MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Rom\u00e2nii au cump\u0103rat produse de 68 de miliarde de lei, \u00een primele \u0219ase luni, \u00een cre\u0219tere cu 3,2%<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/rodica-condurache\/articleAuthor\/uy6Kz5r.jpg\")
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n17 aug 2026<\/span>257 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/mozaic-stiri-economice-romanii-au-cumparat-produse-de-68-de-miliarde-de-lei-in-primele-sase-luni-in-crestere-cu-32\/article\/mediaPool\/u4oTV5R.jpg\")
<\/a><\/div>\nRom\u00e2nii au cheltuit 68 de miliarde de lei, \u00een primele \u0219ase luni din 2026, pentru produse din categoria bunurilor de larg consum (FMCG) \u0219i pentru produse Electro-IT, \u00een cre\u0219tere cu 3,2% comparativ cu aceea\u0219i perioad\u0103 a anului precedent, \u00een contextul infla\u021biei ridicate, al \u00eencrederii sc\u0103zute \u0219i al unei puteri de cump\u0103rare cu circa 6% mai mic\u0103 dec\u00e2t \u00een 2025, arat\u0103 un barometru, publicat luni de o companie de cercetare de pia\u021b\u0103.<\/p>\n
NielsenIQ (NIQ) Rom\u00e2nia a publicat analiza State of the Retail Nation (Barometrul de Retail) pentru primele \u0219ase luni ale anului 2026, bazat\u0103 pe date colectate din circa 62.000 de puncte de v\u00e2nzare la nivel na\u021bional.<\/p>\n
Valoarea v\u00e2nz\u0103rilor FMCG prin canalele de retail a crescut cu 5,2% \u00een prima jum\u0103tate a anului, dar doar cu 3,9% \u00een trimestrul doi, infla\u021bia fiind principalul factor care a sus\u021binut aceast\u0103 cre\u0219tere. Volumele de v\u00e2nz\u0103ri au r\u0103mas, \u00een general, constante \u00een majoritatea categoriilor, consumatorii adopt\u00e2nd diverse strategii de economisire, precum trecerea la branduri mai accesibile sau la m\u0103rci private, cump\u0103r\u0103turile din canale cu pre\u021buri mai mici sau achizi\u021bionarea produselor aflate la promo\u021bie. \u00cen plus, retailul alimentar beneficiaz\u0103 indirect de reducerea consumului din HoReCa, pe care consumatorii \u0219i-l pot permite din ce \u00een ce mai pu\u021bin. Conform cercet\u0103rii, pia\u021ba Electro-IT a traversat o perioad\u0103 dificil\u0103, consumatorii reduc\u00e2nd achizi\u021biile discre\u021bionare de valoare mai mare. Valoarea v\u00e2nz\u0103rilor a sc\u0103zut cu 7,5%, iar volumele cu 8,9%. Categoria Telecom, cea mai mare din segmentul T&D \u0219i care include smartphone-urile, a \u00eenregistrat o sc\u0103dere de 13,8% a unit\u0103\u021bilor v\u00e2ndute, pe fondul \u00eencrederii reduse a consumatorilor \u0219i al ciclurilor mai lungi de \u00eenlocuire a dispozitivelor.<\/p>\n
Cu excep\u021bia categoriei Foto, care a \u00eenregistrat o cre\u0219tere de 19,1% a volumelor v\u00e2ndute, toate celelalte categorii T&D au consemnat sc\u0103deri: echipamente de birou (-4,1%), IT (-7,9%), electrocasnice mici (-4,6%), electronice (-10,5%), electrocasnice mari (-9,9%) \u0219i aparate pentru confortul locuin\u021bei (-24,4%). ‘Consumatorii rom\u00e2ni devin mai selectivi, deoarece infla\u021bia persistent\u0103, ratele mai ridicate ale dob\u00e2nzilor \u0219i diminuarea venitului disponibil real pun presiune asupra bugetelor gospod\u0103riilor. De\u0219i cheltuielile totale de consum au crescut cu 3,2% \u00een primele \u0219ase luni ale anului, consumatorii se adapteaz\u0103 presiunilor economice aleg\u00e2nd produse mai accesibile, cump\u0103r\u00e2nd mai pu\u021bin dar mai frecvent \u0219i din mai multe magazine, am\u00e2n\u00e2nd achizi\u021biile costisitoare \u0219i profit\u00e2nd de promo\u021bii. Acest comportament reflect\u0103 preocuparea continu\u0103 pentru gestionarea atent\u0103 a bugetului familiei’, a declarat Iulia Pencea, Managing Director NIQ Rom\u00e2nia, citat\u0103 \u00een cercetare. Toate categoriile FMCG au crescut \u00een valoare, \u00eentr-un context marcat de infla\u021bie ridicat\u0103. Categoria Alimentar\u0103, cu o pondere de 56% din valoarea total\u0103 a co\u0219ului de bunuri de larg consum, a crescut cu 5,8%. B\u0103uturile alcoolice, care reprezint\u0103 12% din valoarea v\u00e2nz\u0103rilor, au crescut cu 2,4%, \u00een timp ce b\u0103uturile non-alcoolice, cu o pondere de 19%, au avansat cu 7,3%. Categoria de Non-alimentare, reprezent\u00e2nd doar 13% din co\u0219ul total, a crescut cu 2,2% \u00een valoare dar a avansat \u00een volum, pe fondul orient\u0103rii c\u0103tre produse mai ieftine.<\/p>\n
Continu\u00e2nd tendin\u021ba observat\u0103 anul trecut, volumele au crescut \u00een categoriile FMCG esen\u021biale, dar au stagnat sau au sc\u0103zut \u00een categoriile asociate consumului de impuls sau r\u0103sf\u0103\u021b. Berea \u0219i ciocolata au \u00eenregistrat pierderi semnificative de volum, \u00een timp ce cafeaua de exemplu, considerat\u0103 o necesitate, a crescut \u00een volum de\u0219i pre\u021burile au urcat peste media FMCG. La fel ca \u00een 2025, produsele proaspete, precum laptele, br\u00e2nzeturile, carnea \u0219i legumele, au beneficiat de o cerere mai mare \u00een termeni de volum. ‘Puterea de cump\u0103rare a consumatorilor rom\u00e2ni s-a deteriorat, \u00een condi\u021biile unei infla\u021bii medii de 9,4% \u00een perioada iunie 2025 – mai 2026, comparativ cu o cre\u0219tere salarial\u0103 de doar 3,2%’, a ad\u0103ugat Iulia Pencea.<\/p>\n
Potrivit acesteia, consumatorii devin mai economi \u00een contextul incertitudinilor politice \u0219i economice, iar ‘produsele marc\u0103 privat\u0103 \u0219i v\u00e2nz\u0103rile promo\u021bionale c\u00e2\u0219tig\u0103 teren, pe m\u0103sur\u0103 ce rom\u00e2nii caut\u0103 modalit\u0103\u021bi de a-\u0219i valorifica mai eficient bugetul’. O propor\u021bie tot mai mare din v\u00e2nz\u0103rile FMCG a fost realizat\u0103 prin promo\u021bii \u00een al doilea trimestru al anului 2026. V\u00e2nz\u0103rile promo\u021bionale au reprezentat 27,7% din totalul v\u00e2nz\u0103rilor re\u021belelor de comer\u021b modern, \u00een cre\u0219tere cu 1,4 puncte procentuale comparativ cu aceea\u0219i perioad\u0103 din 2025.<\/p>\n
\u00cen acela\u0219i timp, eficien\u021ba promo\u021biilor a continuat s\u0103 se \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103, demonstr\u00e2nd c\u0103 magazinele \u0219i produc\u0103torii fac eforturi s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 provoc\u0103rilor actuale prin strategii promo\u021bionale care echilibreaz\u0103 accesibilitatea pentru consumatori cu cre\u0219terea v\u00e2nz\u0103rilor. Supermarketurile \u0219i magazinele de discount \u0219i-au consolidat pozi\u021bia, \u00eenregistr\u00e2nd o cre\u0219tere de 8,9% a valorii v\u00e2nz\u0103rilor \u0219i ajung\u00e2nd s\u0103 reprezinte aproape jum\u0103tate (49,5%) din valoarea total\u0103 a pie\u021bei. Comer\u021bul tradi\u021bional a r\u0103mas al doilea cel mai important canal, cu o pondere de 29,7%, \u00eens\u0103 a \u00eenregistrat o cre\u0219tere modest\u0103 de doar 0,6%, pe fondul intensific\u0103rii activit\u0103\u021bii promo\u021bionale \u00een magazinele de discount \u0219i hipermarketuri. Hipermarketurile au crescut cu 3,4% \u0219i au atins o cot\u0103 de 19,8% din valoarea v\u00e2nz\u0103rilor, \u00een timp ce magazinele din sta\u021biile de carburant au reprezentat 1,1% din pia\u021b\u0103.<\/p>\n
Supermarketurile \u0219i magazinele de discount au continuat s\u0103 c\u00e2\u0219tige cot\u0103 valoric\u0103 \u00een toate macro-categoriile, ajung\u00e2nd la 54,7% din v\u00e2nz\u0103rile de produse alimentare, 49% din categoriile non-alimentare, 42,5% din b\u0103uturile non-alcoolice \u0219i 36,9% din b\u0103uturile alcoolice. \u0218i canalele de e-commerce au continuat s\u0103 \u00eenregistreze cre\u0219teri de dou\u0103 cifre \u00een primul semestru, pe m\u0103sur\u0103 ce rom\u00e2nii caut\u0103 tot mai atent cele mai bune oferte de pre\u021b \u0219i adopt\u0103 avantajele comer\u021bului rapid (quick commerce). \u00cen total, aproximativ 1,1 miliarde de lei din v\u00e2nz\u0103rile FMCG au fost generate de canalele de online monitorizate de NIQ, \u00een cre\u0219tere cu 17,5% fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103 din 2025. V\u00e2nz\u0103rile online de produse alimentare au crescut \u00een valoare cu 19,5%, b\u0103uturile non-alcoolice cu 22,9%, b\u0103uturile alcoolice cu 19,7%, iar non-alimentarele cu 12,2%.<\/p>\n
M\u0103rcile private au continuat s\u0103 beneficieze at\u00e2t de \u00eencrederea c\u00e2\u0219tigat\u0103, de dezvoltarea re\u021belelor de magazine moderne, c\u00e2t \u0219i de orientarea consumatorilor c\u0103tre economisire. Ponderea acestora reprezint\u0103, \u00een primul trimestru al anului, 21,9% din totalul v\u00e2nz\u0103rilor FMCG, o cre\u0219tere de 0.5 puncte procentuale a cotei de pia\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de perioada similar\u0103 din 2025.<\/p>\n
Economistul-\u0219ef al unei b\u0103nci ruse\u0219ti, concediat dup\u0103 ce a avertizat asupra costurilor r\u0103zboiului<\/strong><\/p>\nAndrei Klepach, economist-\u0219ef al b\u0103ncii ruse de stat VEB, a fost concediat dup\u0103 ce a formulat critici dure privind situa\u021bia economic\u0103 a Rusiei \u0219i costurile r\u0103zboiului din Ucraina, relateaz\u0103 Mediafax. El avertizase inclusiv c\u0103 Moscova risc\u0103 s\u0103 piard\u0103 o confruntare economic\u0103 prelungit\u0103 cu Kievul, potrivit publica\u021biei The Guardian.<\/p>\n
Klepach ocupa din 2014 func\u021bia de economist-\u0219ef al VEB, institu\u021bie financiar\u0103 de dezvoltare controlat\u0103 de statul rus. \u00cendep\u0103rtarea sa a fost anun\u021bat\u0103 la c\u00e2teva zile dup\u0103 apari\u021bia \u00een pres\u0103 a unor declara\u021bii f\u0103cute \u00een luna mai \u00een fa\u021ba altor economi\u0219ti.<\/p>\n
