{"id":2101583,"date":"2026-08-16T00:00:00","date_gmt":"2026-08-15T21:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2101583"},"modified":"2026-08-16T00:00:00","modified_gmt":"2026-08-15T21:00:00","slug":"mozaic-stiri-economice-valurile-de-caldura-provoaca-pierderi-tot-mai-mari-companiilor-europene-dar-acestea-sunt-rareori-acoperite-de-asigurari","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2101583","title":{"rendered":"MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Valurile de c\u0103ldur\u0103 provoac\u0103 pierderi tot mai mari companiilor europene, dar acestea sunt rareori acoperite de asigur\u0103ri"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/zdvi.cname.ro\/_\/mozaic-Stiri-economice-valurile-de-caldura-provoaca-pierderi-tot-mai-mari-companiilor-europene-dar-acestea-sunt-rareori-acoperite-de-asigurari\/mediaPool\/uJdidmH.jpeg”]<\/p>\n

Economic<\/a><\/p>\n

MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Valurile de c\u0103ldur\u0103 provoac\u0103 pierderi tot mai mari companiilor europene, dar acestea sunt rareori acoperite de asigur\u0103ri<\/h1>\n
\n
\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\n
Rodica Condurache<\/a><\/h5>\n
16 aug 2026<\/span>298 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/a><\/div>\n

Valurile de c\u0103ldur\u0103 tot mai frecvente din Europa provoac\u0103 pierderi semnificative companiilor, de la sc\u0103derea v\u00e2nz\u0103rilor \u015fi a productivit\u0103\u0163ii p\u00e2n\u0103 la cre\u015fterea costurilor de func\u0163ionare, \u00eens\u0103 majoritatea poli\u0163elor tradi\u0163ionale pentru \u00eentreruperea activit\u0103\u0163ii nu acoper\u0103 efectele temperaturilor extreme, transmite Reuters.<\/p>\n

Problema devine tot mai vizibil\u0103 \u00een aceast\u0103 var\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care Europa traverseaz\u0103 al cincilea val de c\u0103ldur\u0103 al anului. Moody’s estimeaz\u0103 c\u0103 valurile de c\u0103ldur\u0103 din vara trecut\u0103 au provocat pierderi de produc\u0163ie economic\u0103 de aproximativ 43 de miliarde de euro, \u00een timp ce desp\u0103gubirile acordate de asigur\u0103tori s-au ridicat la numai aproximativ 500 de milioane de euro.<\/p>\n

\u00cen ora\u015ful italian Padova, de exemplu, temperaturile ridicate au schimbat inclusiv obiceiul tradi\u0163ional al aperitivului de sear\u0103. Clien\u0163ii evit\u0103 terasele \u00een intervalele cele mai c\u0103lduroase \u015fi prefer\u0103 spa\u0163iile cu aer condi\u0163ionat. Un sondaj realizat \u00een r\u00e2ndul a aproximativ 600 de companii din industria ospitalit\u0103\u0163ii din Padova \u015fi \u00eemprejurimi arat\u0103 c\u0103 peste 80% au \u00eenregistrat sc\u0103deri ale cifrei de afaceri de aproximativ 20% \u00een timpul recentului val de c\u0103ldur\u0103.<\/p>\n

C\u0103ldura extrem\u0103, un risc dificil de asigurat<\/strong><\/p>\n

Spre deosebire de inunda\u0163ii sau furtuni, temperaturile extreme nu provoac\u0103 neap\u0103rat pagube fizice directe asupra propriet\u0103\u0163ilor. Ele pot \u00eens\u0103 perturba sever activitatea economic\u0103, iar tocmai aceste pierderi indirecte sunt dificil de acoperit prin poli\u0163ele tradi\u0163ionale.<\/p>\n

