[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Screenshot_20260818_180114_Gallery.jpg”]<\/p>\n
\u00cencep\u00e2nd cu secolul al XVIII-lea, \u00een noile provincii cucerite, care au schimbat administra\u021bia otoman\u0103 cu cea habsburgic\u0103, au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 \u0219i primele semne mai serioase ale unei instruc\u021bii \u0219colare a copiilor. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci doar cei foarte \u00eenst\u0103ri\u021bi ar fi putut beneficia de \u0219coal\u0103 pentru urma\u0219ii lor, odat\u0103 cu ideiile iluminismului apusean au ap\u0103rut \u0219i primele \u0219coali de mas\u0103 \u00een partea aceasta de continent. Tinerii puteau astfel accede la cursuri cu mai pu\u021bine sacrificii materiale.<\/p>\n
La \u00eenceputuri, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc din Banat a fost str\u00e2ns legat de Biseric\u0103, av\u00e2nd un caracter confesional \u0219i fiind influen\u021bat de reformele \u0219colare habsburgice (mai ales \u00een a doua jum\u0103tate a veacului, ca urmare a m\u0103surilor luate de \u00eemp\u0103r\u0103teasa Maria Tereza, iar mai apoi, dup\u0103 anul 1780, de urma\u0219ul acesteia Iosif al II-lea). \u0218colile func\u021bionau aproape f\u0103r\u0103 excep\u021bie pe l\u00e2ng\u0103 parohii, iar comunit\u0103\u021bile s\u0103te\u0219ti sprijineau men\u021binerea \u00eenv\u0103\u021b\u0103torilor.<\/p>\n
A\u0219a se face c\u0103 primele clase de elevi aveau un caracter confesional, \u0219colile fiind patronate de biseric\u0103, iar preo\u021bii sau dasc\u0103lii instruiau copiii.<\/p>\n
Comunitatea avea rolul de a sus\u021bine \u0219coala prin plata dasc\u0103lului, dar \u0219i a lemnul pentru \u00eenc\u0103lzire sau a altor cheltuieli ocazionale. Dac\u0103 la \u00eenceput limba de predare era slavona, folosit\u0103 \u00een biseric\u0103, s-a trecut destul de repede la o limba de predare mai u\u0219or de \u00een\u021beles de oamenii simpli. Treptat, pe l\u00e2ng\u0103 slavon\u0103, se introduce limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i limba s\u00e2rb\u0103 \u00een scrierile didactice elementare.<\/p>\n
\u00cen mai multe etape au urmat \u0219i unele reforme necesare. Pentru \u00eenceput, \u00eentr-o perioad\u0103 timpurie, primele forme de instruc\u021bie erau rudimentare, bazate pe c\u0103r\u021bile biserice\u0219ti (Ceaslovul, Psaltirea). Pentru o reglementare eficient\u0103 a educa\u021biei au urmat \u0219i unele interven\u021bii ale statului, prin organizarea \u0219colilor rurale \u0219i populare. \u00cen aceste \u0219coli, de\u0219i rudimentare, se studia cititul, scrierea, aritmetica elementar\u0103 \u0219i c\u00e2ntul bisericesc.<\/p>\n
Odat\u0103 cu dezvoltarea societ\u0103\u021bii \u0219i \u00eenmul\u021birea \u0219colilor apare \u0219i necesitatea unor cadre preg\u0103tite corespunz\u0103tor. Nu \u00eentotdeauna dasc\u0103lii biserice\u0219ti erau suficient de cunosc\u0103tori ai buchiilor. Nevoia de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori era tot mai stringent\u0103.<\/p>\n
Azi vom vorbi despre un adev\u0103rat focar de cultur\u0103 de pe meleagurile acestea.<\/p>\n
Ideea \u00eenfiin\u021b\u0103rii \u0219colilor normale a venit din Fran\u021ba, la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, unde printr-un decret din 1808 se prevedea \u00eenfiin\u021barea de \u0219coli normale \u0219i se stabilea organizarea lor pe l\u00e2ng\u0103 institutele academice sau \u00een cadrul lor. Imperiul francez de sub conducerea lui Napoleon se moderniza \u00een ritm alert. \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul nu putea s\u0103 scape de reformele epocii.<\/p>\n