\u00cen discurs, Klepach a sus\u021binut c\u0103 Rusia pierde teren din punct de vedere economic fa\u021b\u0103 de China \u0219i Statele Unite \u0219i, \u00een anumite privin\u021be, chiar fa\u021b\u0103 de Ucraina. El a avertizat c\u0103 presiunile generate de r\u0103zboi ar putea conduce \u00een cele din urm\u0103 la o criz\u0103 social\u0103, care s-ar putea manifesta \u00eentr-un moment dificil de anticipat.<\/p>\n
Economistul a contestat \u0219i scenariul potrivit c\u0103ruia economia ucrainean\u0103 s-ar afla \u00een pragul colapsului. \u00cen opinia sa, Rusia nu ar putea ie\u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103toare dintr-un r\u0103zboi economic de uzur\u0103 cu Ucraina, \u00een condi\u021biile \u00een care costurile Moscovei continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103.<\/p>\n
VEB nu a explicat oficial concedierea<\/strong><\/p>\nBanca nu a prezentat public motivul plec\u0103rii lui Klepach. Presa rus\u0103 independent\u0103 a relatat \u00eens\u0103, cit\u00e2nd surse, c\u0103 \u00eendep\u0103rtarea economistului ar avea leg\u0103tur\u0103 cu opiniile sale critice. Alexandra Prokopenko, fost consilier al B\u0103ncii Centrale a Rusiei, l-a descris pe Klepach drept unul dintre cei mai respecta\u021bi macroeconomi\u0219ti ru\u0219i, cunoscut pentru evalu\u0103ri care pot diferi de pozi\u021bia oficial\u0103.<\/p>\n
Concedierea sa intervine \u00eentr-un moment \u00een care economia rus\u0103 este supus\u0103 unor presiuni generate de cheltuielile militare, sanc\u021biunile occidentale \u0219i atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice.<\/p>\n
Unul dintre cele mai importante semnale de alarm\u0103 vine din finan\u021bele publice. \u00cen primele patru luni din 2026, deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la 5.870 de miliarde de ruble, aproximativ 81 de miliarde de dolari. Nivelul este deja considerabil peste \u021binta de 3.790 de miliarde de ruble stabilit\u0103 de autorit\u0103\u021bi pentru \u00eentregul an.<\/p>\n
Potrivit informa\u021biilor publicate de presa britanic\u0103, inclusiv unii consilieri apropia\u021bi ai pre\u0219edintelui Vladimir Putin ar fi avertizat \u00een discu\u021bii private c\u0103 actualul ritm al cheltuielilor pentru r\u0103zboi devine dificil de sus\u021binut. Kremlinul nu a indicat \u00eens\u0103 inten\u021bia de a reduce efortul militar. Autorit\u0103\u021bile au c\u0103utat venituri suplimentare prin majorarea unor taxe aplicate companiilor mai mici \u0219i prin presiuni asupra marilor oameni de afaceri pentru a contribui mai mult la finan\u021barea statului.<\/p>\n
\u00cen acela\u0219i timp, cre\u0219terea pre\u021bului petrolului din acest an a adus Rusiei venituri suplimentare de miliarde de dolari, oferind Moscovei o plas\u0103 temporar\u0103 de siguran\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba presiunilor bugetare.<\/p>\n
Economia Chinei \u00eencetine\u015fte \u00een iulie, pe fondul consumului slab \u015fi al sc\u0103derii investi\u0163iilor<\/strong><\/p>\nEconomia Chinei a pierdut din av\u00e2nt \u00een iulie, v\u00e2nz\u0103rile cu am\u0103nuntul \u00eenregistr\u00e2nd o cre\u015ftere de numai 0,6%, \u00een timp ce investi\u0163iile urbane \u015fi-au accentuat declinul, iar \u015fomajul a crescut, sporind presiunile asupra Beijingului pentru noi m\u0103suri de sprijinire a economiei, transmite CNBC, preluat de news.ro.<\/p>\n
V\u00e2nz\u0103rile cu am\u0103nuntul au crescut cu 0,6% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, sub avansul de 1,5% anticipat de economi\u015fti \u00eentr-un sondaj Reuters \u015fi \u00een \u00eencetinire de la 1% \u00een iunie, potrivit datelor publicate luni de Biroul Na\u0163ional de Statistic\u0103.<\/p>\n
Investi\u0163iile \u00een active fixe din mediul urban, categorie care include sectorul imobiliar \u015fi infrastructura, au sc\u0103zut cu 6,7% \u00een primele \u015fapte luni ale anului. Economi\u015ftii anticipau un declin de 6%, dup\u0103 o contrac\u0163ie de 5,7% \u00een primul semestru. Produc\u0163ia industrial\u0103 a crescut cu 4,5% \u00een iulie, sub estimarea de 4,8% \u015fi \u00een \u00eencetinire fa\u0163\u0103 de avansul de 5,3% din iunie. Rata \u015fomajului urban a urcat la 5,2%, de la 5% \u00een luna precedent\u0103.<\/p>\n
Datele accentueaz\u0103 \u00eengrijor\u0103rile privind evolu\u0163ia celei de-a doua economii a lumii, confruntat\u0103 cu un dezechilibru tot mai pronun\u0163at \u00eentre ofert\u0103 \u015fi cerere. Produc\u0163ia industrial\u0103 \u015fi exporturile asociate boomului global al investi\u0163iilor \u00een inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 au compensat par\u0163ial consumul \u015fi investi\u0163iile private slabe, \u00eens\u0103 cifrele din iulie sugereaz\u0103 c\u0103 \u015fi acest sprijin \u00eencepe s\u0103 se diminueze.<\/p>\n
Biroul Na\u0163ional de Statistic\u0103 a afirmat c\u0103 \u0163ara trebuie s\u0103 accelereze tranzi\u0163ia c\u0103tre noi motoare de cre\u015ftere. Autorit\u0103\u0163ile au atribuit par\u0163ial \u00eencetinirea din iulie tensiunilor geopolitice \u015fi temperaturilor extreme.<\/p>\n
Sl\u0103biciunea consumului r\u0103m\u00e2ne una dintre principalele probleme. Cre\u015fterea nominal\u0103 a v\u00e2nz\u0103rilor cu am\u0103nuntul a \u00eencetinit la numai 1,3% \u00een primul semestru, de la 5% \u00een perioada similar\u0103 a anului trecut, potrivit Goldman Sachs. \u00cen acela\u015fi timp, creditele bancare noi au \u00eenregistrat \u00een iulie cea mai mare sc\u0103dere lunar\u0103 consemnat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, potrivit Barclays, iar \u00eemprumuturile acordate gospod\u0103riilor, inclusiv creditele ipotecare, s-au redus.<\/p>\n
Pia\u0163a muncii prezint\u0103, de asemenea, semne de deteriorare. Un studiu privat realizat de o echip\u0103 condus\u0103 de Li Daokui, profesor de economie la Universitatea Tsinghua, estimeaz\u0103 o rat\u0103 extins\u0103 a \u015fomajului de 10,2%, mult peste nivelul oficial de aproximativ 5%. Mai mult de jum\u0103tate dintre cei aproximativ 24 de milioane de \u015fomeri de lung\u0103 durat\u0103 identifica\u0163i de studiu au \u00eentre 16 \u015fi 24 de ani.<\/p>\n
Investi\u0163iile reprezint\u0103 un alt punct vulnerabil. Investi\u0163iile imobiliare au sc\u0103zut cu 19,2% \u00een primele \u015fapte luni, cele \u00een infrastructur\u0103 cu 3,6%, iar cele din industria prelucr\u0103toare cu 1,7%. \u00cen schimb, investi\u0163iile \u00een sectoarele de \u00eenalt\u0103 tehnologie, inclusiv servicii informatice, industria aerospa\u0163ial\u0103 \u015fi produc\u0163ia de echipamente, au crescut cu 5%. Economi\u015ftii se a\u015fteapt\u0103 ca Beijingul s\u0103 intensifice m\u0103surile de stimulare. Zhiwei Zhang, economist-\u015fef la Pinpoint Asset Management, consider\u0103 c\u0103 deteriorarea indicatorilor m\u0103re\u015fte probabilitatea unei reduceri a dob\u00e2nzilor de c\u0103tre banca central\u0103.<\/p>\n
Conducerea Chinei a promis luna trecut\u0103 accelerarea cheltuielilor fiscale, \u00eens\u0103 efectele acestora ar putea ap\u0103rea cu \u00eent\u00e2rziere. Oxford Economics anticipeaz\u0103 doar o revenire modest\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a anului \u015fi men\u0163ine prognoza de cre\u015ftere economic\u0103 a Chinei pentru 2026 la 4,8%.<\/p>\n
Primul automobil electric Ferrari s-a v\u00e2ndut pentru o sum\u0103 record 40 de milioane de dolari<\/strong><\/p>\nSfid\u00e2nd criticile, primul vehicul complet electric al constructorului italian Ferrari NV a devenit cea mai scump\u0103 ma\u0219in\u0103 nou\u0103 v\u00e2ndut\u0103 vreodat\u0103 la o licita\u021bie, fiind adjudecat pentru 40 de milioane de dolari, transmite Bloomberg. La licita\u021bia caritabil\u0103 care a fost organizat\u0103 de casa Sotheby’s, cu ocazia evenimentului Monterey Car Week din California, un model Luce personalizat a dobor\u00e2t precedentul record, stabilit anul trecut, c\u00e2nd un automobil Daytona SP3 personalizat de Ferrari s-a v\u00e2ndut cu 26 de milioane de dolari, a informat produc\u0103torul auto.<\/p>\n
\u00cen luna mai, Ferrari a dezv\u0103luit primul s\u0103u model complet electric, botezat ‘Luce’, care poate atinge o vitez\u0103 maxim\u0103 de peste 310 kilometri pe or\u0103 \u0219i are o autonomie de peste 530 de kilometri. Chiar dac\u0103 poate accelera de la 0 la 100 km\/h \u00een 2,5 secunde \u0219i este echipat cu o baterie de 122 kWh, modelul Luce a fost \u00eent\u00e2mpinat cu un val de critici \u0219i o sc\u0103dere a pre\u021bului ac\u021biunilor companiei.<\/p>\n
Modelul Luce a fost proiectat cu LoveFrom, studioul fondat de Jony Ive, fostul \u0219ef de design al Apple \u0219i o figur\u0103 cheie \u00een spatele iPhone \u0219i iMac. Ma\u0219ina cu patru u\u0219i are peste 1.000 CP.<\/p>\n
Directorul Ferrari, Benedetto Vigna, a declarat \u00een luna mai c\u0103 produc\u0103torul a primit comenzi pentru modelul Luce at\u00e2t de la clien\u021bii vechi c\u00e2t \u0219i de la cei noi. ‘Ferrari Luce nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu ma\u0219inile electrice pe care le-ai v\u0103zut de la al\u021bi juc\u0103tori. Trebuie s\u0103-l vezi \u0219i s\u0103-l conduci pentru a \u00een\u021belege c\u0103 nu a fost copiat – nici interiorul, nici exteriorul, nici performan\u021ba’, a spus Benedetto Vigna la acea dat\u0103. La finele lunii iulie, Ferrari \u0219i-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit previziunile de profit pentru \u00eentregul an, \u00een contextul \u00een care cererea pentru modele \u00een edi\u021bie limitat\u0103, cum ar fi F80 \u0219i o versiune mai scump\u0103 a modelului s\u0103u Purosangue cu patru locuri, a dus la cre\u0219terea rezultatelor din al doilea trimestru.<\/p>\n
