\n
Imaginile cu lucr\u0103rile de la Castrul Roman Arutela au provocat un val de critici pe internet, unde oamenii reclam\u0103 diferen\u021ba dintre aspectul vechiului monument \u0219i solu\u021biile folosite \u00een proiectul finan\u021bat cu aproximativ 12 milioane de lei prin PNRR. Ministerul Culturii sus\u021bine c\u0103 interven\u021bia se bazeaz\u0103 pe cercet\u0103ri arheologice \u0219i a primit toate avizele necesare. R\u0103spunsul institu\u021biei explic\u0103 inten\u021biile proiectan\u021bilor, \u00eens\u0103 nu l\u0103mure\u0219te pe deplin \u00eendoielile provocate de rezultatul vizibil.<\/p>\n
Fotografiile au declan\u0219at scandalul<\/strong><\/p>\nCastrul Roman Arutela de la C\u0103lim\u0103ne\u0219ti a ajuns \u00een centrul unei dispute \u00a0dup\u0103 publicarea unor fotografii realizate \u00eenainte \u0219i dup\u0103 interven\u021bie. Aspectul por\u021bii, finisajele zidurilor \u0219i suprafe\u021bele reflectorizante au fost criticate de numero\u0219i utilizatori ai re\u021belelor sociale.<\/p>\n
Dincolo de limbajul nu tocmai pl\u0103cut al unor reac\u021bii, r\u0103m\u00e2ne nemul\u021bumirea provocat\u0103 de aspectul monumentului. Oamenii vor s\u0103 \u0219tie de ce arat\u0103 astfel, ce s-a p\u0103strat din structura cunoscut\u0103 anterior \u0219i cum au fost cheltui\u021bi banii aloca\u021bi prin PNRR.<\/p>\n
\u201eAsta e o machet\u0103?\u201d \u0219i \u00a0\u201eV-a\u021bi b\u0103tut joc de istorie\u201d<\/u><\/strong> sunt dou\u0103 dintre mesajele l\u0103sate de oamenii nemul\u021bumi\u021bi de ceea ce au v\u0103zut \u00een fotografii. Reac\u021biile au ap\u0103rut imediat, \u00eens\u0103 explica\u021biile tehnice au venit abia dup\u0103 ce discu\u021biile s-au r\u0103sp\u00e2ndit pe internet.<\/p>\nMinisterul r\u0103spunde cu lista avizelor<\/u><\/strong><\/p>\n\u00cen comunicatul transmis pe 11 august 2026, Ministerul Culturii arat\u0103 c\u0103 proiectul a fost analizat \u00een 2025 de trei organisme de specialitate. Sec\u021biunea Tehnic\u0103 de Arhitectur\u0103 \u0219i Inginerie a Comisiei Na\u021bionale a Monumentelor Istorice a dat aviz favorabil pe 18 iunie, Comisia Na\u021bional\u0103 \u201eLimes\u201d s-a pronun\u021bat favorabil pe 16 iunie, iar Comisia Na\u021bional\u0103 de Arheologie a aprobat proiectul \u00een \u0219edin\u021ba desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00eentre 20 \u0219i 23 iunie.<\/p>\n
\u00cen urma acestor decizii a fost emis avizul Ministerului Culturii, la faza DTAC. Institu\u021bia mai precizeaz\u0103 c\u0103 proiectul are la baz\u0103 cercet\u0103ri arheologice \u0219i istorico-arhitecturale realizate de-a lungul mai multor ani.<\/p>\n
Toate aceste informa\u021bii arat\u0103 c\u0103 documenta\u021bia a urmat circuitul institu\u021bional.<\/p>\n
De ce a fost aleas\u0103 fa\u021bada reflectorizant\u0103<\/u><\/strong><\/p>\nMinisterul sus\u021bine c\u0103 liniile de \u00eenalt\u0103 tensiune, hotelurile din C\u0103ciulata \u0219i barajul Turnu afecteaz\u0103 imaginea sitului. Fa\u021bada reflectorizant\u0103 a fost aleas\u0103 pentru a oglindi ruinele \u0219i pentru a face mai pu\u021bin vizibile construc\u021biile moderne din apropiere.<\/p>\n
Noua poart\u0103 nu copiaz\u0103 arhitectura roman\u0103, deoarece Carta de la Vene\u021bia cere ca lucr\u0103rile noi s\u0103 poat\u0103 fi deosebite de cele vechi. Potrivit institu\u021biei, poarta ref\u0103cut\u0103 \u00een anii 1980 se baza pe datele cunoscute atunci. Cercet\u0103rile ulterioare au oferit informa\u021bii noi, folosite \u00een proiectul actual.<\/p>\n