Prima \u0219coal\u0103 normal\u0103 a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1810 la Strasbourg, unde prefectul de Strasbourg l-a autorizat pe rectorul Academiei din acest centru s\u0103 \u00eenfiin\u021beze o \u0219coal\u0103 normal\u0103 \u00een care s\u0103 fie preg\u0103ti\u021bi 60 de tineri.<\/p>\n
\u00cen acest context, \u00eemp\u0103ratul Francisc I l-a numit, la 12 februarie 1810, pe agentul de curte Uro\u0219 \u0218tefan Nestorovici inspector al tuturor \u0219colilor confesionale ortodoxe \u0219i l-a \u00eendrumat s\u0103 analizeze situa\u021bia existent\u0103 \u00een noile provincii din sudul \u0219i estul \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei. Acesta, \u00een urma vizitelor sale \u00een teritoriu efectuate \u00een 1810\u20131811, a propus \u00eenfiin\u021barea a trei \u0219coli normale (preparandii) pentru formarea viitorilor \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori la Szentendre, pe malul Dun\u0103rii, la nord de Buda. \u00cen urma migra\u021biei s\u00e2rbe\u0219ti din timpul patriarhului Arsenie al III-lea (1674\u20131706), localitatea a devenit un centru important al s\u00e2rbilor din Ungaria \u0219i totodat\u0103 sediul Episcopiei Ortodoxe de Buda. Tot \u00een apropiere, la Buda, avea s\u0103 se formeze Preparandia comunit\u0103\u021bii grece\u0219ti, ce cuprindea ini\u021bial \u0219i grupurile de arom\u00e2ni veni\u021bi Balcani. Aradul avea s\u0103 fie ales pentru emanciparea \u0219i educarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103torilor necesari rom\u00e2nilor.<\/p>\n
\u00cemp\u0103ratul a fost convins de nevoia \u00eenfiin\u021b\u0103rii lor dup\u0103 exemplul francezilor, iar la 17 septembrie 1812 a aprobat proiectele elaborate de Nestorovici.<\/p>\n
\u00cen doar o lun\u0103 s-a \u0219i trecut la treab\u0103.<\/p>\n
Deschiderea cursurilor preparandiale a fost stabilit\u0103 prin ordin la 20 octombrie 1812 de c\u0103tre Consiliul locotenen\u021bial de la Buda: \u201eneamurile cari se \u021bin de ritul gr. neunit s\u0103 fie spriginite prin \u00eendurarea p\u0103rinteasc\u0103 a \u00eemp\u0103ratului \u0219i ca toate institutele de cultur\u0103 \u0219i de educa\u021bie public\u0103 s\u0103 se \u00eenmul\u021beasc\u0103\u201d.<\/p>\n
Imediat s-a stabilit data de \u00eencepere a cursurilor la 3\/15 noiembrie 1812. Episcopul Aradului, Pavel Avacumovici, a anun\u021bat deschiderea cursurilor printr-o circular\u0103 consistorial\u0103. Inaugurarea \u0219colii este consemnat\u0103 de Dimitrie \u021aichindeal \u00een bro\u0219ura \u201eAr\u0103tare despre starea acestor noao introduse sholastice\u0219ti instituturi ale na\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti, s\u00e2rbe\u0219ti \u0219i grece\u0219ti\u201d, publicat\u0103 la Buda \u00een 1813.<\/p>\n
Astfel, a fost dat\u0103 \u00een folosin\u021b\u0103 prima \u0219coal\u0103 pedagogic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din \u00eentreg arealul rom\u00e2nesc. Aceasta se num\u0103r\u0103 \u0219i printre primele din Europa, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 prima \u0219coal\u0103 normal\u0103 a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1810 la Strasbourg.<\/p>\n
\u201eLa 3 noiembrie 1812, cu mare solemnitate \u00eenaintea multor fea\u021be Noble \u0219i cinstite, \u021aichindeal relev\u0103 starea vrednic\u0103 de jale a cre\u0219terei pruncilor din lipsa \u00eenv\u0103\u021b\u0103torilor nespornici \u0219i\u2026 cea mai mare parte a norodului acestuia, \u00een necinste, \u00een \u00eentuneric \u0219i \u00een mare mi\u0219el\u0103tate zace, mai mult din lipsa educa\u021biei cei cuviincioase \u0219i bune, dec\u00e2t din alte oricare pricini. \u0218coala s-a deschis purt\u00e2nd numele \u0218coal\u0103 regeasc\u0103 preparandial\u0103 gr. neunit\u0103 a na\u021biunei rom\u00e2ne\u201d.<\/p>\n