Gazele naturale s-ar putea scumpi cu peste 40 la sut\u0103 \u00een Republica Moldova<\/strong><\/p>\nPre\u015fedinta Maia Sandu d\u0103 asigur\u0103ri c\u0103 cet\u0103\u0163enii Republicii Moldova vor primi compensa\u0163ii \u015fi \u00een urm\u0103torul sezon rece, \u00een prezent Guvernul \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 identifice resursele, dar ea \u015fi-a avertizat totodat\u0103 concet\u0103\u0163enii c\u0103 trebuie s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru \u201ecel mai prost\u201d scenariu, care presupune continuarea secetei, o produc\u0163ie mai mic\u0103 de electricitate \u00een regiune \u015fi pre\u0163uri mai mari la energie, scrie news.ro.<\/p>\n
\u201eUrmeaz\u0103 s\u0103 vedem cum va evolua pia\u0163a energetic\u0103, pentru c\u0103, pe de o parte, pre\u0163urile la resursele energetice \u2013 la electricitate, la curent electric \u2013 depind de faptul dac\u0103 va ploua \u015fi va fi mai mult\u0103 ap\u0103 \u00een Dun\u0103re. Sunt tot felul de elemente \u015fi toate s-au adunat acum. (\u2026) Pe de alt\u0103 parte \u2013 \u015fi cu motorina \u015fi benzina avem problem\u0103. (\u2026) Pe problema gazelor naturale s-a mic\u015forat oferta din cauza r\u0103zboiului din Iran. (\u2026) Deci, sunt to\u0163i factorii externi. (\u2026) Pentru anumite resurse energetice, pre\u0163urile deja au fost influen\u0163ate, pentru altele \u2013 dac\u0103 se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc condi\u0163iile climaterice, dac\u0103 \u00eencepe s\u0103 plou\u0103, va fi mai mult curent electric \u015fi atunci pre\u0163urile vor fi mai mici\u201d, a explicat Maia Sandu, luni, \u00eentr-o emisiune la Radio Moldova.<\/p>\n
Potrivit \u015fefei statului, \u201eGuvernul trebuie s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru scenariul cel mai prost\u201d. \u201eAsta ar \u00eensemna s\u0103 continue seceta. Respectiv, s\u0103 fie produc\u0163ie mai pu\u0163in\u0103 de electricitate \u015fi, c\u00e2nd e produc\u0163ie mai pu\u0163in\u0103 \u00een regiune, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u015fi pre\u0163urile cresc. (\u2026) Dac\u0103 nu se materializeaz\u0103, ne vom bucura cu to\u0163ii, dar trebuie s\u0103 fim preg\u0103ti\u0163i\u201d, a subliniat \u015fefa statului, citat\u0103 de NewsMaker.<\/p>\n
Gazele naturale s-ar putea scumpi \u00een Republica Moldova cu aproape 6 lei (moldovene\u015fti) pentru consumatorii casnici. ANRE a propus un tarif de 20,30 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus, fa\u0163\u0103 de 14,42 lei \u00een prezent, ceea ce ar reprezenta o cre\u015ftere de aproape 41 la sut\u0103. Proiectul urmeaz\u0103 s\u0103 fie examinat pe 21 august.<\/p>\n
Maia Sandu a fost \u00eentrebat\u0103 ce capacitate financiar\u0103 are statul pentru a acoperi costurile din facturi, \u00een contextul tarifului la gaz, care s-ar putea scumpi, dar \u015fi al situa\u0163iei cu energia electric\u0103, \u00een contextul crizei din regiune. \u201eSigur c\u0103 guvernul \u00eencearc\u0103 s\u0103 identifice resurse pentru compensa\u0163ii. \u00ce\u015fi face toate calculele \u015fi o s\u0103 ne anun\u0163e la momentul potrivit c\u00e2t poate s\u0103 ajute, pe cine poate s\u0103 ajute. Ca de obicei, se porne\u015fte de la cei cu venituri mai mici\u201d, a spus Maia Sandu.<\/p>\n
Pre\u015fedinta a reamintit c\u0103 multe dintre compensa\u0163iile care au fost date p\u00e2n\u0103 acum popula\u0163iei din Moldova s-au datorat ajutorului extern, dar \u00een contextul \u00een care toate \u0163\u0103rile se confrunt\u0103 cu probleme, nu este sigur c\u0103 vor mai veni bani de la partenerii externi.<\/p>\n
\u00centrebat\u0103 cu c\u00e2t este gata s\u0103 ajute Guvernul cet\u0103\u0163enii \u00een cel mai prost scenariu de scumpire, \u015fefa statului a r\u0103spuns: \u201eAsta nu este o \u00eentrebare la care pot s\u0103 v\u0103 r\u0103spund eu. Este o \u00eentrebare la care o s\u0103 r\u0103spund\u0103 Ministerul Finan\u0163elor. Sunt ni\u015fte cifre aproximative acum \u015fi nu stau eu s\u0103 fac calculele. (\u2026) Compensa\u0163ii vor fi. (\u2026) Aici \u00eentrebarea este c\u00e2te resurse pot fi identificate pe intern, c\u00e2te resurse pot fi atrase de la partenerii no\u015ftri de dezvoltare, dac\u0103 mai pot fi atrase. \u015eti\u0163i c\u0103 \u00een anii preceden\u0163i foarte mul\u0163i bani din cei care au mers la compensa\u0163ii au venit de la partenerii no\u015ftri externi. (\u2026) Acum o s\u0103 vedem, pentru c\u0103 toat\u0103 lumea se confrunt\u0103 cu probleme\u201d, a spus Maia Sandu.<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nLocuin\u021be oferte<\/strong>Ofer spre \u00eenchiriere spa\u021biu \u00eentr-o…<\/span>18.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri ap 2 camere<\/strong>V\u00e2nd apartament 2 camere, et.3\/3,…<\/span>12.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri terenuri<\/strong>V\u00e2nd teren intravilan 3600 mp, intersec\u021bia…<\/span>17.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-ce-trebuie-sa-stie-prosumatorii-pentru-a-obtine-pana-la-15.000-de-lei-de-la-administratia-fondului-de-mediu-pentru-instalarea-de-baterii\/mediaPool\/uMhFn3E.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Ce trebuie s\u0103 \u015ftie prosumatorii pentru a ob\u0163ine p\u00e2n\u0103 la 15.000 de lei de la Administra\u0163ia Fondului de Mediu pentru instalarea de baterii<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 18 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-valurile-de-caldura-provoaca-pierderi-tot-mai-mari-companiilor-europene-dar-acestea-sunt-rareori-acoperite-de-asigurari\/mediaPool\/uJdidmH.jpeg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Valurile de c\u0103ldur\u0103 provoac\u0103 pierderi tot mai mari companiilor europene, dar acestea sunt rareori acoperite de asigur\u0103ri<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 16 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-datoria-externa-totala-a-crescut-pana-la-232-de-miliarde-de-euro\/mediaPool\/uWO2Mma.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Datoria extern\u0103 total\u0103 a crescut p\u00e2n\u0103 la 232 de miliarde de euro<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 15 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/horoscop-20-august-2026\/mediaPool\/uA8enxT.jpg\")
<\/a><\/div>\nHoroscop 20 august 2026 <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 20 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/calendarul-zilei-de-20-august-de-la-tancurile-care-au-inabusit-primavara-de-la-praga-la-inceputurile-dacia\/mediaPool\/u6eNcFQ.png\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 20 august: De la tancurile care au \u00een\u0103bu\u0219it Prim\u0103vara de la Praga la \u00eenceputurile Dacia<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 20 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/prima-pagina-a-editiei-tiparite-a-ziarului-de-vrancea-de-astazi-19-august-2026\/mediaPool\/uZQ7RFh.jpg\")
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 19 august 2026. Principalele \u0219tiri: conduceri interimare, investi\u021bii la Adjud \u0219i semne de \u00eentrebare la Curtea de Conturi <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 19 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nOferte<\/strong>SC angajeaz\u0103 2 persoane calificate \u0219i cu…<\/span>17.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nCondolean\u021be<\/strong>Cu deosebit\u0103 triste\u021be anun\u021b\u0103m trecerea la…<\/span>14.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri garsoniere<\/strong>Vand garsoniera pe strada Pictor Grigorescu nr 29…<\/span>12.08.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n17 aug 2026<\/span>257 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\nRom\u00e2nii au cheltuit 68 de miliarde de lei, \u00een primele \u0219ase luni din 2026, pentru produse din categoria bunurilor de larg consum (FMCG) \u0219i pentru produse Electro-IT, \u00een cre\u0219tere cu 3,2% comparativ cu aceea\u0219i perioad\u0103 a anului precedent, \u00een contextul infla\u021biei ridicate, al \u00eencrederii sc\u0103zute \u0219i al unei puteri de cump\u0103rare cu circa 6% mai mic\u0103 dec\u00e2t \u00een 2025, arat\u0103 un barometru, publicat luni de o companie de cercetare de pia\u021b\u0103.<\/p>\n
NielsenIQ (NIQ) Rom\u00e2nia a publicat analiza State of the Retail Nation (Barometrul de Retail) pentru primele \u0219ase luni ale anului 2026, bazat\u0103 pe date colectate din circa 62.000 de puncte de v\u00e2nzare la nivel na\u021bional.<\/p>\n
Valoarea v\u00e2nz\u0103rilor FMCG prin canalele de retail a crescut cu 5,2% \u00een prima jum\u0103tate a anului, dar doar cu 3,9% \u00een trimestrul doi, infla\u021bia fiind principalul factor care a sus\u021binut aceast\u0103 cre\u0219tere. Volumele de v\u00e2nz\u0103ri au r\u0103mas, \u00een general, constante \u00een majoritatea categoriilor, consumatorii adopt\u00e2nd diverse strategii de economisire, precum trecerea la branduri mai accesibile sau la m\u0103rci private, cump\u0103r\u0103turile din canale cu pre\u021buri mai mici sau achizi\u021bionarea produselor aflate la promo\u021bie. \u00cen plus, retailul alimentar beneficiaz\u0103 indirect de reducerea consumului din HoReCa, pe care consumatorii \u0219i-l pot permite din ce \u00een ce mai pu\u021bin. Conform cercet\u0103rii, pia\u021ba Electro-IT a traversat o perioad\u0103 dificil\u0103, consumatorii reduc\u00e2nd achizi\u021biile discre\u021bionare de valoare mai mare. Valoarea v\u00e2nz\u0103rilor a sc\u0103zut cu 7,5%, iar volumele cu 8,9%. Categoria Telecom, cea mai mare din segmentul T&D \u0219i care include smartphone-urile, a \u00eenregistrat o sc\u0103dere de 13,8% a unit\u0103\u021bilor v\u00e2ndute, pe fondul \u00eencrederii reduse a consumatorilor \u0219i al ciclurilor mai lungi de \u00eenlocuire a dispozitivelor.<\/p>\n