Valurile de c\u0103ldur\u0103 reduc productivitatea angaja\u0163ilor \u015fi consumul, \u00eent\u00e2rzie transporturile feroviare, afecteaz\u0103 produc\u0163ia agricol\u0103 \u015fi determin\u0103 fabricile s\u0103 cheltuiasc\u0103 mai mult pentru r\u0103cire. Problema este amplificat\u0103 de faptul c\u0103 Europa este continentul care se \u00eenc\u0103lze\u015fte cel mai rapid. La 11 august, temperatura medie din Europa de Vest era cu aproape 10 grade Celsius peste media perioadei 1961-1990, potrivit Reuters Climate Monitor.<\/p>\n

Datele platformei CDP arat\u0103 c\u0103 35% dintre companiile monitorizate consider\u0103 valurile de c\u0103ldur\u0103 un factor de risc, cele mai expuse fiind sectoarele produc\u0163iei, serviciilor, infrastructurii \u015fi industriei alimentare.<\/p>\n

Asigur\u0103rile parametrice, o posibil\u0103 solu\u0163ie<\/strong><\/p>\n

Asigur\u0103torii analizeaz\u0103 tot mai mult utilizarea poli\u0163elor parametrice, care pl\u0103tesc automat desp\u0103gubiri atunci c\u00e2nd temperatura dep\u0103\u015fe\u015fte anumite praguri stabilite \u00een contract, f\u0103r\u0103 a mai fi necesar procesul tradi\u0163ional de evaluare a fiec\u0103rei pierderi. Pia\u0163a european\u0103 a asigur\u0103rilor parametrice ar urma s\u0103 ajung\u0103 la 7,93 miliarde de dolari p\u00e2n\u0103 \u00een 2031, iar astfel de produse sunt deja utilizate \u00een agricultur\u0103. Speciali\u015ftii consider\u0103 c\u0103 ele ar putea fi extinse \u015fi c\u0103tre transporturi sau protec\u0163ia for\u0163ei de munc\u0103. Asigur\u0103rile nu pot \u00eens\u0103 elimina toate pierderile. Exper\u0163ii consider\u0103 c\u0103 firmele vor trebui s\u0103 investeasc\u0103 tot mai mult \u00een sisteme de r\u0103cire, adaptarea locurilor de munc\u0103 \u015fi cre\u015fterea rezisten\u0163ei lan\u0163urilor de aprovizionare, pe m\u0103sur\u0103 ce perioadele de c\u0103ldur\u0103 extrem\u0103 devin mai frecvente.<\/p>\n

Rezerva strategic\u0103 de petrol a SUA a sc\u0103zut la cel mai redus nivel din ultimele patru decenii<\/strong><\/p>\n

Rezerva Strategic\u0103 de Petrol a Statelor Unite (SPR) a cobor\u00e2t sub 300 de milioane de barili pentru prima dat\u0103 de la umplerea sa, la \u00eenceputul anilor 1980, iar exper\u0163ii avertizeaz\u0103 c\u0103 retragerile rapide de \u0163i\u0163ei ar putea afecta cavernele subterane \u00een care sunt p\u0103strate stocurile \u015fi capacitatea sistemului de a r\u0103spunde viitoarelor crize energetice, transmite CNBC.<\/p>\n

Sc\u0103derea vine \u00een contextul \u00een care Statele Unite elibereaz\u0103 172 de milioane de barili din rezerva strategic\u0103 pentru a compensa perturb\u0103rile aprovizion\u0103rii provocate de r\u0103zboiul cu Iranul. Dup\u0103 finalizarea opera\u0163iunii, stocurile ar urma s\u0103 ajung\u0103 la aproximativ 243 de milioane de barili.<\/p>\n

