{"id":2105028,"date":"2026-08-21T15:21:39","date_gmt":"2026-08-21T12:21:39","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2105028"},"modified":"2026-08-21T15:21:39","modified_gmt":"2026-08-21T12:21:39","slug":"intre-furtuni-perfecte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2105028","title":{"rendered":"\u00centre furtuni perfecte"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/furtuna-perfecta-perfect-storm-e1787243116424.jpghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/furtuna-perfecta-perfect-storm-e1787243116424.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
OPINII<\/a><\/span>\u00centre furtuni perfecte<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
OPINII<\/a>PRIM PLAN<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

\u00centre furtuni perfecte<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Constantin B\u0103l\u0103\u0219oiu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: www.castanet.net<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Perfect storm\/ Furtuna perfect\u0103 (2000), un film cu George Clooney, Mark Wahlberg \u0219i John Reilly, este una dintre cele mai bune imagini a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu umanitatea de milenii atunci c\u00e2nd o nou\u0103 criz\u0103, o nou\u0103 tehnologie, o mod\u0103 etc ajung s\u0103 indice o alt\u0103 direc\u021bie, s\u0103 impun\u0103 un nou mod de a face lucrurile, alte standarde sau gusturi \u0219amd.<\/strong><\/p>\n

Pe scurt, filmul prezint\u0103 o ambarca\u021biune mic\u0103 de pescuit care, ignor\u00e2nd avertismentele meteo, se treze\u0219te \u00een Atlantic \u00een mijlocul unei furtuni extrem de puternice (denumit\u0103 de marinari \u201cfurtuna perfect\u0103\u201d) de a\u0219a manier\u0103 \u00eenc\u00e2t orice cale de \u00eentoarcere este t\u0103iat\u0103, singurul drum fiind \u00eenainte, prin mijlocul ei.<\/p>\n

Ambarca\u021biunea \u0219i marinarii, se \u00een\u021belege, nu se vor mai reg\u0103si la sf\u00e2r\u0219it \u00een aceea\u0219i formul\u0103.<\/p>\n

C\u00e2nd Francis Fukuyama a vorbit la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201980 de sf\u00e2r\u0219itul istoriei \u00eentr-un eseu numit chiar Sf\u00e2r\u0219itul istoriei<\/em> (1989), \u00een realitate el a vorbit de furtuna perfect\u0103, fiindc\u0103 ce altceva \u00eenseamn\u0103 moartea ideologiilor (dreapta\/st\u00e2nga) \u0219i apari\u021bia unei clase de mijloc, dec\u00e2t intrarea, vrei nu vrei, \u00een era democra\u021biei liberale, privit\u0103 ca o sintez\u0103 \u00eentre dreapta \u0219i st\u00e2nga, libertate \u0219i egalitate sau libertate? Cine nu a f\u0103cut-o \u00eenc\u0103 (de exemplu la vremea aceea regimurile Europei de Sud-Est, Americii de Sud \u0219i Africii) nu va avea de ales. Odat\u0103 intrate \u00een zona de impact a furtunii perfecte, drumul de \u00eentoarcere pentru toate aceste regimuri a fost t\u0103iat. Nu mai exist\u0103 dec\u00e2t \u00eenainte, prin mijlocul furtunii.<\/p>\n

Acela\u0219i lucru se poate spune despre PET-uri (sticlele de plastic), Windows sau AI. De exemplu, liberaliz\u0103rile anilor \u201990 \u0219i infla\u021bia sau pierderea abrupt\u0103 de putere de cump\u0103rare (1\/2 rom\u00e2ni se aflau \u00een s\u0103r\u0103cie la mijlocul anilor \u201990, conform unui raport al B\u0103ncii Mondiale) au dus \u00een c\u00e2\u021biva ani pe pia\u021ba b\u0103uturilor carbogazoase la \u00eenlocuirea sticlei, mult mai scump\u0103, cu plasticul, mult mai ieftin. Oricine a \u00eencercat s\u0103 reziste, s-a trezit foarte cur\u00e2nd c\u0103 nu mai are drum de \u00eentoarcere.<\/p>\n