Cu excep\u021bia categoriei Foto, care a \u00eenregistrat o cre\u0219tere de 19,1% a volumelor v\u00e2ndute, toate celelalte categorii T&D au consemnat sc\u0103deri: echipamente de birou (-4,1%), IT (-7,9%), electrocasnice mici (-4,6%), electronice (-10,5%), electrocasnice mari (-9,9%) \u0219i aparate pentru confortul locuin\u021bei (-24,4%). ‘Consumatorii rom\u00e2ni devin mai selectivi, deoarece infla\u021bia persistent\u0103, ratele mai ridicate ale dob\u00e2nzilor \u0219i diminuarea venitului disponibil real pun presiune asupra bugetelor gospod\u0103riilor. De\u0219i cheltuielile totale de consum au crescut cu 3,2% \u00een primele \u0219ase luni ale anului, consumatorii se adapteaz\u0103 presiunilor economice aleg\u00e2nd produse mai accesibile, cump\u0103r\u00e2nd mai pu\u021bin dar mai frecvent \u0219i din mai multe magazine, am\u00e2n\u00e2nd achizi\u021biile costisitoare \u0219i profit\u00e2nd de promo\u021bii. Acest comportament reflect\u0103 preocuparea continu\u0103 pentru gestionarea atent\u0103 a bugetului familiei’, a declarat Iulia Pencea, Managing Director NIQ Rom\u00e2nia, citat\u0103 \u00een cercetare. Toate categoriile FMCG au crescut \u00een valoare, \u00eentr-un context marcat de infla\u021bie ridicat\u0103. Categoria Alimentar\u0103, cu o pondere de 56% din valoarea total\u0103 a co\u0219ului de bunuri de larg consum, a crescut cu 5,8%. B\u0103uturile alcoolice, care reprezint\u0103 12% din valoarea v\u00e2nz\u0103rilor, au crescut cu 2,4%, \u00een timp ce b\u0103uturile non-alcoolice, cu o pondere de 19%, au avansat cu 7,3%. Categoria de Non-alimentare, reprezent\u00e2nd doar 13% din co\u0219ul total, a crescut cu 2,2% \u00een valoare dar a avansat \u00een volum, pe fondul orient\u0103rii c\u0103tre produse mai ieftine.<\/p>\n
Continu\u00e2nd tendin\u021ba observat\u0103 anul trecut, volumele au crescut \u00een categoriile FMCG esen\u021biale, dar au stagnat sau au sc\u0103zut \u00een categoriile asociate consumului de impuls sau r\u0103sf\u0103\u021b. Berea \u0219i ciocolata au \u00eenregistrat pierderi semnificative de volum, \u00een timp ce cafeaua de exemplu, considerat\u0103 o necesitate, a crescut \u00een volum de\u0219i pre\u021burile au urcat peste media FMCG. La fel ca \u00een 2025, produsele proaspete, precum laptele, br\u00e2nzeturile, carnea \u0219i legumele, au beneficiat de o cerere mai mare \u00een termeni de volum. ‘Puterea de cump\u0103rare a consumatorilor rom\u00e2ni s-a deteriorat, \u00een condi\u021biile unei infla\u021bii medii de 9,4% \u00een perioada iunie 2025 – mai 2026, comparativ cu o cre\u0219tere salarial\u0103 de doar 3,2%’, a ad\u0103ugat Iulia Pencea.<\/p>\n
Potrivit acesteia, consumatorii devin mai economi \u00een contextul incertitudinilor politice \u0219i economice, iar ‘produsele marc\u0103 privat\u0103 \u0219i v\u00e2nz\u0103rile promo\u021bionale c\u00e2\u0219tig\u0103 teren, pe m\u0103sur\u0103 ce rom\u00e2nii caut\u0103 modalit\u0103\u021bi de a-\u0219i valorifica mai eficient bugetul’. O propor\u021bie tot mai mare din v\u00e2nz\u0103rile FMCG a fost realizat\u0103 prin promo\u021bii \u00een al doilea trimestru al anului 2026. V\u00e2nz\u0103rile promo\u021bionale au reprezentat 27,7% din totalul v\u00e2nz\u0103rilor re\u021belelor de comer\u021b modern, \u00een cre\u0219tere cu 1,4 puncte procentuale comparativ cu aceea\u0219i perioad\u0103 din 2025.<\/p>\n
\u00cen acela\u0219i timp, eficien\u021ba promo\u021biilor a continuat s\u0103 se \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103, demonstr\u00e2nd c\u0103 magazinele \u0219i produc\u0103torii fac eforturi s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 provoc\u0103rilor actuale prin strategii promo\u021bionale care echilibreaz\u0103 accesibilitatea pentru consumatori cu cre\u0219terea v\u00e2nz\u0103rilor. Supermarketurile \u0219i magazinele de discount \u0219i-au consolidat pozi\u021bia, \u00eenregistr\u00e2nd o cre\u0219tere de 8,9% a valorii v\u00e2nz\u0103rilor \u0219i ajung\u00e2nd s\u0103 reprezinte aproape jum\u0103tate (49,5%) din valoarea total\u0103 a pie\u021bei. Comer\u021bul tradi\u021bional a r\u0103mas al doilea cel mai important canal, cu o pondere de 29,7%, \u00eens\u0103 a \u00eenregistrat o cre\u0219tere modest\u0103 de doar 0,6%, pe fondul intensific\u0103rii activit\u0103\u021bii promo\u021bionale \u00een magazinele de discount \u0219i hipermarketuri. Hipermarketurile au crescut cu 3,4% \u0219i au atins o cot\u0103 de 19,8% din valoarea v\u00e2nz\u0103rilor, \u00een timp ce magazinele din sta\u021biile de carburant au reprezentat 1,1% din pia\u021b\u0103.<\/p>\n
Supermarketurile \u0219i magazinele de discount au continuat s\u0103 c\u00e2\u0219tige cot\u0103 valoric\u0103 \u00een toate macro-categoriile, ajung\u00e2nd la 54,7% din v\u00e2nz\u0103rile de produse alimentare, 49% din categoriile non-alimentare, 42,5% din b\u0103uturile non-alcoolice \u0219i 36,9% din b\u0103uturile alcoolice. \u0218i canalele de e-commerce au continuat s\u0103 \u00eenregistreze cre\u0219teri de dou\u0103 cifre \u00een primul semestru, pe m\u0103sur\u0103 ce rom\u00e2nii caut\u0103 tot mai atent cele mai bune oferte de pre\u021b \u0219i adopt\u0103 avantajele comer\u021bului rapid (quick commerce). \u00cen total, aproximativ 1,1 miliarde de lei din v\u00e2nz\u0103rile FMCG au fost generate de canalele de online monitorizate de NIQ, \u00een cre\u0219tere cu 17,5% fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103 din 2025. V\u00e2nz\u0103rile online de produse alimentare au crescut \u00een valoare cu 19,5%, b\u0103uturile non-alcoolice cu 22,9%, b\u0103uturile alcoolice cu 19,7%, iar non-alimentarele cu 12,2%.<\/p>\n
M\u0103rcile private au continuat s\u0103 beneficieze at\u00e2t de \u00eencrederea c\u00e2\u0219tigat\u0103, de dezvoltarea re\u021belelor de magazine moderne, c\u00e2t \u0219i de orientarea consumatorilor c\u0103tre economisire. Ponderea acestora reprezint\u0103, \u00een primul trimestru al anului, 21,9% din totalul v\u00e2nz\u0103rilor FMCG, o cre\u0219tere de 0.5 puncte procentuale a cotei de pia\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de perioada similar\u0103 din 2025.<\/p>\n
Economistul-\u0219ef al unei b\u0103nci ruse\u0219ti, concediat dup\u0103 ce a avertizat asupra costurilor r\u0103zboiului<\/strong><\/p>\nAndrei Klepach, economist-\u0219ef al b\u0103ncii ruse de stat VEB, a fost concediat dup\u0103 ce a formulat critici dure privind situa\u021bia economic\u0103 a Rusiei \u0219i costurile r\u0103zboiului din Ucraina, relateaz\u0103 Mediafax. El avertizase inclusiv c\u0103 Moscova risc\u0103 s\u0103 piard\u0103 o confruntare economic\u0103 prelungit\u0103 cu Kievul, potrivit publica\u021biei The Guardian.<\/p>\n
Klepach ocupa din 2014 func\u021bia de economist-\u0219ef al VEB, institu\u021bie financiar\u0103 de dezvoltare controlat\u0103 de statul rus. \u00cendep\u0103rtarea sa a fost anun\u021bat\u0103 la c\u00e2teva zile dup\u0103 apari\u021bia \u00een pres\u0103 a unor declara\u021bii f\u0103cute \u00een luna mai \u00een fa\u021ba altor economi\u0219ti.<\/p>\n
\u00cen discurs, Klepach a sus\u021binut c\u0103 Rusia pierde teren din punct de vedere economic fa\u021b\u0103 de China \u0219i Statele Unite \u0219i, \u00een anumite privin\u021be, chiar fa\u021b\u0103 de Ucraina. El a avertizat c\u0103 presiunile generate de r\u0103zboi ar putea conduce \u00een cele din urm\u0103 la o criz\u0103 social\u0103, care s-ar putea manifesta \u00eentr-un moment dificil de anticipat.<\/p>\n
Economistul a contestat \u0219i scenariul potrivit c\u0103ruia economia ucrainean\u0103 s-ar afla \u00een pragul colapsului. \u00cen opinia sa, Rusia nu ar putea ie\u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103toare dintr-un r\u0103zboi economic de uzur\u0103 cu Ucraina, \u00een condi\u021biile \u00een care costurile Moscovei continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103.<\/p>\n
VEB nu a explicat oficial concedierea<\/strong><\/p>\nBanca nu a prezentat public motivul plec\u0103rii lui Klepach. Presa rus\u0103 independent\u0103 a relatat \u00eens\u0103, cit\u00e2nd surse, c\u0103 \u00eendep\u0103rtarea economistului ar avea leg\u0103tur\u0103 cu opiniile sale critice. Alexandra Prokopenko, fost consilier al B\u0103ncii Centrale a Rusiei, l-a descris pe Klepach drept unul dintre cei mai respecta\u021bi macroeconomi\u0219ti ru\u0219i, cunoscut pentru evalu\u0103ri care pot diferi de pozi\u021bia oficial\u0103.<\/p>\n
Concedierea sa intervine \u00eentr-un moment \u00een care economia rus\u0103 este supus\u0103 unor presiuni generate de cheltuielile militare, sanc\u021biunile occidentale \u0219i atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice.<\/p>\n
Unul dintre cele mai importante semnale de alarm\u0103 vine din finan\u021bele publice. \u00cen primele patru luni din 2026, deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la 5.870 de miliarde de ruble, aproximativ 81 de miliarde de dolari. Nivelul este deja considerabil peste \u021binta de 3.790 de miliarde de ruble stabilit\u0103 de autorit\u0103\u021bi pentru \u00eentregul an.<\/p>\n