Petrolul din rezerva strategic\u0103 este depozitat \u00een 60 de caverne de sare aflate la mii de metri sub p\u0103m\u00e2nt, \u00een patru amplasamente importante din Louisiana \u015fi Texas. Departamentul american al Energiei sus\u0163ine c\u0103 rezerva poate fi exploatat\u0103 \u00een siguran\u0163\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t \u00een sistem r\u0103m\u00e2n cel pu\u0163in 70 de milioane de barili \u015fi respinge afirma\u0163iile potrivit c\u0103rora cavernele ar fi \u00een pericol de pr\u0103bu\u015fire. Institu\u0163ia precizeaz\u0103 c\u0103 acestea r\u0103m\u00e2n permanent pline, modific\u00e2ndu-se doar propor\u0163ia dintre petrol \u015fi ap\u0103. Mai mul\u0163i speciali\u015fti contest\u0103 \u00eens\u0103 aceast\u0103 evaluare. Siddharth Misra, profesor de inginerie petrolier\u0103 la Texas A& M University, estimeaz\u0103 c\u0103 pragul opera\u0163ional practic este cuprins \u00eentre 250 \u015fi 300 de milioane de barili. Sub acest nivel, capacitatea de extragere rapid\u0103 a petrolului \u00een situa\u0163ii de urgen\u0163\u0103 scade, iar infrastructura de pompare \u015fi integritatea cavernelor sunt expuse unor riscuri mai mari.<\/p>\n

\u00cen timpul retragerilor, apa este pompat\u0103 \u00een partea inferioar\u0103 a cavernelor pentru a \u00eempinge petrolul spre suprafa\u0163\u0103. Apa dulce poate dizolva pere\u0163ii de sare, modific\u00e2nd forma cavernelor \u015fi reduc\u00e2nd grosimea structurilor de sare care le separ\u0103. Oficiul pentru Responsabilitate Guvernamental\u0103 al SUA a avertizat \u00eentr-un raport din mai c\u0103 retragerile \u015fi reumplerile repetate pot produce forme nedorite ale cavernelor \u015fi le pot reduce viabilitatea pe termen lung. Totu\u015fi, majoritatea cavernelor au fost evaluate ca fiind \u00eentr-o stare foarte bun\u0103 dup\u0103 retragerea masiv\u0103 din 2022.<\/p>\n

Rezerva fusese conceput\u0103 ini\u0163ial pentru aproximativ cinci goliri complete, \u00eens\u0103 \u00een ultimele patru decenii a fost utilizat\u0103 prin zeci de retrageri de diferite dimensiuni.<\/p>\n

\u00cenaintea r\u0103zboiului cu Iranul, SPR fusese ref\u0103cut\u0103 p\u00e2n\u0103 la aproximativ 415 milioane de barili. Exper\u0163ii avertizeaz\u0103 c\u0103 nivelul actual ar putea limita capacitatea Statelor Unite de a reac\u0163iona rapid la o nou\u0103 perturbare major\u0103 a aprovizion\u0103rii, inclusiv \u00een cazul unui uragan care ar afecta infrastructura petrolier\u0103 din zona Golfului Mexic.<\/p>\n

Bursa de la Bucure\u0219ti a c\u00e2\u0219tigat peste 13,5 miliarde de lei la capitalizare s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103<\/strong><\/p>\n

Bursa de Valori Bucure\u0219ti (BVB) a c\u00e2\u0219tigat s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 peste 13,5 miliarde de lei la capitalizare, \u00een timp ce valoarea tranzac\u021biilor cu ac\u021biuni a \u00eenregistrat un declin de aproape 24,5 milioane de lei, potrivit datelor publicate de BVB \u0219i consultate de Agerpres.<\/p>\n

Capitalizarea bursier\u0103 a ajuns la 724,21 miliarde de lei \u00een perioada 10 – 14 august 2026, \u00een cre\u0219tere fa\u021b\u0103 de 710,70 miliarde de lei \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na 3 – 7 august 2026. Tranzac\u021biile cu ac\u021biuni au generat, s\u0103pt\u0103m\u00e2na aceasta, un rulaj de 435,18 milioane de lei, mai mic dec\u00e2t cel \u00eenregistrat \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na anterioar\u0103, respectiv 459,67 milioane de lei.<\/p>\n

