[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/radiogoldfm.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/https___www.gandul.ro_wp-content_uploads_2026_08_colaj-bolojan-investitii-straine-jpg-1-1280×720-1.webphttps:\/\/radiogoldfm.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/https___www.gandul.ro_wp-content_uploads_2026_08_colaj-bolojan-investitii-straine-jpg-1-1280×720-1.webp”]<\/p>\n
Investitorii str\u0103ini sunt alunga\u021bi de mersul economiei din Rom\u00e2nia \u0219i de politicile guvernului Bolojan. Datele de la Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei (BNR) arat\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc: investi\u021biile str\u0103ine directe din Rom\u00e2nia (ISD) au \u00eensumat numai 669 mil. euro \u00een \u00a0perioada ianuarie-iunie 2026. Spre compara\u021bie, \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 din 2025, c\u00e2nd guvernul era condus de Marcel Ciolacu,\u00a0investitorii str\u0103ini au infuzat 3,7 miliarde de euro \u00een Rom\u00e2nia, de \u0219ase ori mai mult.\u00a0<\/a><\/p>\n Investitorii str\u0103ini au pus puternic fr\u00e2n\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, \u00eentr-un moment \u00een care economia bate pasul pe loc, consumul sl\u0103be\u0219te, taxele au crescut, iar companiile reclam\u0103 lipsa de predictibilitate.<\/p>\n Astfel,\u00a0 \u00een numai un an, Rom\u00e2nia a pierdut peste 3 miliarde de euro din fluxul de investi\u021bii str\u0103ine directe aferent primelor \u0219ase luni. Procentual, vorbim despre o c\u0103dere de aproximativ 82%.<\/p>\n Din cele 669 de milioane de euro \u00eenregistrate \u00een primul semestru din 2026, numai 465 de milioane de euro au reprezentat participa\u021bii la capital, categorie \u00een care BNR include \u0219i profitul reinvestit. Alte 204 milioane de euro au venit din credite acordate \u00eentre companii din acela\u0219i grup.<\/p>\n Pentru o economie care are nevoie de fabrici noi, utilaje, centre logistice, birouri, tehnologie \u0219i locuri de munc\u0103 bine pl\u0103tite, acesta este un semnal de alarm\u0103.<\/p>\n Un investitor care trebuie s\u0103 decid\u0103 unde pune 100 de milioane de euro nu se uit\u0103 doar la salariile din Rom\u00e2nia sau la pre\u021bul terenului. Se uit\u0103 \u00eenainte de toate la \u00eentrebarea simpl\u0103: economia aceasta va cre\u0219te sau nu?<\/p>\n \u00cen cazul Rom\u00e2niei, r\u0103spunsul din 2026 este tot mai pu\u021bin conving\u0103tor. Economia este \u00een sc\u0103dere: la \u0219ase luni din 2026, PIB-ul scade cu 1-2%, \u00een func\u021bie de metodologia aplicat\u0103: a INS sau a Eurostat.<\/p>\n Pe rom\u00e2ne\u0219te: pia\u021ba pe care ar trebui s\u0103 v\u00e2nd\u0103 companiile nu mai cre\u0219te.<\/p>\n Iar c\u00e2nd oamenii cump\u0103r\u0103 mai pu\u021bin, industria \u00eencetine\u0219te \u0219i firmele v\u0103d perspective slabe pentru urm\u0103torii ani, un proiect nou de investi\u021bii devine mult mai greu de justificat.<\/p>\n Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat \u00een vara lui 2025 o situa\u021bie bugetar\u0103 grea \u0219i obliga\u021bia de a reduce unul dintre cele mai mari deficite din Uniunea European\u0103.<\/p>\n Problema este c\u0103 tratamentul de \u0219oc aplicat pentru reducerea deficitului are un cost economic imediat.<\/p>\n \u00cen vara lui 2025, Guvernul a trecut la major\u0103ri de taxe. Cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, iar o serie de cote reduse au fost rea\u0219ezate la 11%, modific\u0103rile intr\u00e2nd \u00een vigoare de la 1 august 2025.<\/p>\n C\u00e2nd cre\u0219te TVA, pre\u021burile sunt \u00eempinse \u00een sus. C\u00e2nd veniturile nu \u021bin pasul cu scumpirile, oamenii reduc cump\u0103r\u0103turile. C\u00e2nd consumul scade, firmele v\u00e2nd mai pu\u021bin. Iar c\u00e2nd firmele se a\u0219teapt\u0103 la v\u00e2nz\u0103ri slabe, au mai pu\u021bine motive s\u0103 construiasc\u0103 o fabric\u0103 nou\u0103 sau s\u0103 m\u0103reasc\u0103 una existent\u0103.<\/p>\n Poate cel mai important argument nu vine \u00eens\u0103 nici de la opozi\u021bie, nici de la economi\u0219ti care critic\u0103 Guvernul.<\/p>\n Vine chiar de la companii.<\/p>\n AmCham Rom\u00e2nia, organiza\u021bia investitorilor americani \u00een Rom\u00e2nia, a publicat \u00een iunie 2026 propriul barometru privind climatul investi\u021bional.<\/a><\/p>\n Rezultatele sunt dure.<\/p>\n 40% dintre companiile chestionate spun c\u0103 nu inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 fac\u0103 investi\u021bii noi \u00een urm\u0103toarele 12 luni, cel mai ridicat nivel din ultimii ani.<\/p>\n Nu mai pu\u021bin de 89% dintre responden\u021bii AmCham consider\u0103 predictibilitatea politicilor guvernamentale slab\u0103 sau foarte slab\u0103, iar 72% evalueaz\u0103 negativ stabilitatea macroeconomic\u0103. Tot 89% indic\u0103 instabilitatea politic\u0103 drept un risc major, 88% sunt \u00eengrijora\u021bi de infla\u021bie \u0219i de cre\u0219terea costurilor fixe, iar 80% indic\u0103 deficitul bugetar \u0219i datoria public\u0103 drept riscuri importante.<\/p>\n Investitorii sunt pragmatici \u0219i se uit\u0103 la ce v\u0103d \u00een fa\u021b\u0103: taxe mai mari, cerere intern\u0103 slab\u0103, economie aproape blocat\u0103 \u0219i reguli pe care mediul de afaceri le consider\u0103 greu de anticipat.<\/p>\n Iar cifrele BNR arat\u0103 rezultatul: de la 3,719 miliarde de euro investi\u021bii str\u0103ine directe \u00een prima jum\u0103tate din 2025 la numai 669 de milioane de euro \u00een prima jum\u0103tate din 2026.<\/p>\n surs\u0103: gandul.ro<\/a><\/strong><\/em><\/p>\nEconomia nu mai cre\u0219te, iar investitorii v\u0103d asta<\/h2>\n
Bolojan a redus deficitul bugetar. Dar nota de plat\u0103 a ajuns repede la economie<\/h2>\n
Investitorii spun chiar ei ce \u00eei sperie: instabilitatea, infla\u021bia \u0219i deficitul<\/h2>\n