Ministerul mai arat\u0103 c\u0103 materialul roman original s-a p\u0103strat sub p\u0103m\u00e2nt. Analizele pietrei \u0219i mortarului au fost folosite pentru stabilirea mortarului aplicat la lucr\u0103ri, iar drumurile romane descoperite \u00een interior vor face parte din traseul de vizitare.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Mai jos pute\u021bi consulta comunicatul integral transmis de Ministerul Culturii:<\/strong><\/p>\n\u201d \u00a0Castrul Arutela este integrat \u00een Ruta Castrelor Romane din Rom\u00e2nia, circuit turistic \u0219i cultural de interes na\u021bional \u0219i european, finan\u021bat din PNRR, Componenta 11 \u2013 Turism \u0219i Cultur\u0103. Felicit\u0103m Ministerul Investi\u021biilor \u0219i Proiectelor Europene pentru semnarea contractelor de finan\u021bare aferente \u0219i sper\u0103m s\u0103 avem parte de c\u00e2t mai multe astfel de proiecte de reabilitare a patrimoniului din Rom\u00e2nia.<\/em><\/p>\nMinisterul Culturii a emis, la faza DTAC, avizul nr. 170\/M\/2025 pentru Castrul Arutela, \u00een urma unui proces de avizare derulat pe parcursul anului 2025, \u00een cadrul c\u0103ruia proiectul a fost supus analizei tuturor organismelor de specialitate cu competen\u021be legale \u00een domeniu, care au emis avize favorabile:<\/em><\/p>\nSec\u021biunea Tehnic\u0103 de Arhitectur\u0103 \u0219i Inginerie a Comisiei Na\u021bionale a Monumentelor Istorice, aviz favorabil \u00een \u0219edin\u021ba din 18.06.2025;<\/em><\/p>\nComisia Na\u021bional\u0103 de Arheologie, aviz favorabil \u00een \u0219edin\u021ba din 20-23.06.2025;<\/em><\/p>\nComisia Na\u021bional\u0103 \u201eLimes\u201d, aviz favorabil \u00een \u0219edin\u021ba din 16.06.2025, comunicat prin adresa nr. 342\/20.06.2025.<\/em><\/p>\nAdi\u021bional, includerea Castrului Arutela \u00een situl serial \u201eFrontierele Imperiului Roman \u2013 Dacia\u201d, \u00eenscris \u00een patrimoniul mondial UNESCO \u00een 2024, a reprezentat un argument suplimentar pentru adoptarea celor mai riguroase standarde de interven\u021bie, iar proiectul a fost conceput cu con\u0219tiin\u021ba deplin\u0103 a acestei responsabilit\u0103\u021bi.<\/em><\/p>\nProiectul de reabilitare \u0219i punere \u00een valoare a Castrului Roman Arutela este rezultatul unui proces riguros de cercetare, desf\u0103\u0219urat pe parcursul mai multor ani. Studiile de fundamentare au fost elaborate de speciali\u0219ti \u00een arheologie \u0219i istoria arhitecturii militare romane, constituind baza documentar\u0103 pe care a fost conceput \u00eentregul proiect tehnic.<\/em><\/p>\nDin prisma solu\u021biilor arhitecturale, Castrul Roman Arutela prezint\u0103 o serie de constr\u00e2ngeri peisagistice majore. Situl este m\u0103rginit de linii de \u00eenalt\u0103 tensiune, iar din interiorul lui se v\u0103d hotelurile cu fa\u021bade ro\u0219ii de la C\u0103ciulata, precum \u0219i construc\u021biile barajului Turnu. Toate aceste elemente moderne sunt suficient de vizibile \u00eenc\u00e2t perturb\u0103 rela\u021bia dintre monument \u0219i peisajul natural din jur. F\u0103r\u0103 nicio interven\u021bie, ele ar domina fundalul sitului. Solu\u021bia aleas\u0103 de echipa de proiectare este una contemporan\u0103: o fa\u021bad\u0103 din material reflectorizant, orientat\u0103 spre castru. Ea reflect\u0103 imaginea patrimoniului roman chiar pe fa\u021bada por\u021bii \u0219i mascheaz\u0103, din perspectiva vizitatorului aflat \u00een sit, at\u00e2t infrastructura energetic\u0103, c\u00e2t \u0219i construc\u021biile moderne din jur. Cl\u0103direa nu concureaz\u0103 vizual cu situl, ci \u00eel \u201eoglinde\u0219te\u201d: ruinele se reflect\u0103 \u00een fa\u021bad\u0103, iar elementele moderne dispar din c\u00e2mpul vizual al publicului. Aceast\u0103 abordare respect\u0103 principiile Cartei de la Vene\u021bia (documentul interna\u021bional de referin\u021b\u0103 pentru restaurarea monumentelor), potrivit c\u0103ruia orice interven\u021bie contemporan\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 recognoscibil\u0103 ca atare, f\u0103r\u0103 s\u0103 imite arhitectura istoric\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 domine monumentul. Poarta nou construit\u0103 nu intr\u0103 \u00een disonan\u021b\u0103 volumetric\u0103 cu incinta roman\u0103, ci este discret\u0103 \u0219i se integreaz\u0103 firesc \u00een peisaj.