Indicele principal BET a \u00eenchis s\u0103pt\u0103m\u00e2na la 36.035,35 puncte. Cea mai bun\u0103 zi de tranzac\u021bionare la BVB a fost mar\u021bi, 11 august, c\u00e2nd s-au consemnat schimburi de 108,74 milioane de lei, iar cea mai slab\u0103 zi a fost miercuri, 12 august, cu tranzac\u021bii de 64,96 milioane de lei.<\/p>\n

Ac\u021biunile B\u0103ncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al BVB, cu tranzac\u021bii de 76,37 milioane de lei \u0219i o sc\u0103dere a cota\u021biilor de 0,43%, urmate de titlurile OMV Petrom, cu 58,22 milioane de lei (\u00c21,34%), \u0219i cele ale Hidroelectrica, cu 51,46 milioane de lei (\u00c23,10%). Cele mai importante cre\u0219teri ale cota\u021biilor au fost \u00eenregistrate de ac\u021biunile SOCEP (\u00c217,65%), Safetech Innovations (\u00c27,73%) \u0219i Aerostar (\u00c27,03%).<\/p>\n

La polul opus, cele mai importante sc\u0103deri au fost consemnate de UAMT SA (-10,48%), Prefab (-9,09%) \u0219i COMCM Constan\u021ba (-8,97%).<\/p>\n

Economia Rusiei continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103, dar presiunile r\u0103zboiului devin tot mai vizibile<\/strong><\/p>\n

Economia Rusiei a rezistat mai bine dec\u00e2t anticipau mul\u0163i anali\u015fti dup\u0103 patru ani \u015fi jum\u0103tate de r\u0103zboi \u00een Ucraina \u015fi a revenit pe cre\u015ftere \u00een trimestrul al doilea, \u00eens\u0103 datele generale ascund probleme tot mai mari, de la deficitul bugetar \u015fi infla\u0163ie p\u00e2n\u0103 la sc\u0103derea veniturilor din energie \u015fi deteriorarea puterii de cump\u0103rare a popula\u0163iei, transmite CNBC. Produsul intern brut al Rusiei a crescut cu 1,3% \u00een ritm anual \u00een perioada aprilie-iunie, peste estim\u0103rile guvernului \u015fi ale b\u0103ncii centrale. \u00cen prima jum\u0103tate a anului, economia a avansat cu 0,6%, sus\u0163inut\u0103 \u00een principal de cheltuielile pentru complexul militar-industrial \u015fi de revenirea recent\u0103 a pre\u0163urilor petrolului \u015fi gazelor.<\/p>\n

Anali\u015ftii avertizeaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 s-a format practic o economie cu dou\u0103 viteze. Companiile \u015fi angaja\u0163ii din sectoarele legate de produc\u0163ia militar\u0103 beneficiaz\u0103 de cheltuielile masive ale statului, \u00een timp ce restul economiei resimte efectele infla\u0163iei, dob\u00e2nzilor ridicate \u015fi \u00eencetinirii activit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Printre principalii indicatori de vulnerabilitate se num\u0103r\u0103 deficitul bugetar. Potrivit anali\u015ftilor cita\u0163i de CNBC, Rusia se \u00eendreapt\u0103 spre un deficit de aproximativ dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t cel din 2025, care fusese deja dublu fa\u0163\u0103 de nivelul din 2024. Veniturile din petrol \u015fi gaze din prima jum\u0103tate a acestui an au reprezentat doar 64% din nivelul \u00eenregistrat \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 din 2024. Atacurile ucrainene asupra rafin\u0103riilor ruse\u015fti, sanc\u0163iunile occidentale mai dure \u015fi m\u0103surile \u00eempotriva flotei utilizate de Moscova pentru transportul petrolului au accentuat presiunile asupra sectorului energetic. Problemele \u00eencep s\u0103 fie vizibile \u015fi \u00een comportamentul consumatorilor. Cel mai mare retailer din Rusia a observat o orientare tot mai pronun\u0163at\u0103 c\u0103tre produse alimentare ieftine \u015fi m\u0103rci proprii. Consumul de biscui\u0163i, de exemplu, a crescut de aproape 2,5 ori, ace\u015ftia fiind ale\u015fi ca alternativ\u0103 mai ieftin\u0103 la ciocolat\u0103 \u015fi alte produse de cofet\u0103rie.<\/p>\n

