \u021aepe\u0219 \u0219i solii turci\u201d.<\/p>\n Artistul nu \u0219i-a limitat \u00eens\u0103 eforturile de \u00eennoire la institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i la activitatea public\u0103. \u0218i propriul s\u0103u spa\u021biu de crea\u021bie a devenit expresia acestei viziuni. \u00centre 1868 \u0219i 1869, \u0219i-a construit la Bucure\u0219ti o cas\u0103-atelier dup\u0103 propriile concep\u021bii. Locuin\u021ba \u0219i spa\u021biul de lucru au fost g\u00e2ndite ca un ansamblu coerent, adaptat nevoilor sale profesionale. \u00cen literatura de specialitate este men\u021bionat\u0103 apartenen\u021ba sa la francmasonerie, aspect care trebuie privit \u00een contextul intelectual \u0219i social al epocii. Via\u021ba sa personal\u0103 a fost completat\u0103 de c\u0103s\u0103toria cu Ana Politimos, una dintre prezen\u021bele feminine importante din universul s\u0103u creativ.<\/p>\n Din 1872, Aman \u0219i-a extins preocup\u0103rile \u0219i spre gravur\u0103.\u00a0\u00centr-o epoc\u0103 \u00een care imaginea putea deveni un mijloc important de transmitere a ideilor, a \u00een\u021beles valoarea tehnicilor grafice \u0219i posibilitatea lor de multiplicare \u0219i r\u0103sp\u00e2ndire. A realizat portrete ale unor figuri istorice \u0219i culturale, contribuind astfel la fixarea unor repere identitare \u00een memoria colectiv\u0103. Printre personajele reprezentate se num\u0103r\u0103 Mihai Viteazul, Alexandru L\u0103pu\u0219neanu \u0219i Matei Basarab, dar \u0219i personalit\u0103\u021bi culturale precum En\u0103chi\u021b\u0103 V\u0103c\u0103rescu, Cezar Bolliac, Ion Heliade R\u0103dulescu \u0219i Carol I.<\/p>\n Prin execu\u021bia \u00een tehnica acvaforte, a devenit unul dintre cei mai importan\u021bi pictori-gravori din Rom\u00e2nia, m\u0103iestria sa fiind recunoscut\u0103 interna\u021bional prin cooptarea ca membru \u00een Societatea Acvaforti\u0219tilor din Fran\u021ba. Pentru asigurarea unei calit\u0103\u021bi ridicate a imprim\u0103rii, \u00ee\u0219i procura pl\u0103cile de cupru de la Paris, multe p\u0103str\u00e2nd m\u0103rcile atelierelor franceze, \u0219i utiliza suporturi de o calitate superioar\u0103, precum h\u00e2rtia de China \u0219i cea de Japonia, care permiteau redarea unor efecte fine de tonalitate \u0219i textur\u0103.<\/p>\n \u00cen paralel, pictura sa a evoluat prin dezvoltarea peisajului \u0219i a scenelor de gen. La Bucure\u0219ti, a realizat compozi\u021bii la Biserica Stavropoleos, \u00een curtea familiei Boerescu, \u00een parcurile Ci\u0219migiu \u0219i Her\u0103str\u0103u, dar \u0219i \u00een gr\u0103dina propriei re\u0219edin\u021be. O deosebit\u0103 valoare documentar\u0103 au \u0219i lucr\u0103rile realizate \u00een timpul c\u0103l\u0103toriilor la Sinaia, C\u00e2mpina \u0219i Constan\u021ba, \u00een care surprinde siluete, str\u0103zi \u0219i natura \u00eenconjur\u0103toare. \u00cen aceste p\u00e2nze de mici dimensiuni, preocuparea sa pentru lumin\u0103 \u0219i culoare devine tot mai evident\u0103. Unele dintre aceste cercet\u0103ri pot fi puse \u00een dialog cu transform\u0103rile picturii europene din epoc\u0103, inclusiv cu c\u0103ut\u0103rile unor arti\u0219ti precum \u00c9douard Manet \u0219i Claude Monet, f\u0103r\u0103 ca Aman s\u0103 le fi preluat direct stilul.