\u00cen primul an au fost \u00eenscri\u0219i 67 de tineri din jude\u021bele Arad, Timi\u0219, Torontal \u0219i Cara\u0219-Severin, iar cursurile erau \u021binute de patru profesori: Dimitrie \u021aichindeal, care a fost \u0219i primul senior (director) al \u0219colii, Iosif Iorgovici, profesor de aritmetic\u0103 \u0219i geografie, Constantin Diaconovici Loga, profesor de gramatic\u0103 \u0219i stilistic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u0219i Ioan Mihu\u021b, profesor de pedagogie \u0219i istorie.<\/p>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 dasc\u0103li \u0219colari, aici au fost preg\u0103ti\u021bi, pentru un scurt timp, \u0219i preo\u021bi, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1822, c\u00e2nd a fost \u00eenfiin\u021bat Institutul Teologic din Arad.<\/p>\n
Casa unde se \u021bineau cursurile la \u00eenceputuri se afla \u00een proprietatea lui Sava Arsici, c\u0103pitanul ora\u0219ului. Dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani \u0219i dup\u0103 rezultatele bune ob\u021binute de studen\u021bi la examene, Sava Arsici decide s\u0103 doneze cl\u0103direa unde se \u021bineau cursurile lui Dimitrie \u021aichindeal, ca fiind cel mai \u00eendrept\u0103\u021bit s\u0103 gestioneze cl\u0103direa.<\/p>\n
Cum am ar\u0103tat, Preparandia Rom\u00e2n\u0103 din Arad a fost prima \u0219coal\u0103 pedagogic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een anul 1812. Cl\u0103direa Preparandiei a fost declarat\u0103 monument istoric cod AR-II-m-B-00537 (pozi\u021bia 213), publicat\u0103 de Ministerul Culturii \u0219i Cultelor Institutul Na\u021bional al Monumentelor istorice din Arad, aflat\u0103 (cum altfel?) pe strada Preparandiei, la nr. 13.<\/p>\n
Cl\u0103direa face parte din Ansamblul urban Arad, \u00eenregistrat, la r\u00e2ndul s\u0103u, ca monument istoric, conform listei anex\u0103 la Ordinul nr. 2314\/2004 al Ministerului Culturii \u0219i Cultelor.<\/p>\n
Datorit\u0103 bogatei istorii care marcheaz\u0103 aceast\u0103 cl\u0103dire, \u00een anul 2008 Prim\u0103ria Municipiului Arad a cump\u0103rat imobilul monument cu inten\u021bia de a-l reabilita, pentru ca \u00een viitor s\u0103 poat\u0103 g\u0103zdui un muzeu tematic dedicat primei \u0219coli pedagogice rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n
\u00cen primii ani durata cursurilor a fost fixat\u0103 la 15 luni, iar din anul 1815 durata a fost m\u0103rit\u0103 la doi ani, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1876, c\u00e2nd durata studiilor a fost m\u0103rit\u0103 la trei ani.<\/p>\n
Din p\u0103cate, disensiunile religioase dintre comunit\u0103\u021bile rom\u00e2n\u0103 \u0219i s\u00e2rb\u0103 au devenit tot mai acute. Una din primele victime ale acestor ne\u00een\u021belegeri avea s\u0103 fie \u00eensu\u0219i c\u0103rturarul \u021aichindeal.<\/p>\n
\u00cen 1815 seniorul \u021aichindeal a fost destituit din func\u021bie deoarece a fost acuzat de inspectorul Uro\u0219 \u0218tefan Nestorovici c\u0103 propag\u0103, \u00een diecezele din Arad, V\u00e2r\u0219e\u021b \u0219i Timi\u0219oara, na\u021bionalismul rom\u00e2nesc. De asemenea, \u021aichindeal sus\u021binea ideea de organizare a procesului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt pe baza principiului progresului na\u021biunii rom\u00e2ne, iar Nestorovici considera c\u0103 principiul fundamental al form\u0103rii \u00eenv\u0103\u021b\u0103torilor e atmosfera bazat\u0103 pe unitatea credin\u021bei ortodoxe \u0219i a sistemului \u0219colar-bisericesc organizat de Mitropolia de Carlovi\u021b.<\/p>\n