Potrivit informa\u021biilor publicate de presa britanic\u0103, inclusiv unii consilieri apropia\u021bi ai pre\u0219edintelui Vladimir Putin ar fi avertizat \u00een discu\u021bii private c\u0103 actualul ritm al cheltuielilor pentru r\u0103zboi devine dificil de sus\u021binut. Kremlinul nu a indicat \u00eens\u0103 inten\u021bia de a reduce efortul militar. Autorit\u0103\u021bile au c\u0103utat venituri suplimentare prin majorarea unor taxe aplicate companiilor mai mici \u0219i prin presiuni asupra marilor oameni de afaceri pentru a contribui mai mult la finan\u021barea statului.<\/p>\n
\u00cen acela\u0219i timp, cre\u0219terea pre\u021bului petrolului din acest an a adus Rusiei venituri suplimentare de miliarde de dolari, oferind Moscovei o plas\u0103 temporar\u0103 de siguran\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba presiunilor bugetare.<\/p>\n
Economia Chinei \u00eencetine\u015fte \u00een iulie, pe fondul consumului slab \u015fi al sc\u0103derii investi\u0163iilor<\/strong><\/p>\nEconomia Chinei a pierdut din av\u00e2nt \u00een iulie, v\u00e2nz\u0103rile cu am\u0103nuntul \u00eenregistr\u00e2nd o cre\u015ftere de numai 0,6%, \u00een timp ce investi\u0163iile urbane \u015fi-au accentuat declinul, iar \u015fomajul a crescut, sporind presiunile asupra Beijingului pentru noi m\u0103suri de sprijinire a economiei, transmite CNBC, preluat de news.ro.<\/p>\n
V\u00e2nz\u0103rile cu am\u0103nuntul au crescut cu 0,6% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, sub avansul de 1,5% anticipat de economi\u015fti \u00eentr-un sondaj Reuters \u015fi \u00een \u00eencetinire de la 1% \u00een iunie, potrivit datelor publicate luni de Biroul Na\u0163ional de Statistic\u0103.<\/p>\n
Investi\u0163iile \u00een active fixe din mediul urban, categorie care include sectorul imobiliar \u015fi infrastructura, au sc\u0103zut cu 6,7% \u00een primele \u015fapte luni ale anului. Economi\u015ftii anticipau un declin de 6%, dup\u0103 o contrac\u0163ie de 5,7% \u00een primul semestru. Produc\u0163ia industrial\u0103 a crescut cu 4,5% \u00een iulie, sub estimarea de 4,8% \u015fi \u00een \u00eencetinire fa\u0163\u0103 de avansul de 5,3% din iunie. Rata \u015fomajului urban a urcat la 5,2%, de la 5% \u00een luna precedent\u0103.<\/p>\n
Datele accentueaz\u0103 \u00eengrijor\u0103rile privind evolu\u0163ia celei de-a doua economii a lumii, confruntat\u0103 cu un dezechilibru tot mai pronun\u0163at \u00eentre ofert\u0103 \u015fi cerere. Produc\u0163ia industrial\u0103 \u015fi exporturile asociate boomului global al investi\u0163iilor \u00een inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 au compensat par\u0163ial consumul \u015fi investi\u0163iile private slabe, \u00eens\u0103 cifrele din iulie sugereaz\u0103 c\u0103 \u015fi acest sprijin \u00eencepe s\u0103 se diminueze.<\/p>\n
Biroul Na\u0163ional de Statistic\u0103 a afirmat c\u0103 \u0163ara trebuie s\u0103 accelereze tranzi\u0163ia c\u0103tre noi motoare de cre\u015ftere. Autorit\u0103\u0163ile au atribuit par\u0163ial \u00eencetinirea din iulie tensiunilor geopolitice \u015fi temperaturilor extreme.<\/p>\n
Sl\u0103biciunea consumului r\u0103m\u00e2ne una dintre principalele probleme. Cre\u015fterea nominal\u0103 a v\u00e2nz\u0103rilor cu am\u0103nuntul a \u00eencetinit la numai 1,3% \u00een primul semestru, de la 5% \u00een perioada similar\u0103 a anului trecut, potrivit Goldman Sachs. \u00cen acela\u015fi timp, creditele bancare noi au \u00eenregistrat \u00een iulie cea mai mare sc\u0103dere lunar\u0103 consemnat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, potrivit Barclays, iar \u00eemprumuturile acordate gospod\u0103riilor, inclusiv creditele ipotecare, s-au redus.<\/p>\n
Pia\u0163a muncii prezint\u0103, de asemenea, semne de deteriorare. Un studiu privat realizat de o echip\u0103 condus\u0103 de Li Daokui, profesor de economie la Universitatea Tsinghua, estimeaz\u0103 o rat\u0103 extins\u0103 a \u015fomajului de 10,2%, mult peste nivelul oficial de aproximativ 5%. Mai mult de jum\u0103tate dintre cei aproximativ 24 de milioane de \u015fomeri de lung\u0103 durat\u0103 identifica\u0163i de studiu au \u00eentre 16 \u015fi 24 de ani.<\/p>\n
Investi\u0163iile reprezint\u0103 un alt punct vulnerabil. Investi\u0163iile imobiliare au sc\u0103zut cu 19,2% \u00een primele \u015fapte luni, cele \u00een infrastructur\u0103 cu 3,6%, iar cele din industria prelucr\u0103toare cu 1,7%. \u00cen schimb, investi\u0163iile \u00een sectoarele de \u00eenalt\u0103 tehnologie, inclusiv servicii informatice, industria aerospa\u0163ial\u0103 \u015fi produc\u0163ia de echipamente, au crescut cu 5%. Economi\u015ftii se a\u015fteapt\u0103 ca Beijingul s\u0103 intensifice m\u0103surile de stimulare. Zhiwei Zhang, economist-\u015fef la Pinpoint Asset Management, consider\u0103 c\u0103 deteriorarea indicatorilor m\u0103re\u015fte probabilitatea unei reduceri a dob\u00e2nzilor de c\u0103tre banca central\u0103.<\/p>\n
Conducerea Chinei a promis luna trecut\u0103 accelerarea cheltuielilor fiscale, \u00eens\u0103 efectele acestora ar putea ap\u0103rea cu \u00eent\u00e2rziere. Oxford Economics anticipeaz\u0103 doar o revenire modest\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a anului \u015fi men\u0163ine prognoza de cre\u015ftere economic\u0103 a Chinei pentru 2026 la 4,8%.<\/p>\n
Primul automobil electric Ferrari s-a v\u00e2ndut pentru o sum\u0103 record 40 de milioane de dolari<\/strong><\/p>\nSfid\u00e2nd criticile, primul vehicul complet electric al constructorului italian Ferrari NV a devenit cea mai scump\u0103 ma\u0219in\u0103 nou\u0103 v\u00e2ndut\u0103 vreodat\u0103 la o licita\u021bie, fiind adjudecat pentru 40 de milioane de dolari, transmite Bloomberg. La licita\u021bia caritabil\u0103 care a fost organizat\u0103 de casa Sotheby’s, cu ocazia evenimentului Monterey Car Week din California, un model Luce personalizat a dobor\u00e2t precedentul record, stabilit anul trecut, c\u00e2nd un automobil Daytona SP3 personalizat de Ferrari s-a v\u00e2ndut cu 26 de milioane de dolari, a informat produc\u0103torul auto.<\/p>\n
\u00cen luna mai, Ferrari a dezv\u0103luit primul s\u0103u model complet electric, botezat ‘Luce’, care poate atinge o vitez\u0103 maxim\u0103 de peste 310 kilometri pe or\u0103 \u0219i are o autonomie de peste 530 de kilometri. Chiar dac\u0103 poate accelera de la 0 la 100 km\/h \u00een 2,5 secunde \u0219i este echipat cu o baterie de 122 kWh, modelul Luce a fost \u00eent\u00e2mpinat cu un val de critici \u0219i o sc\u0103dere a pre\u021bului ac\u021biunilor companiei.<\/p>\n
Modelul Luce a fost proiectat cu LoveFrom, studioul fondat de Jony Ive, fostul \u0219ef de design al Apple \u0219i o figur\u0103 cheie \u00een spatele iPhone \u0219i iMac. Ma\u0219ina cu patru u\u0219i are peste 1.000 CP.<\/p>\n
Directorul Ferrari, Benedetto Vigna, a declarat \u00een luna mai c\u0103 produc\u0103torul a primit comenzi pentru modelul Luce at\u00e2t de la clien\u021bii vechi c\u00e2t \u0219i de la cei noi. ‘Ferrari Luce nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu ma\u0219inile electrice pe care le-ai v\u0103zut de la al\u021bi juc\u0103tori. Trebuie s\u0103-l vezi \u0219i s\u0103-l conduci pentru a \u00een\u021belege c\u0103 nu a fost copiat – nici interiorul, nici exteriorul, nici performan\u021ba’, a spus Benedetto Vigna la acea dat\u0103. La finele lunii iulie, Ferrari \u0219i-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit previziunile de profit pentru \u00eentregul an, \u00een contextul \u00een care cererea pentru modele \u00een edi\u021bie limitat\u0103, cum ar fi F80 \u0219i o versiune mai scump\u0103 a modelului s\u0103u Purosangue cu patru locuri, a dus la cre\u0219terea rezultatelor din al doilea trimestru.<\/p>\n
Gazele naturale s-ar putea scumpi cu peste 40 la sut\u0103 \u00een Republica Moldova<\/strong><\/p>\nPre\u015fedinta Maia Sandu d\u0103 asigur\u0103ri c\u0103 cet\u0103\u0163enii Republicii Moldova vor primi compensa\u0163ii \u015fi \u00een urm\u0103torul sezon rece, \u00een prezent Guvernul \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 identifice resursele, dar ea \u015fi-a avertizat totodat\u0103 concet\u0103\u0163enii c\u0103 trebuie s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru \u201ecel mai prost\u201d scenariu, care presupune continuarea secetei, o produc\u0163ie mai mic\u0103 de electricitate \u00een regiune \u015fi pre\u0163uri mai mari la energie, scrie news.ro.<\/p>\n
\u201eUrmeaz\u0103 s\u0103 vedem cum va evolua pia\u0163a energetic\u0103, pentru c\u0103, pe de o parte, pre\u0163urile la resursele energetice \u2013 la electricitate, la curent electric \u2013 depind de faptul dac\u0103 va ploua \u015fi va fi mai mult\u0103 ap\u0103 \u00een Dun\u0103re. Sunt tot felul de elemente \u015fi toate s-au adunat acum. (\u2026) Pe de alt\u0103 parte \u2013 \u015fi cu motorina \u015fi benzina avem problem\u0103. (\u2026) Pe problema gazelor naturale s-a mic\u015forat oferta din cauza r\u0103zboiului din Iran. (\u2026) Deci, sunt to\u0163i factorii externi. (\u2026) Pentru anumite resurse energetice, pre\u0163urile deja au fost influen\u0163ate, pentru altele \u2013 dac\u0103 se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc condi\u0163iile climaterice, dac\u0103 \u00eencepe s\u0103 plou\u0103, va fi mai mult curent electric \u015fi atunci pre\u0163urile vor fi mai mici\u201d, a explicat Maia Sandu, luni, \u00eentr-o emisiune la Radio Moldova.<\/p>\n
Potrivit \u015fefei statului, \u201eGuvernul trebuie s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru scenariul cel mai prost\u201d. \u201eAsta ar \u00eensemna s\u0103 continue seceta. Respectiv, s\u0103 fie produc\u0163ie mai pu\u0163in\u0103 de electricitate \u015fi, c\u00e2nd e produc\u0163ie mai pu\u0163in\u0103 \u00een regiune, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u015fi pre\u0163urile cresc. (\u2026) Dac\u0103 nu se materializeaz\u0103, ne vom bucura cu to\u0163ii, dar trebuie s\u0103 fim preg\u0103ti\u0163i\u201d, a subliniat \u015fefa statului, citat\u0103 de NewsMaker.<\/p>\n