<\/p>\n Peisajele sale, populate \u00een mare parte de personaje, constituie, dup\u0103 expresia criticului Radu Bogdan, \u201eun fel de extindere a scenei de gen \u00een natur\u0103\u201d.\u00a0<\/strong>\u00cen compozi\u021biile de dimensiuni mici \u0219i medii, Aman reu\u0219e\u0219te s\u0103 concentreze numeroase informa\u021bii vizuale \u00eentr-un spa\u021biu restr\u00e2ns, acord\u00e2nd o aten\u021bie deosebit\u0103 detaliilor. Din acest motiv, opera sa reprezint\u0103 \u0219i o valoroas\u0103 surs\u0103 pentru cercetarea istoriei sociale rom\u00e2ne\u0219ti din secolul al XIX-lea.<\/p>\n Picturile, desenele, acuarelele \u0219i gravurile sale p\u0103streaz\u0103 imagini ale unei lumi aflate \u00een schimbare. La fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i \u00een cazul numeroaselor portrete realizate la comand\u0103, care reflect\u0103 gusturile aristocra\u021biei, ale burgheziei \u00een ascensiune \u0219i ale noilor elite ale statului modern.<\/p>\n O not\u0103 aparte \u00een crea\u021bia pictorului o aduc interioarele domestice. \u00cen aceste p\u00e2nze, el surprinde momente din via\u021ba privat\u0103: femei citind sau brod\u00e2nd, clipe de relaxare \u00een cas\u0103 sau \u00een gr\u0103din\u0103, dar \u0219i compozi\u021bii \u00een care apar copii. Prin intermediul acestor imagini intime, Aman\u00a0las\u0103 posterit\u0103\u021bii o cronic\u0103 vizual\u0103 cald\u0103 a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti de la sf\u00e2r\u0219itul acelei epoci.<\/p>\n Via\u021ba cotidian\u0103 a vremii se reg\u0103se\u0219te \u0219i \u00een naturile sale moarte. Inspir\u00e2ndu-se din modelele \u0219colilor olandez\u0103 \u0219i italiene, artistul le adapteaz\u0103 sensibilit\u0103\u021bii timpului s\u0103u.\u00a0\u00cen lucr\u0103rile sale apar por\u021belanuri fine, sticl\u0103rie, bijuterii, ziare, fotografii, c\u0103r\u021bi \u0219i scrisori, toate redate cu minu\u021biozitate\u00a0\u0219i cu un accent deosebit pus pe\u00a0materialitatea obiectelor. Uneori, artistul introduce \u00een compozi\u021bii publica\u021bii autohtone, precum \u201eMonitorul Oficial\u201d sau reviste destinate publicului feminin. Aceste detalii ofer\u0103 indicii despre via\u021ba cotidian\u0103 \u0219i cultura vizual\u0103 a acelui timp.<\/p>\n Natura moart\u0103 reprezenta pentru Aman \u0219i un prilej de a studia lumina \u0219i culoarea, transparen\u021bele \u0219i diferitele calit\u0103\u021bi vizuale ale obiectelor. Fructele, sfe\u0219nicele, lum\u00e2n\u0103rile, bijuteriile \u0219i accesoriile feminine pot c\u0103p\u0103ta, \u00een unele lucr\u0103ri, \u0219i o dimensiune simbolic\u0103, suger\u00e2nd efemeritatea \u0219i trecerea timpului.<\/p>\n Opera sa se \u00eenscrie \u0219i \u00een preocuparea pentru reprezentarea specificului na\u021bional.\u00a0\u00cen acest context, Aman picteaz\u0103 cur\u021bi \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, atras at\u00e2t de pitorescul arhitecturii tradi\u021bionale, c\u00e2t \u0219i de policromia costumelor populare, surprinz\u00e2nd aspecte ale unei societ\u0103\u021bi aflate \u00een transformare.<\/p>\n Pentru activitatea sa cultural\u0103 \u0219i artistic\u0103, regele Carol I i-a conferit, \u00een anul 1889, ordinul \u201eCoroana Rom\u00e2niei\u201d. Doi ani mai t\u00e2rziu, la 19 august 1891, pictorul s-a stins din via\u021b\u0103, la v\u00e2rsta de 60 de ani, \u00een urma agrav\u0103rii unei afec\u021biuni renale de care suferea de mai mult\u0103 vreme.