Tranzi\u021bia la un model de societate post-industrial\u0103 \u00een anii \u201990-2000, unde computerul devine noua tehnologie, de care \u00eencep s\u0103 se lege noile a\u0219tept\u0103ri\/ dezam\u0103giri (Solow\u2019s Paradox: \u201cYou can see the computer age everywhere but in the productivity statistics\u201d, 1987), dublat de piratarea sistemului de operare al Windows (Microsoft a acceptat \u0219i \u00eencurajat acest lucru, de\u0219i nu au cel mai performant sistem de operare) a dus \u00een cele din urm\u0103 la limitarea, dac\u0103 nu excluderea, altor produse, de pild\u0103, din categoria McIntosh sau Linux, pe noile pie\u021be.<\/p>\n

Internetul \u0219i progresele \u00een bazele de date, data mining<\/em> \u0219i algoritmii de selec\u021bie \u0219i sintez\u0103 au dus la AI, risc\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 din el ceva care se substituie umanului \u00een foarte multe domenii de back\/front office<\/em>.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, democra\u021bia liberal\u0103 e \u00een criz\u0103 peste tot, PET-urile \u00eencep s\u0103 fie u\u0219or, u\u0219or concurate, adic\u0103 \u00eencep s\u0103 fie c\u0103utate b\u0103uturile la sticl\u0103 \u0219i evitate recipientele din tereftalat de polietilen\u0103 (PET), utilizarea unui ecran a \u00eenceput s\u0103 fie limitat\u0103 p\u00e2n\u0103 la anumite v\u00e2rste, de pild\u0103 \u00een China, iar \u00een Fran\u021ba, Suedia etc, s\u0103 fie drastic limitat\u0103 chiar \u00een unit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

AI e o alt\u0103 furtun\u0103 perfect\u0103. Or ca orice furtun\u0103 perfect\u0103 care te-a prins \u00een mijlocul ei, nu mai ai drum de \u00eentoarcere. Substituirea tehnologiei AI umanului \u00een multe domenii de decizie \u0219i creativitate e poate cea mai sumbr\u0103 furtun\u0103 perfect\u0103 din c\u00e2te s-au \u00eent\u00e2mplat. Mul\u021bi dintre noi vom deveni inutili, a\u0219a cum ai deja \u00een economiile venitului minim garantat, dar a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Pianul mecanic <\/em>al lui Kurt Vonegut care, explor\u00e2nd consecin\u021bele automatiz\u0103rii totale \u00eentr-un Detroit distopic, conduce totul la o revolu\u021bie de propor\u021bii, o revolu\u021bie practic a demnit\u0103\u021bii umane.<\/p>\n

\u00centr-un scenariu marca Karel Capek, SF-ul RUR<\/em> (1920) prezint\u0103 o lume \u00een care robo\u021bii (ni\u0219te clone extrem de asem\u0103n\u0103toare omului) realizeaz\u0103 c\u0103 sunt mai eficien\u021bi dec\u00e2t oamenii \u0219i trec la faza elimin\u0103rii lor p\u00e2n\u0103 la ultimul om. At\u00e2ta doar c\u0103 robo\u021bii ajung \u00een punctul \u00een care \u00ee\u0219i dau seama c\u0103 o lume exclusiv de ma\u0219ini, dac\u0103 e mai eficient\u0103, nu este \u00eens\u0103 autosuficient\u0103. Ea nu se poate sus\u021bine f\u0103r\u0103 oamenii care i-a dat na\u0219tere (necesari pentru men\u021binerea ma\u0219inilor, repara\u021bii, energie).<\/p>\n