Gazele naturale s-ar putea scumpi \u00een Republica Moldova cu aproape 6 lei (moldovene\u015fti) pentru consumatorii casnici. ANRE a propus un tarif de 20,30 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus, fa\u0163\u0103 de 14,42 lei \u00een prezent, ceea ce ar reprezenta o cre\u015ftere de aproape 41 la sut\u0103. Proiectul urmeaz\u0103 s\u0103 fie examinat pe 21 august.<\/p>\n
Maia Sandu a fost \u00eentrebat\u0103 ce capacitate financiar\u0103 are statul pentru a acoperi costurile din facturi, \u00een contextul tarifului la gaz, care s-ar putea scumpi, dar \u015fi al situa\u0163iei cu energia electric\u0103, \u00een contextul crizei din regiune. \u201eSigur c\u0103 guvernul \u00eencearc\u0103 s\u0103 identifice resurse pentru compensa\u0163ii. \u00ce\u015fi face toate calculele \u015fi o s\u0103 ne anun\u0163e la momentul potrivit c\u00e2t poate s\u0103 ajute, pe cine poate s\u0103 ajute. Ca de obicei, se porne\u015fte de la cei cu venituri mai mici\u201d, a spus Maia Sandu.<\/p>\n
Pre\u015fedinta a reamintit c\u0103 multe dintre compensa\u0163iile care au fost date p\u00e2n\u0103 acum popula\u0163iei din Moldova s-au datorat ajutorului extern, dar \u00een contextul \u00een care toate \u0163\u0103rile se confrunt\u0103 cu probleme, nu este sigur c\u0103 vor mai veni bani de la partenerii externi.<\/p>\n
\u00centrebat\u0103 cu c\u00e2t este gata s\u0103 ajute Guvernul cet\u0103\u0163enii \u00een cel mai prost scenariu de scumpire, \u015fefa statului a r\u0103spuns: \u201eAsta nu este o \u00eentrebare la care pot s\u0103 v\u0103 r\u0103spund eu. Este o \u00eentrebare la care o s\u0103 r\u0103spund\u0103 Ministerul Finan\u0163elor. Sunt ni\u015fte cifre aproximative acum \u015fi nu stau eu s\u0103 fac calculele. (\u2026) Compensa\u0163ii vor fi. (\u2026) Aici \u00eentrebarea este c\u00e2te resurse pot fi identificate pe intern, c\u00e2te resurse pot fi atrase de la partenerii no\u015ftri de dezvoltare, dac\u0103 mai pot fi atrase. \u015eti\u0163i c\u0103 \u00een anii preceden\u0163i foarte mul\u0163i bani din cei care au mers la compensa\u0163ii au venit de la partenerii no\u015ftri externi. (\u2026) Acum o s\u0103 vedem, pentru c\u0103 toat\u0103 lumea se confrunt\u0103 cu probleme\u201d, a spus Maia Sandu.<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nLocuin\u021be oferte<\/strong>Ofer spre \u00eenchiriere spa\u021biu \u00eentr-o…<\/span>18.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri ap 2 camere<\/strong>V\u00e2nd apartament 2 camere, et.3\/3,…<\/span>12.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri terenuri<\/strong>V\u00e2nd teren intravilan 3600 mp, intersec\u021bia…<\/span>17.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Ce trebuie s\u0103 \u015ftie prosumatorii pentru a ob\u0163ine p\u00e2n\u0103 la 15.000 de lei de la Administra\u0163ia Fondului de Mediu pentru instalarea de baterii<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 18 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Valurile de c\u0103ldur\u0103 provoac\u0103 pierderi tot mai mari companiilor europene, dar acestea sunt rareori acoperite de asigur\u0103ri<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 16 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Datoria extern\u0103 total\u0103 a crescut p\u00e2n\u0103 la 232 de miliarde de euro<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 15 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nHoroscop 20 august 2026 <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 20 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 20 august: De la tancurile care au \u00een\u0103bu\u0219it Prim\u0103vara de la Praga la \u00eenceputurile Dacia<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 20 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 19 august 2026. Principalele \u0219tiri: conduceri interimare, investi\u021bii la Adjud \u0219i semne de \u00eentrebare la Curtea de Conturi <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 19 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nOferte<\/strong>SC angajeaz\u0103 2 persoane calificate \u0219i cu…<\/span>17.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nCondolean\u021be<\/strong>Cu deosebit\u0103 triste\u021be anun\u021b\u0103m trecerea la…<\/span>14.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri garsoniere<\/strong>Vand garsoniera pe strada Pictor Grigorescu nr 29…<\/span>12.08.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\nRom\u00e2nii au cheltuit 68 de miliarde de lei, \u00een primele \u0219ase luni din 2026, pentru produse din categoria bunurilor de larg consum (FMCG) \u0219i pentru produse Electro-IT, \u00een cre\u0219tere cu 3,2% comparativ cu aceea\u0219i perioad\u0103 a anului precedent, \u00een contextul infla\u021biei ridicate, al \u00eencrederii sc\u0103zute \u0219i al unei puteri de cump\u0103rare cu circa 6% mai mic\u0103 dec\u00e2t \u00een 2025, arat\u0103 un barometru, publicat luni de o companie de cercetare de pia\u021b\u0103.<\/p>\n
NielsenIQ (NIQ) Rom\u00e2nia a publicat analiza State of the Retail Nation (Barometrul de Retail) pentru primele \u0219ase luni ale anului 2026, bazat\u0103 pe date colectate din circa 62.000 de puncte de v\u00e2nzare la nivel na\u021bional.<\/p>\n
Valoarea v\u00e2nz\u0103rilor FMCG prin canalele de retail a crescut cu 5,2% \u00een prima jum\u0103tate a anului, dar doar cu 3,9% \u00een trimestrul doi, infla\u021bia fiind principalul factor care a sus\u021binut aceast\u0103 cre\u0219tere. Volumele de v\u00e2nz\u0103ri au r\u0103mas, \u00een general, constante \u00een majoritatea categoriilor, consumatorii adopt\u00e2nd diverse strategii de economisire, precum trecerea la branduri mai accesibile sau la m\u0103rci private, cump\u0103r\u0103turile din canale cu pre\u021buri mai mici sau achizi\u021bionarea produselor aflate la promo\u021bie. \u00cen plus, retailul alimentar beneficiaz\u0103 indirect de reducerea consumului din HoReCa, pe care consumatorii \u0219i-l pot permite din ce \u00een ce mai pu\u021bin. Conform cercet\u0103rii, pia\u021ba Electro-IT a traversat o perioad\u0103 dificil\u0103, consumatorii reduc\u00e2nd achizi\u021biile discre\u021bionare de valoare mai mare. Valoarea v\u00e2nz\u0103rilor a sc\u0103zut cu 7,5%, iar volumele cu 8,9%. Categoria Telecom, cea mai mare din segmentul T&D \u0219i care include smartphone-urile, a \u00eenregistrat o sc\u0103dere de 13,8% a unit\u0103\u021bilor v\u00e2ndute, pe fondul \u00eencrederii reduse a consumatorilor \u0219i al ciclurilor mai lungi de \u00eenlocuire a dispozitivelor.<\/p>\n
Cu excep\u021bia categoriei Foto, care a \u00eenregistrat o cre\u0219tere de 19,1% a volumelor v\u00e2ndute, toate celelalte categorii T&D au consemnat sc\u0103deri: echipamente de birou (-4,1%), IT (-7,9%), electrocasnice mici (-4,6%), electronice (-10,5%), electrocasnice mari (-9,9%) \u0219i aparate pentru confortul locuin\u021bei (-24,4%). ‘Consumatorii rom\u00e2ni devin mai selectivi, deoarece infla\u021bia persistent\u0103, ratele mai ridicate ale dob\u00e2nzilor \u0219i diminuarea venitului disponibil real pun presiune asupra bugetelor gospod\u0103riilor. De\u0219i cheltuielile totale de consum au crescut cu 3,2% \u00een primele \u0219ase luni ale anului, consumatorii se adapteaz\u0103 presiunilor economice aleg\u00e2nd produse mai accesibile, cump\u0103r\u00e2nd mai pu\u021bin dar mai frecvent \u0219i din mai multe magazine, am\u00e2n\u00e2nd achizi\u021biile costisitoare \u0219i profit\u00e2nd de promo\u021bii. Acest comportament reflect\u0103 preocuparea continu\u0103 pentru gestionarea atent\u0103 a bugetului familiei’, a declarat Iulia Pencea, Managing Director NIQ Rom\u00e2nia, citat\u0103 \u00een cercetare. Toate categoriile FMCG au crescut \u00een valoare, \u00eentr-un context marcat de infla\u021bie ridicat\u0103. Categoria Alimentar\u0103, cu o pondere de 56% din valoarea total\u0103 a co\u0219ului de bunuri de larg consum, a crescut cu 5,8%. B\u0103uturile alcoolice, care reprezint\u0103 12% din valoarea v\u00e2nz\u0103rilor, au crescut cu 2,4%, \u00een timp ce b\u0103uturile non-alcoolice, cu o pondere de 19%, au avansat cu 7,3%. Categoria de Non-alimentare, reprezent\u00e2nd doar 13% din co\u0219ul total, a crescut cu 2,2% \u00een valoare dar a avansat \u00een volum, pe fondul orient\u0103rii c\u0103tre produse mai ieftine.<\/p>\n
Continu\u00e2nd tendin\u021ba observat\u0103 anul trecut, volumele au crescut \u00een categoriile FMCG esen\u021biale, dar au stagnat sau au sc\u0103zut \u00een categoriile asociate consumului de impuls sau r\u0103sf\u0103\u021b. Berea \u0219i ciocolata au \u00eenregistrat pierderi semnificative de volum, \u00een timp ce cafeaua de exemplu, considerat\u0103 o necesitate, a crescut \u00een volum de\u0219i pre\u021burile au urcat peste media FMCG. La fel ca \u00een 2025, produsele proaspete, precum laptele, br\u00e2nzeturile, carnea \u0219i legumele, au beneficiat de o cerere mai mare \u00een termeni de volum. ‘Puterea de cump\u0103rare a consumatorilor rom\u00e2ni s-a deteriorat, \u00een condi\u021biile unei infla\u021bii medii de 9,4% \u00een perioada iunie 2025 – mai 2026, comparativ cu o cre\u0219tere salarial\u0103 de doar 3,2%’, a ad\u0103ugat Iulia Pencea.<\/p>\n
Potrivit acesteia, consumatorii devin mai economi \u00een contextul incertitudinilor politice \u0219i economice, iar ‘produsele marc\u0103 privat\u0103 \u0219i v\u00e2nz\u0103rile promo\u021bionale c\u00e2\u0219tig\u0103 teren, pe m\u0103sur\u0103 ce rom\u00e2nii caut\u0103 modalit\u0103\u021bi de a-\u0219i valorifica mai eficient bugetul’. O propor\u021bie tot mai mare din v\u00e2nz\u0103rile FMCG a fost realizat\u0103 prin promo\u021bii \u00een al doilea trimestru al anului 2026. V\u00e2nz\u0103rile promo\u021bionale au reprezentat 27,7% din totalul v\u00e2nz\u0103rilor re\u021belelor de comer\u021b modern, \u00een cre\u0219tere cu 1,4 puncte procentuale comparativ cu aceea\u0219i perioad\u0103 din 2025.<\/p>\n