<\/p>\n Aman a l\u0103sat \u00een urm\u0103 o mo\u0219tenire vast\u0103, ce cuprinde pictur\u0103 istoric\u0103, portret, nud, natur\u0103 moart\u0103, art\u0103 decorativ\u0103, gravur\u0103 \u0219i sculptur\u0103. Diversitatea preocup\u0103rilor sale contureaz\u0103 profilul unui artist complex, dar \u0219i al unui intelectual profund ata\u0219at de destinul culturii rom\u00e2ne\u0219ti.\u00a0Prin activitatea pedagogic\u0103, institu\u021bional\u0103 \u0219i prin deschiderea c\u0103tre tehnici \u0219i genuri diverse, el a avut un rol de pionierat \u00een lumea modern\u0103. A contribuit semnificativ la schimbarea esteticii, dar \u0219i la crearea cadrului \u00een care aceasta urma s\u0103 se dezvolte.<\/p>\n Ast\u0103zi, casa-atelier pe care \u0219i-a proiectat-o la Bucure\u0219ti g\u0103zduie\u0219te Muzeul Theodor Aman. Spa\u021biul p\u0103streaz\u0103 memoria artistului \u0219i ofer\u0103 publicului posibilitatea de a descoperi universul \u00een care au luat na\u0219tere p\u00e2nzele sale. Poate c\u0103 tocmai aceasta este una dintre cele mai importante m\u0103rturii pe care le-a l\u0103sat posterit\u0103\u021bii: o viziune artistic\u0103 de o mare bog\u0103\u021bie, conectat\u0103 la Europa \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, str\u00e2ns legat\u0103 de propria istorie \u0219i identitate.<\/p>\n Bibliotecar, Luciana Macovei \u00a0<\/strong><\/p>\n Bibliografie:\u00a0<\/strong><\/p>\n [analyse_source url=”https:\/\/www.monitoruldevaslui.ro\/2026\/08\/biblioteca-judeteana-personalitatea-saptamanii-theodor-aman-cronica-unei-epoci-in-imagini\/#new_tab”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" [analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.monitoruldevaslui.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Theodor-Aman.png”] NewsHub 22.8C Vaslui La mijlocul secolului al XIX-lea, Rom\u00e2nia se afla \u00eentr-o perioad\u0103 de transform\u0103ri profunde.\u00a0Societatea se apropia tot mai mult\u00a0de valorile occidentale, iar arta rom\u00e2neasc\u0103 \u00eencepea s\u0103 se desprind\u0103 de tradi\u021bia postbizantin\u0103. Pictura de \u0219evalet, \u00een toate formele sale, c\u00e2\u0219tiga tot mai mult teren, \u00een timp ce elitele vremii adoptau modelele […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,217],"class_list":["post-2105752","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-vaslui-robo-stiri-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2105752","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2105752"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2105752\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2105752"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2105752"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2105752"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![](\"https:\/\/www.monitoruldevaslui.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Theodor-Aman.png\")
<\/figure>\n<\/div>\n\n
![\"Logo\"](\"https:\/\/www.monitoruldevaslui.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Monitorul-logo-motto-2.png\"){kind=logo}
<\/span>News<\/span>Hub<\/span><\/span><\/a><\/div>\n