Apoi, rela\u021bia apropiat\u0103 a lui \u021aichindeal cu clerul greco-catolic ar fi putut, potrivit ierarhiei s\u00e2rbe, s\u0103 creeze nedumeriri \u00een r\u00e2ndul rom\u00e2nilor ortodoc\u0219i. Acesta a fost acuzat c\u0103 la un examen \u201elunar din doctrina religiunii\u201d, pe vremea c\u00e2nd activa la Preparandie, a sus\u021binut c\u0103 Papa Romei este \u0219i trebuie s\u0103 fie capul v\u0103zut drept cap al \u00eentregii biserici cre\u0219tine. A\u0219a ceva era ceva de neconceput pentru habotnicii preo\u021bi s\u00e2rbi. \u021aichindeal vedea o apropiere na\u021bional\u0103 de rom\u00e2nii ardeleni greco-catolici, cu care vorbea o limb\u0103 comun\u0103, \u0219i nu de ortodoc\u0219ii s\u00e2rbi (care totu\u0219i vorbeau o alt\u0103 limb\u0103).<\/p>\n
Avocatul Moise Nicoar\u0103 a fost numit senior dup\u0103 \u021aichindeal, dar nici acesta nu rezistat mult, deoarece sus\u021binea numirea unui episcop rom\u00e2n la Arad, limba rom\u00e2n\u0103 \u00een biseric\u0103 \u0219i \u00eenlocuirea grafiei slavono-chirilice cu cea latin\u0103. Timpul avea s\u0103-i dea dreptate. Grafia latin\u0103 s-a impus, de\u0219i greu, \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 din Banat \u0219i Ardeal.<\/p>\n
\u00cen anul 1869 preparandia \u00ee\u0219i schimb\u0103 caracterul regesc \u00eentr-unul confesional, iar prin intrarea \u00een cadrele constitu\u021biei biserice\u0219ti \u0219i sub jurisdic\u021biunea consistorial\u0103 a intrat \u00een grija Episcopiei Aradului \u0219i a fost finan\u021bat\u0103 de c\u0103tre aceasta. \u00cen anul 1876, Institutul Pedagogic \u0219i Institutul Teologic se unesc sub numele de Institutul Pedagogic-Teologic Rom\u00e2n din Arad.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Un mare pas \u00eenainte \u00een emanciparea tinerelor dornice de carte a urmat destul de cur\u00e2nd. Din anul 1877 au fost acceptate \u0219i fete pentru a fi calificate ca \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare, iar p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1904, c\u00e2nd \u00eenscrierea fetelor a fost sistat\u0103 prin ordin ministerial, au fost preg\u0103tite \u00een jur de 200 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare.<\/p>\n
\u00cen anul 1882 Episcopia Aradului, sub conducerea lui Ioan Me\u021bianu, a intervenit pe l\u00e2ng\u0103 baroneasa Ifigenia Sina din Viena \u0219i so\u021bul ei Simeon de Sina spre a dona diecezei o parte din intravilanul lor din Arad pentru construirea unei cl\u0103diri noi pentru Institutul Teologic-Pedagogic. Cl\u0103direa a fost construit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1885, iar din anul \u0219colar 1885\u20131886 institutul s-a mutat \u00een noua cl\u0103dire.<\/p>\n
\u00cencep\u00e2nd cu 1894 cursurile se m\u0103resc la patru ani.<\/p>\n
Istoria \u0218colii Pedagogice de la Arad dovede\u0219te c\u0103 ea nu a fost doar o \u0219coal\u0103 regional\u0103 sau local\u0103, ci a fost de la \u00eenceput o \u0219coal\u0103 na\u021bional\u0103 prin excelen\u021b\u0103. \u00cen jurul acestei institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt s-au grupat intelectualii rom\u00e2ni ai vremii, datorit\u0103 profesorilor Preparandiei, care au fost autentici promotori ai spiritului rom\u00e2nesc. Aradul a devenit, al\u0103turi de Lugoj, \u00een secolul al XIX-lea \u0219i la \u00eenceputul celui de al XX-lea, un adev\u0103rat focar de rom\u00e2nism, at\u00e2t cultural, c\u00e2t \u0219i economic.<\/p>\n