Guvernul rus mai dispune de instrumente pentru finan\u0163area deficitului, inclusiv majorarea taxelor asupra companiilor petroliere \u015fi de gaze sau utilizarea unei p\u0103r\u0163i din rezervele b\u0103ncii centrale care nu au fost blocate de sanc\u0163iunile occidentale. Aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele Rusiei au fost \u00eenghe\u0163ate dup\u0103 declan\u015farea r\u0103zboiului, dar o sum\u0103 comparabil\u0103 ar r\u0103m\u00e2ne disponibil\u0103 \u00een Rusia sau \u00een jurisdic\u0163ii care nu aplic\u0103 sanc\u0163iunile. Anali\u015ftii nu cred \u00eens\u0103 c\u0103 deteriorarea economiei va determina Moscova, cel pu\u0163in \u00een actualele condi\u0163ii, s\u0103 \u00eencheie r\u0103zboiul. Un asemenea scenariu ar deveni mult mai probabil dac\u0103 pre\u0163ul petrolului ar cobor\u00ee spre 35-40 de dolari pe baril \u015fi s-ar men\u0163ine la acest nivel o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103.<\/p>\n

Exist\u0103 chiar riscul ca presiunile economice tot mai mari s\u0103 produc\u0103 efectul opus, determin\u00e2nd Kremlinul s\u0103 \u00eencerce intensificarea conflictului \u00eenainte ca resursele financiare disponibile s\u0103 se reduc\u0103 semnificativ, potrivit anali\u015ftilor cita\u0163i.<\/p>\n

INS: Produc\u021bia de energie a Rom\u00e2niei a sc\u0103zut cu 2,6%, \u00een primele \u0219ase luni<\/strong><\/p>\n

Produc\u021bia de energie a Rom\u00e2niei a sc\u0103zut cu 2,6%, \u00een primele \u0219ase luni ale acestui an, comparativ cu intervalul similar din 2025, \u00een timp ce consumul final de energie electric\u0103 s-a diminuat cu 3,3%, arat\u0103 datele provizorii publicate, luni, de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS). Conform statisticii oficiale, \u00een perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, resursele de energie primar\u0103 au sc\u0103zut cu 4,1%, iar cele de energie electric\u0103 au crescut cu 1,1%, fa\u021b\u0103 de perioada similar\u0103 din 2025.<\/p>\n

Principalele resurse de energie primar\u0103, \u00een intervalul men\u021bionat, au totalizat 15,502 milioane tone echivalent petrol (tep), \u00een sc\u0103dere cu 656.400 tep fa\u021b\u0103 de perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025. Produc\u021bia intern\u0103 a \u00eensumat 7,929 milioane tep, \u00een sc\u0103dere cu 215.200 tep (-2,6%) fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103 din 2025, iar importul a fost de 7,572 milioane tep, \u00een sc\u0103dere cu 441.200 tep (-5,5%).<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, resursele de energie electric\u0103 au fost de 34,691 miliarde kWh, \u00een cre\u0219tere cu 369 milioane kWh fa\u021b\u0103 de primele \u0219ase luni din 2025. Produc\u021bia din termocentrale a fost de 7,680 miliarde kWh, \u00een sc\u0103dere cu 485,2 milioane kWh (-5,9%). Produc\u021bia din hidrocentrale a fost de 7,489 miliarde kWh, \u00een cre\u0219tere cu 1,136 miliarde kWh (\u00c217,9%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 4,530 miliarde kWh, \u00een sc\u0103dere cu 598,6 milioane kWh (-11,7%).<\/p>\n