\u00cen acela\u0219i timp, eficien\u021ba promo\u021biilor a continuat s\u0103 se \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103, demonstr\u00e2nd c\u0103 magazinele \u0219i produc\u0103torii fac eforturi s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 provoc\u0103rilor actuale prin strategii promo\u021bionale care echilibreaz\u0103 accesibilitatea pentru consumatori cu cre\u0219terea v\u00e2nz\u0103rilor. Supermarketurile \u0219i magazinele de discount \u0219i-au consolidat pozi\u021bia, \u00eenregistr\u00e2nd o cre\u0219tere de 8,9% a valorii v\u00e2nz\u0103rilor \u0219i ajung\u00e2nd s\u0103 reprezinte aproape jum\u0103tate (49,5%) din valoarea total\u0103 a pie\u021bei. Comer\u021bul tradi\u021bional a r\u0103mas al doilea cel mai important canal, cu o pondere de 29,7%, \u00eens\u0103 a \u00eenregistrat o cre\u0219tere modest\u0103 de doar 0,6%, pe fondul intensific\u0103rii activit\u0103\u021bii promo\u021bionale \u00een magazinele de discount \u0219i hipermarketuri. Hipermarketurile au crescut cu 3,4% \u0219i au atins o cot\u0103 de 19,8% din valoarea v\u00e2nz\u0103rilor, \u00een timp ce magazinele din sta\u021biile de carburant au reprezentat 1,1% din pia\u021b\u0103.<\/p>\n
Supermarketurile \u0219i magazinele de discount au continuat s\u0103 c\u00e2\u0219tige cot\u0103 valoric\u0103 \u00een toate macro-categoriile, ajung\u00e2nd la 54,7% din v\u00e2nz\u0103rile de produse alimentare, 49% din categoriile non-alimentare, 42,5% din b\u0103uturile non-alcoolice \u0219i 36,9% din b\u0103uturile alcoolice. \u0218i canalele de e-commerce au continuat s\u0103 \u00eenregistreze cre\u0219teri de dou\u0103 cifre \u00een primul semestru, pe m\u0103sur\u0103 ce rom\u00e2nii caut\u0103 tot mai atent cele mai bune oferte de pre\u021b \u0219i adopt\u0103 avantajele comer\u021bului rapid (quick commerce). \u00cen total, aproximativ 1,1 miliarde de lei din v\u00e2nz\u0103rile FMCG au fost generate de canalele de online monitorizate de NIQ, \u00een cre\u0219tere cu 17,5% fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103 din 2025. V\u00e2nz\u0103rile online de produse alimentare au crescut \u00een valoare cu 19,5%, b\u0103uturile non-alcoolice cu 22,9%, b\u0103uturile alcoolice cu 19,7%, iar non-alimentarele cu 12,2%.<\/p>\n
M\u0103rcile private au continuat s\u0103 beneficieze at\u00e2t de \u00eencrederea c\u00e2\u0219tigat\u0103, de dezvoltarea re\u021belelor de magazine moderne, c\u00e2t \u0219i de orientarea consumatorilor c\u0103tre economisire. Ponderea acestora reprezint\u0103, \u00een primul trimestru al anului, 21,9% din totalul v\u00e2nz\u0103rilor FMCG, o cre\u0219tere de 0.5 puncte procentuale a cotei de pia\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de perioada similar\u0103 din 2025.<\/p>\n
Economistul-\u0219ef al unei b\u0103nci ruse\u0219ti, concediat dup\u0103 ce a avertizat asupra costurilor r\u0103zboiului<\/strong><\/p>\n Andrei Klepach, economist-\u0219ef al b\u0103ncii ruse de stat VEB, a fost concediat dup\u0103 ce a formulat critici dure privind situa\u021bia economic\u0103 a Rusiei \u0219i costurile r\u0103zboiului din Ucraina, relateaz\u0103 Mediafax. El avertizase inclusiv c\u0103 Moscova risc\u0103 s\u0103 piard\u0103 o confruntare economic\u0103 prelungit\u0103 cu Kievul, potrivit publica\u021biei The Guardian.<\/p>\n Klepach ocupa din 2014 func\u021bia de economist-\u0219ef al VEB, institu\u021bie financiar\u0103 de dezvoltare controlat\u0103 de statul rus. \u00cendep\u0103rtarea sa a fost anun\u021bat\u0103 la c\u00e2teva zile dup\u0103 apari\u021bia \u00een pres\u0103 a unor declara\u021bii f\u0103cute \u00een luna mai \u00een fa\u021ba altor economi\u0219ti.<\/p>\n \u00cen discurs, Klepach a sus\u021binut c\u0103 Rusia pierde teren din punct de vedere economic fa\u021b\u0103 de China \u0219i Statele Unite \u0219i, \u00een anumite privin\u021be, chiar fa\u021b\u0103 de Ucraina. El a avertizat c\u0103 presiunile generate de r\u0103zboi ar putea conduce \u00een cele din urm\u0103 la o criz\u0103 social\u0103, care s-ar putea manifesta \u00eentr-un moment dificil de anticipat.<\/p>\n Economistul a contestat \u0219i scenariul potrivit c\u0103ruia economia ucrainean\u0103 s-ar afla \u00een pragul colapsului. \u00cen opinia sa, Rusia nu ar putea ie\u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103toare dintr-un r\u0103zboi economic de uzur\u0103 cu Ucraina, \u00een condi\u021biile \u00een care costurile Moscovei continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103.<\/p>\n VEB nu a explicat oficial concedierea<\/strong><\/p>\n Banca nu a prezentat public motivul plec\u0103rii lui Klepach. Presa rus\u0103 independent\u0103 a relatat \u00eens\u0103, cit\u00e2nd surse, c\u0103 \u00eendep\u0103rtarea economistului ar avea leg\u0103tur\u0103 cu opiniile sale critice. Alexandra Prokopenko, fost consilier al B\u0103ncii Centrale a Rusiei, l-a descris pe Klepach drept unul dintre cei mai respecta\u021bi macroeconomi\u0219ti ru\u0219i, cunoscut pentru evalu\u0103ri care pot diferi de pozi\u021bia oficial\u0103.<\/p>\n Concedierea sa intervine \u00eentr-un moment \u00een care economia rus\u0103 este supus\u0103 unor presiuni generate de cheltuielile militare, sanc\u021biunile occidentale \u0219i atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice.<\/p>\n Unul dintre cele mai importante semnale de alarm\u0103 vine din finan\u021bele publice. \u00cen primele patru luni din 2026, deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la 5.870 de miliarde de ruble, aproximativ 81 de miliarde de dolari. Nivelul este deja considerabil peste \u021binta de 3.790 de miliarde de ruble stabilit\u0103 de autorit\u0103\u021bi pentru \u00eentregul an.<\/p>\n Potrivit informa\u021biilor publicate de presa britanic\u0103, inclusiv unii consilieri apropia\u021bi ai pre\u0219edintelui Vladimir Putin ar fi avertizat \u00een discu\u021bii private c\u0103 actualul ritm al cheltuielilor pentru r\u0103zboi devine dificil de sus\u021binut. Kremlinul nu a indicat \u00eens\u0103 inten\u021bia de a reduce efortul militar. Autorit\u0103\u021bile au c\u0103utat venituri suplimentare prin majorarea unor taxe aplicate companiilor mai mici \u0219i prin presiuni asupra marilor oameni de afaceri pentru a contribui mai mult la finan\u021barea statului.<\/p>\n \u00cen acela\u0219i timp, cre\u0219terea pre\u021bului petrolului din acest an a adus Rusiei venituri suplimentare de miliarde de dolari, oferind Moscovei o plas\u0103 temporar\u0103 de siguran\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba presiunilor bugetare.<\/p>\n Economia Chinei \u00eencetine\u015fte \u00een iulie, pe fondul consumului slab \u015fi al sc\u0103derii investi\u0163iilor<\/strong><\/p>\n Economia Chinei a pierdut din av\u00e2nt \u00een iulie, v\u00e2nz\u0103rile cu am\u0103nuntul \u00eenregistr\u00e2nd o cre\u015ftere de numai 0,6%, \u00een timp ce investi\u0163iile urbane \u015fi-au accentuat declinul, iar \u015fomajul a crescut, sporind presiunile asupra Beijingului pentru noi m\u0103suri de sprijinire a economiei, transmite CNBC, preluat de news.ro.<\/p>\n V\u00e2nz\u0103rile cu am\u0103nuntul au crescut cu 0,6% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, sub avansul de 1,5% anticipat de economi\u015fti \u00eentr-un sondaj Reuters \u015fi \u00een \u00eencetinire de la 1% \u00een iunie, potrivit datelor publicate luni de Biroul Na\u0163ional de Statistic\u0103.<\/p>\n Investi\u0163iile \u00een active fixe din mediul urban, categorie care include sectorul imobiliar \u015fi infrastructura, au sc\u0103zut cu 6,7% \u00een primele \u015fapte luni ale anului. Economi\u015ftii anticipau un declin de 6%, dup\u0103 o contrac\u0163ie de 5,7% \u00een primul semestru. Produc\u0163ia industrial\u0103 a crescut cu 4,5% \u00een iulie, sub estimarea de 4,8% \u015fi \u00een \u00eencetinire fa\u0163\u0103 de avansul de 5,3% din iunie. Rata \u015fomajului urban a urcat la 5,2%, de la 5% \u00een luna precedent\u0103.<\/p>\n Datele accentueaz\u0103 \u00eengrijor\u0103rile privind evolu\u0163ia celei de-a doua economii a lumii, confruntat\u0103 cu un dezechilibru tot mai pronun\u0163at \u00eentre ofert\u0103 \u015fi cerere. Produc\u0163ia industrial\u0103 \u015fi exporturile asociate boomului global al investi\u0163iilor \u00een inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 au compensat par\u0163ial consumul \u015fi investi\u0163iile private slabe, \u00eens\u0103 cifrele din iulie sugereaz\u0103 c\u0103 \u015fi acest sprijin \u00eencepe s\u0103 se diminueze.<\/p>\n Biroul Na\u0163ional de Statistic\u0103 a afirmat c\u0103 \u0163ara trebuie s\u0103 accelereze tranzi\u0163ia c\u0103tre noi motoare de cre\u015ftere. Autorit\u0103\u0163ile au atribuit par\u0163ial \u00eencetinirea din iulie tensiunilor geopolitice \u015fi temperaturilor extreme.<\/p>\n Sl\u0103biciunea consumului r\u0103m\u00e2ne una dintre principalele probleme. Cre\u015fterea nominal\u0103 a v\u00e2nz\u0103rilor cu am\u0103nuntul a \u00eencetinit la numai 1,3% \u00een primul semestru, de la 5% \u00een perioada similar\u0103 a anului trecut, potrivit Goldman Sachs. \u00cen acela\u015fi timp, creditele bancare noi au \u00eenregistrat \u00een iulie cea mai mare sc\u0103dere lunar\u0103 consemnat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, potrivit Barclays, iar \u00eemprumuturile acordate gospod\u0103riilor, inclusiv creditele ipotecare, s-au redus.