Chiar din primii ani ai existen\u0163ei sale, \u015fcoala preparandial\u0103 a \u00eent\u00e2mpinat dificult\u0103\u0163i din cauza lipsei unui spa\u0163iu corespunz\u0103tor de \u015fcolarizare, a insuficien\u0163ei c\u0103r\u0163ilor \u015fi manualelor tip\u0103rite, a dezinteresului comunit\u0103\u0163ii pentru \u00eentre\u0163inerea cursan\u0163ilor \u015fi plata profesorilor.<\/p>\n
Dar, \u00eenc\u0103 dup\u0103 primul deceniu, au finalizat cursurile 392 de absolven\u0163i care, al\u0103turi de \u015fcoala care i-a format, au contribuit la instruirea rom\u00e2nilor \u015fi prin activitatea lor educativ\u0103 au c\u0103\u015ftigat respectul comunit\u0103\u0163ii.<\/p>\n
Dup\u0103 unirea cu Regatul Rom\u00e2niei, \u015fcoala pedagogic\u0103, denumit\u0103 preparandie sau \u015fcoala normal\u0103 (de la norme, legi, ordine, conform c\u0103rora era administrat\u0103), a func\u0163ionat sub administra\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 cu noi denumiri: \u00een 1919 a fost denumit\u0103, dup\u0103 model francez, \u201e\u015ecoala normal\u0103 cu 8 clase\u201d, iar \u00een 1920, \u201e\u015ecoala normal\u0103 greco-ortodox\u0103 rom\u00e2n\u0103\u201d.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00cen acest an s-a \u00eenfiin\u0163at \u015fi \u201e\u015ecoala normal\u0103 de stat pentru educatoare\u201d. \u00cen anul 1923 s-a \u00eenfiin\u0163at \u201e\u015ecoala normal\u0103 de stat Titu Maiorescu pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori\u201d, \u00een 1927, vechea Preparandie a fuzionat cu \u201e\u015ecoala normal\u0103 de stat\u201d sub denumirea de \u201e\u015ecoala normal\u0103 ortodox\u0103 rom\u00e2n\u0103 de stat Dimitrie \u0162ichindeal\u201d, iar ulterior, \u00een anul 1932, sub denumirea de \u201e\u015ecoala normal\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori Dimitrie \u0162ichindeal\u201d.<\/p>\n
\u00cen urma unirii cu Seminarul Teologic Ortodox din Arad, Preparandia a devenit \u00een anul 1878 institut pedagogic.<\/p>\n
\u00cen 1981, acest institut, cunoscut sub numele \u201eLiceul Pedagogic\u201d, s-a transformat \u00een \u201eLiceul Industrial nr. 13\u201d, dup\u0103 moda industrializ\u0103rii for\u021bate impus\u0103 de regimul socialist.<\/p>\n
Ast\u0103zi, dup\u0103 peste 200 de ani de activitate, Preparandia continu\u0103 s\u0103 lumineze tinerii din Arad \u0219i s\u0103 transmit\u0103 cuno\u0219tin\u021be din genera\u021bii \u00een genera\u021bii, re\u00eenfiin\u021b\u00e2ndu-se, dup\u0103 1989, \u201eLiceul Pedagogic Dimitrie \u021aichindeal\u201d.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/www.banatulazi.ro\/banatul-ieri-si-azi-preparandia-romana-din-arad-focar-de-cultura-nationala\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Screenshot_20260818_180114_Gallery.jpg”] \u00cencep\u00e2nd cu secolul al XVIII-lea, \u00een noile provincii cucerite, care au schimbat administra\u021bia otoman\u0103 cu cea habsburgic\u0103, au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 \u0219i primele semne mai serioase ale unei instruc\u021bii \u0219colare a copiilor. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci doar cei foarte \u00eenst\u0103ri\u021bi ar fi putut beneficia de \u0219coal\u0103 pentru urma\u0219ii lor, odat\u0103 cu ideiile iluminismului […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[185,226],"class_list":["post-2100583","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-banatulazi-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2100583","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2100583"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2100583\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2100583"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2100583"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2100583"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}