Produc\u021bia din centralele electrice eoliene, \u00een perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, a fost de 3,273 miliarde kWh, \u00een cre\u0219tere cu 268,9 milioane kWh (\u00c29%) fa\u021b\u0103 de perioada similar\u0103 a anului trecut, iar energia solar\u0103 produs\u0103 \u00een instala\u021bii fotovoltaice \u00een primul semestru a fost de 3,259 miliarde kWh, \u00een cre\u0219tere cu 965,3 milioane kWh (\u00c242,1%) fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103. Consumul final de energie electric\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a fost de 24,113 miliarde kWh, cu 3,3% mai mic fa\u021b\u0103 de perioada similar\u0103 de anul trecut, consumul final de energie electric\u0103 \u00een economie a sc\u0103zut cu 0,6%, iluminatul public a sc\u0103zut cu 4,6%, iar consumul popula\u021biei s-a redus cu 11,8%. Datele INS mai arat\u0103 c\u0103 exportul de energie electric\u0103 a fost de 7,691 miliarde kWh, \u00een cre\u0219tere cu 789,2 milioane kWh (\u00c211,4%). Consumul propriu tehnologic \u00een re\u021bele \u0219i sta\u021bii a fost de 2,887 miliarde kWh, \u00een cre\u0219tere cu 405,8 milioane kWh (\u00c216,4%).<\/p>\n

Inteligen\u0163a artificial\u0103 va identifica tentativele de \u00een\u015fel\u0103torie pe WhatsApp<\/strong><\/p>\n

Meta anun\u0163\u0103 introducerea unei func\u0163ii op\u0163ionale bazate pe inteligen\u0163a artificial\u0103, care folose\u015fte \u00eenv\u0103\u0163area mecanic\u0103 pentru a depista mesajele prin care se \u00eencearc\u0103 \u00een\u015felarea utilizatorilor. Noua facilitate se nume\u015fte Scam Alert \u015fi folose\u015fte \u00eenv\u0103\u0163area mecanic\u0103 pentru a identifica mesajele suspicioase, care pot \u00een\u015fela utilizatorii.<\/p>\n

C\u00e2nd AI-ul depisteaz\u0103 un mesaj suspicios, utilizatorului i se afi\u015feaz\u0103 un mesaj (care nu este v\u0103zut \u015fi de cel care a trimis mesajul respectiv) \u00een care este avertizat c\u0103 ar putea fi \u0163inta unei \u00een\u015fel\u0103torii.<\/p>\n

AI-ul nu realizeaz\u0103 nicio ac\u0163iune, dincolo de depistare \u015fi avertizare. Din acest moment, utilizatorul este cel care decide cum procedeaz\u0103 mai departe, put\u00e2nd alege s\u0103 raporteze sau s\u0103 blocheze expeditorul. Utilizatorul poate alege \u015fi s\u0103 continue conversa\u0163ia \u00een cazul deloc improbabil \u00een care AI-ul identific\u0103 eronat drept tentative de \u00een\u015fel\u0103torie mesajele de la persoane cunoscute.<\/p>\n

\u00cen acest ultim caz, utilizatorul poate marca o discu\u0163ie drept sigur\u0103, iar AI-ul nu va mai atrage pe viitor aten\u0163ia cu privire la mesajele care provin de la acea persoan\u0103. Lansat\u0103 acum \u00een beta, Scam Alert este o func\u0163ie op\u0163ional\u0103, care trebuie activat\u0103 din meniul de configurare al aplica\u0163iei.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\n
\n

\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\n
Locuin\u021be oferte<\/strong>Ofer spre \u00eenchiriere spa\u021biu \u00eentr-o…<\/span>18.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\n
V\u00e2nz\u0103ri ap 2 camere<\/strong>V\u00e2nd apartament 2 camere, et.3\/3,…<\/span>12.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\n
V\u00e2nz\u0103ri terenuri<\/strong>V\u00e2nd teren intravilan 3600 mp, intersec\u021bia…<\/span>17.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n
\n
<\/a><\/div>\n

MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Ce trebuie s\u0103 \u015ftie prosumatorii pentru a ob\u0163ine p\u00e2n\u0103 la 15.000 de lei de la Administra\u0163ia Fondului de Mediu pentru instalarea de baterii<\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 18 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/div>\n

MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Rom\u00e2nii au cump\u0103rat produse de 68 de miliarde de lei, \u00een primele \u0219ase luni, \u00een cre\u0219tere cu 3,2%<\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 17 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/div>\n

MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Datoria extern\u0103 total\u0103 a crescut p\u00e2n\u0103 la 232 de miliarde de euro<\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 15 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
\n
<\/a><\/div>\n

Horoscop 20 august 2026 <\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 20 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/div>\n

Calendarul zilei de 20 august: De la tancurile care au \u00een\u0103bu\u0219it Prim\u0103vara de la Praga la \u00eenceputurile Dacia<\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 20 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/div>\n

Prima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 19 august 2026. Principalele \u0219tiri: conduceri interimare, investi\u021bii la Adjud \u0219i semne de \u00eentrebare la Curtea de Conturi <\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 19 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\n
Oferte<\/strong>SC angajeaz\u0103 2 persoane calificate \u0219i cu…<\/span>17.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\n
Condolean\u021be<\/strong>Cu deosebit\u0103 triste\u021be anun\u021b\u0103m trecerea la…<\/span>14.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\n
V\u00e2nz\u0103ri garsoniere<\/strong>Vand garsoniera pe strada Pictor Grigorescu nr 29…<\/span>12.08.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n
\n

Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n

Adaug\u0103 comentariu<\/a><\/p>\n

<\/div>\n
Trebuie s\u0103 fii autentificat<\/a> pentru a putea posta un comentariu<\/a>.<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n

Comenteaz\u0103<\/h3>\n<\/div>\n
\n
\n
\n Trebuie s\u0103 fii autentificat<\/a> pentru a putea posta un comentariu.\n <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
In curs de procesare…<\/div>\n

Anuleaz\u0103<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\n
\n

Raporteaza comentariu<\/h3>\n<\/div>\n
\n
\n
\n Trebuie s\u0103 fii autentificat<\/a> pentru a putea raporta un comentariu.\n <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
In curs de procesare…<\/div>\n

Anuleaz\u0103<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\n
\n

Apreciaza comentariu<\/h3>\n<\/div>\n
\n
\n
\n Trebuie s\u0103 fii autentificat<\/a> pentru a putea aprecia un comentariu.\n <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
Anuleaz\u0103<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
\n1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
\n2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
\n3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
\n4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
\nAutorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
\nNerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
\nAbaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.<\/small><\/span><\/div>\n<\/div>\n

[analyse_source url=”https:\/\/ziaruldevrancea.ro\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-valurile-de-caldura-provoaca-pierderi-tot-mai-mari-companiilor-europene-dar-acestea-sunt-rareori-acoperite-de-asigurari”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/zdvi.cname.ro\/_\/mozaic-Stiri-economice-valurile-de-caldura-provoaca-pierderi-tot-mai-mari-companiilor-europene-dar-acestea-sunt-rareori-acoperite-de-asigurari\/mediaPool\/uJdidmH.jpeg”] Economic MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Valurile de c\u0103ldur\u0103 provoac\u0103 pierderi tot mai mari companiilor europene, dar acestea sunt rareori acoperite de asigur\u0103ri Distribuie: \u00a0 | Rodica Condurache 16 aug 2026298 vizualiz\u0103ri Valurile de c\u0103ldur\u0103 tot mai frecvente din Europa provoac\u0103 pierderi semnificative companiilor, de la sc\u0103derea v\u00e2nz\u0103rilor \u015fi a productivit\u0103\u0163ii p\u00e2n\u0103 la cre\u015fterea […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,208],"class_list":["post-2101583","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-ziaruldevrancea-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2101583","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2101583"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2101583\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2101583"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2101583"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2101583"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}