<\/p>\n Pia\u0163a muncii prezint\u0103, de asemenea, semne de deteriorare. Un studiu privat realizat de o echip\u0103 condus\u0103 de Li Daokui, profesor de economie la Universitatea Tsinghua, estimeaz\u0103 o rat\u0103 extins\u0103 a \u015fomajului de 10,2%, mult peste nivelul oficial de aproximativ 5%. Mai mult de jum\u0103tate dintre cei aproximativ 24 de milioane de \u015fomeri de lung\u0103 durat\u0103 identifica\u0163i de studiu au \u00eentre 16 \u015fi 24 de ani.<\/p>\n Investi\u0163iile reprezint\u0103 un alt punct vulnerabil. Investi\u0163iile imobiliare au sc\u0103zut cu 19,2% \u00een primele \u015fapte luni, cele \u00een infrastructur\u0103 cu 3,6%, iar cele din industria prelucr\u0103toare cu 1,7%. \u00cen schimb, investi\u0163iile \u00een sectoarele de \u00eenalt\u0103 tehnologie, inclusiv servicii informatice, industria aerospa\u0163ial\u0103 \u015fi produc\u0163ia de echipamente, au crescut cu 5%. Economi\u015ftii se a\u015fteapt\u0103 ca Beijingul s\u0103 intensifice m\u0103surile de stimulare. Zhiwei Zhang, economist-\u015fef la Pinpoint Asset Management, consider\u0103 c\u0103 deteriorarea indicatorilor m\u0103re\u015fte probabilitatea unei reduceri a dob\u00e2nzilor de c\u0103tre banca central\u0103.<\/p>\n Conducerea Chinei a promis luna trecut\u0103 accelerarea cheltuielilor fiscale, \u00eens\u0103 efectele acestora ar putea ap\u0103rea cu \u00eent\u00e2rziere. Oxford Economics anticipeaz\u0103 doar o revenire modest\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a anului \u015fi men\u0163ine prognoza de cre\u015ftere economic\u0103 a Chinei pentru 2026 la 4,8%.<\/p>\n Primul automobil electric Ferrari s-a v\u00e2ndut pentru o sum\u0103 record 40 de milioane de dolari<\/strong><\/p>\n Sfid\u00e2nd criticile, primul vehicul complet electric al constructorului italian Ferrari NV a devenit cea mai scump\u0103 ma\u0219in\u0103 nou\u0103 v\u00e2ndut\u0103 vreodat\u0103 la o licita\u021bie, fiind adjudecat pentru 40 de milioane de dolari, transmite Bloomberg. La licita\u021bia caritabil\u0103 care a fost organizat\u0103 de casa Sotheby’s, cu ocazia evenimentului Monterey Car Week din California, un model Luce personalizat a dobor\u00e2t precedentul record, stabilit anul trecut, c\u00e2nd un automobil Daytona SP3 personalizat de Ferrari s-a v\u00e2ndut cu 26 de milioane de dolari, a informat produc\u0103torul auto.<\/p>\n \u00cen luna mai, Ferrari a dezv\u0103luit primul s\u0103u model complet electric, botezat ‘Luce’, care poate atinge o vitez\u0103 maxim\u0103 de peste 310 kilometri pe or\u0103 \u0219i are o autonomie de peste 530 de kilometri. Chiar dac\u0103 poate accelera de la 0 la 100 km\/h \u00een 2,5 secunde \u0219i este echipat cu o baterie de 122 kWh, modelul Luce a fost \u00eent\u00e2mpinat cu un val de critici \u0219i o sc\u0103dere a pre\u021bului ac\u021biunilor companiei.<\/p>\n Modelul Luce a fost proiectat cu LoveFrom, studioul fondat de Jony Ive, fostul \u0219ef de design al Apple \u0219i o figur\u0103 cheie \u00een spatele iPhone \u0219i iMac. Ma\u0219ina cu patru u\u0219i are peste 1.000 CP.<\/p>\n Directorul Ferrari, Benedetto Vigna, a declarat \u00een luna mai c\u0103 produc\u0103torul a primit comenzi pentru modelul Luce at\u00e2t de la clien\u021bii vechi c\u00e2t \u0219i de la cei noi. ‘Ferrari Luce nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu ma\u0219inile electrice pe care le-ai v\u0103zut de la al\u021bi juc\u0103tori. Trebuie s\u0103-l vezi \u0219i s\u0103-l conduci pentru a \u00een\u021belege c\u0103 nu a fost copiat – nici interiorul, nici exteriorul, nici performan\u021ba’, a spus Benedetto Vigna la acea dat\u0103. La finele lunii iulie, Ferrari \u0219i-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit previziunile de profit pentru \u00eentregul an, \u00een contextul \u00een care cererea pentru modele \u00een edi\u021bie limitat\u0103, cum ar fi F80 \u0219i o versiune mai scump\u0103 a modelului s\u0103u Purosangue cu patru locuri, a dus la cre\u0219terea rezultatelor din al doilea trimestru.<\/p>\n Gazele naturale s-ar putea scumpi cu peste 40 la sut\u0103 \u00een Republica Moldova<\/strong><\/p>\n Pre\u015fedinta Maia Sandu d\u0103 asigur\u0103ri c\u0103 cet\u0103\u0163enii Republicii Moldova vor primi compensa\u0163ii \u015fi \u00een urm\u0103torul sezon rece, \u00een prezent Guvernul \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 identifice resursele, dar ea \u015fi-a avertizat totodat\u0103 concet\u0103\u0163enii c\u0103 trebuie s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru \u201ecel mai prost\u201d scenariu, care presupune continuarea secetei, o produc\u0163ie mai mic\u0103 de electricitate \u00een regiune \u015fi pre\u0163uri mai mari la energie, scrie news.ro.<\/p>\n \u201eUrmeaz\u0103 s\u0103 vedem cum va evolua pia\u0163a energetic\u0103, pentru c\u0103, pe de o parte, pre\u0163urile la resursele energetice \u2013 la electricitate, la curent electric \u2013 depind de faptul dac\u0103 va ploua \u015fi va fi mai mult\u0103 ap\u0103 \u00een Dun\u0103re. Sunt tot felul de elemente \u015fi toate s-au adunat acum. (\u2026) Pe de alt\u0103 parte \u2013 \u015fi cu motorina \u015fi benzina avem problem\u0103. (\u2026) Pe problema gazelor naturale s-a mic\u015forat oferta din cauza r\u0103zboiului din Iran. (\u2026) Deci, sunt to\u0163i factorii externi. (\u2026) Pentru anumite resurse energetice, pre\u0163urile deja au fost influen\u0163ate, pentru altele \u2013 dac\u0103 se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc condi\u0163iile climaterice, dac\u0103 \u00eencepe s\u0103 plou\u0103, va fi mai mult curent electric \u015fi atunci pre\u0163urile vor fi mai mici\u201d, a explicat Maia Sandu, luni, \u00eentr-o emisiune la Radio Moldova.<\/p>\n Potrivit \u015fefei statului, \u201eGuvernul trebuie s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru scenariul cel mai prost\u201d. \u201eAsta ar \u00eensemna s\u0103 continue seceta. Respectiv, s\u0103 fie produc\u0163ie mai pu\u0163in\u0103 de electricitate \u015fi, c\u00e2nd e produc\u0163ie mai pu\u0163in\u0103 \u00een regiune, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u015fi pre\u0163urile cresc. (\u2026) Dac\u0103 nu se materializeaz\u0103, ne vom bucura cu to\u0163ii, dar trebuie s\u0103 fim preg\u0103ti\u0163i\u201d, a subliniat \u015fefa statului, citat\u0103 de NewsMaker.<\/p>\n Gazele naturale s-ar putea scumpi \u00een Republica Moldova cu aproape 6 lei (moldovene\u015fti) pentru consumatorii casnici. ANRE a propus un tarif de 20,30 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus, fa\u0163\u0103 de 14,42 lei \u00een prezent, ceea ce ar reprezenta o cre\u015ftere de aproape 41 la sut\u0103. Proiectul urmeaz\u0103 s\u0103 fie examinat pe 21 august.<\/p>\n Maia Sandu a fost \u00eentrebat\u0103 ce capacitate financiar\u0103 are statul pentru a acoperi costurile din facturi, \u00een contextul tarifului la gaz, care s-ar putea scumpi, dar \u015fi al situa\u0163iei cu energia electric\u0103, \u00een contextul crizei din regiune. \u201eSigur c\u0103 guvernul \u00eencearc\u0103 s\u0103 identifice resurse pentru compensa\u0163ii. \u00ce\u015fi face toate calculele \u015fi o s\u0103 ne anun\u0163e la momentul potrivit c\u00e2t poate s\u0103 ajute, pe cine poate s\u0103 ajute. Ca de obicei, se porne\u015fte de la cei cu venituri mai mici\u201d, a spus Maia Sandu.<\/p>\n Pre\u015fedinta a reamintit c\u0103 multe dintre compensa\u0163iile care au fost date p\u00e2n\u0103 acum popula\u0163iei din Moldova s-au datorat ajutorului extern, dar \u00een contextul \u00een care toate \u0163\u0103rile se confrunt\u0103 cu probleme, nu este sigur c\u0103 vor mai veni bani de la partenerii externi.<\/p>\n \u00centrebat\u0103 cu c\u00e2t este gata s\u0103 ajute Guvernul cet\u0103\u0163enii \u00een cel mai prost scenariu de scumpire, \u015fefa statului a r\u0103spuns: \u201eAsta nu este o \u00eentrebare la care pot s\u0103 v\u0103 r\u0103spund eu. Este o \u00eentrebare la care o s\u0103 r\u0103spund\u0103 Ministerul Finan\u0163elor. Sunt ni\u015fte cifre aproximative acum \u015fi nu stau eu s\u0103 fac calculele. (\u2026) Compensa\u0163ii vor fi. (\u2026) Aici \u00eentrebarea este c\u00e2te resurse pot fi identificate pe intern, c\u00e2te resurse pot fi atrase de la partenerii no\u015ftri de dezvoltare, dac\u0103 mai pot fi atrase. \u015eti\u0163i c\u0103 \u00een anii preceden\u0163i foarte mul\u0163i bani din cei care au mers la compensa\u0163ii au venit de la partenerii no\u015ftri externi. (\u2026) Acum o s\u0103 vedem, pentru c\u0103 toat\u0103 lumea se confrunt\u0103 cu probleme\u201d, a spus Maia Sandu.<\/p>\n \u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Ce trebuie s\u0103 \u015ftie prosumatorii pentru a ob\u0163ine p\u00e2n\u0103 la 15.000 de lei de la Administra\u0163ia Fondului de Mediu pentru instalarea de baterii<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Valurile de c\u0103ldur\u0103 provoac\u0103 pierderi tot mai mari companiilor europene, dar acestea sunt rareori acoperite de asigur\u0103ri<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Datoria extern\u0103 total\u0103 a crescut p\u00e2n\u0103 la 232 de miliarde de euro<\/a><\/h2>\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nHoroscop 20 august 2026 <\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 20 august: De la tancurile care au \u00een\u0103bu\u0219it Prim\u0103vara de la Praga la \u00eenceputurile Dacia<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 19 august 2026. Principalele \u0219tiri: conduceri interimare, investi\u021bii la Adjud \u0219i semne de \u00eentrebare la Curtea de Conturi <\/a><\/h2>\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n