De\u0219i uzabili sau degradabili, robo\u021bii nu aveau sentimentul finitudinii. Erau destina\u021bi f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie unui sf\u00e2r\u0219it total \u0219i implacabil. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, c\u00e2nd ultimii doi oameni sunt g\u0103si\u021bi, un b\u0103rbat \u0219i o femeie, \u00een mare tain\u0103 liderul lor \u00eei las\u0103 s\u0103 plece \u0219i s\u0103 se piard\u0103 \u00eentre robo\u021bi.<\/p>\n

Furtuna perfect\u0103, dac\u0103 reprezint\u0103 un cap\u0103t, ea reprezint\u0103 \u00een acela\u0219i timp \u0219i un \u00eenceput care se va \u00eentinde, se \u00een\u021belege, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103torul cap\u0103t. Cu ce consecin\u021be \u00eens\u0103, r\u0103m\u00e2ne s\u0103 vedem. \u00cempotriva unei lumi bazate pe tehnologie s-au afirmat deja un M. Heidegger sau un Jacques Ellul. Primul a vorbit de esen\u021ba epocii moderne, techne<\/em><\/strong>, ca de un mod de a fi \u00een lume \u0219i astfel ca o stare de alienare a omului de esen\u021ba real\u0103 a lucrurilor, bascul\u00e2nd inevitabil \u00een nihilism. \u00cen loc s\u0103 experimenteze lumea ca un mediu al revela\u021biei \u0219i sensurilor profunde (aletheia<\/em>), spune Heidegger, omul va percepe lumea ca un ansamblu de obiecte neutre \u0219i manipulabile dintr-un punct de vedere mai degrab\u0103 func\u021bional \u0219i eficient.<\/p>\n

Calea c\u0103tre nihilism<\/strong> este astfel deschis\u0103, techne<\/em> preg\u0103tind lumea pentru o criz\u0103 \u00een care omul \u2014care tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-un mediu redus la func\u021bionalitate \u0219i eficien\u021b\u0103\u2014 se confrunt\u0103 cu un vid de sens<\/em>.<\/p>\n

Jacques Ellul a mar\u0219at oarecum \u00een aceea\u0219i direc\u021bie a unei pierderi iremediabile a umanului \u00een era tehnologiei. Fiindc\u0103, spune Ellul: tehnologia a \u00een\u0219elat a\u0219tept\u0103rile omului de la \u00eenceput \u0219i \u00een loc s\u0103 elibereze omul, l-a f\u0103cut dependent; tehnologia se auto-amplific\u0103 \u0219i\/ sau autonomizeaz\u0103, transform\u00e2nd omul \u00eentr-un obiect sau executant \u00een sistemul ei (el poate avea \u00een acest timp iluzia controlului, dar morala ucenicului vr\u0103jitor ne spune c\u0103 e de scurt\u0103 durat\u0103); valorile morale tind s\u0103 fie substituite eficien\u021bei, credin\u021ba, arta etc devin marf\u0103 \u0219amd; sacralizarea profanului de care vorbe\u0219te Ellul e poate cea mai subtil\u0103 mi\u0219care prin care impulsul religios e transferat asupra tehnologiei \u0219i progresului, fiind echivalent cu o tr\u0103dare a ra\u021biunii critice a omului (o bun\u0103 perspectiv\u0103 asupra lui Jacques Ellul : https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=BOCtu-rXfPk ).<\/p>\n

Pe scurt, ceea ce vreau s\u0103 spun una peste alta este c\u0103 furtuna perfect\u0103 care ne-a aruncat pe direc\u021bia valurilor ei (noile tehnologii\/ ICT \u0219i AI), con\u021bine deja s\u00e2mburii urm\u0103toarei furtuni perfecte. Cum, c\u00e2nd, ce, nu \u0219tim precis. Dar avem deja contururile principale \u0219i curen\u021bii.<\/p>\n

\n

\u00ceN CONTEXT<\/h2>\n