<\/em>\u00a0<\/em><\/p>\nForma por\u021bii \u0219i a zidurilor de incint\u0103, dispunerea cl\u0103dirilor din interior \u0219i modul de prezentare a ansamblului au fost stabilite pe baza celor mai recente cercet\u0103ri arheologice, care dep\u0103\u0219esc nivelul cunoa\u0219terii din anii 1980, c\u00e2nd a avut loc prima interven\u021bie de restaurare. Poarta principal\u0103 a castrului (porta praetoria) fusese reconstruit\u0103 atunci pe baza unor ipoteze provizorii, recunoscute ca atare \u0219i \u00een Repertoriul Arheologic Na\u021bional. Proiectul actual corecteaz\u0103 acea reconstituire, folosind datele acumulate din cercet\u0103rile desf\u0103\u0219urate ulterior. Acelea\u0219i cercet\u0103ri au ar\u0103tat c\u0103 interven\u021bia din anii 1980 a afectat semnificativ substan\u021ba istoric\u0103 a monumentului, cercetat ini\u021bial \u00een deceniile 6-7 ale secolului XX. Diferen\u021bele de textur\u0103 vizibile azi \u00een tencuiala zidurilor marcheaz\u0103 limitele acelei interven\u021bii \u0219i r\u0103m\u00e2n o m\u0103rturie a daunelor produse atunci. Echipa de restaurare a pornit a\u0219adar de la un monument care trebuia mai \u00eent\u00e2i evaluat prin prisma propriei sale istorii de restaurare.<\/em><\/p>\nAnalize recente ale pietrei \u0219i mortarului, prelevate din zidul nordic, din poarta principal\u0103 (porta praetoria) \u0219i din zidul exterior, confirm\u0103 faptul c\u0103 substan\u021ba constructiv\u0103 roman\u0103 original\u0103 se p\u0103streaz\u0103 \u00een structura monumentului, dar doar \u00een zona subteran\u0103, inaccesibil\u0103 privitorului. Aceast\u0103 descoperire a stat la baza strategiei de conservare \u0219i a re\u021betei de mortar folosite \u00een interven\u021bie, g\u00e2ndit\u0103 s\u0103 respecte compozi\u021bia materialelor antice. Totodat\u0103, drumurile romane din interiorul castrului, p\u00e2n\u0103 acum acoperite, sunt redescoperite \u0219i integrate \u00eentr-un traseu de vizitare.<\/em><\/p>\n\u00cei invit\u0103m pe to\u021bi cei interesa\u021bi, vizitatori, jurnali\u0219ti, speciali\u0219ti \u0219i pasiona\u021bi de istorie, s\u0103 descopere un monument roman pus \u00een valoare \u00eempreun\u0103 cu substan\u021ba istoric\u0103 ce \u00eel antureaz\u0103<\/em>.\u201d<\/p>\n\u00a0<\/p>\n
![](\"https:\/\/www.cultura.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Castrul-Roman-Arutela.jpeg\")
<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Imaginile cu lucr\u0103rile de la Castrul Roman Arutela au provocat un val de critici pe internet, unde oamenii reclam\u0103 diferen\u021ba dintre aspectul vechiului monument \u0219i solu\u021biile folosite \u00een proiectul finan\u021bat cu aproximativ 12 milioane de lei prin PNRR. Ministerul Culturii sus\u021bine c\u0103 interven\u021bia se bazeaz\u0103 pe cercet\u0103ri arheologice \u0219i a primit toate avizele necesare. R\u0103spunsul institu\u021biei explic\u0103 inten\u021biile proiectan\u021bilor, \u00eens\u0103 nu l\u0103mure\u0219te pe deplin \u00eendoielile provocate de rezultatul vizibil.<\/p>\n
Fotografiile au declan\u0219at scandalul<\/strong><\/p>\nCastrul Roman Arutela de la C\u0103lim\u0103ne\u0219ti a ajuns \u00een centrul unei dispute \u00a0dup\u0103 publicarea unor fotografii realizate \u00eenainte \u0219i dup\u0103 interven\u021bie. Aspectul por\u021bii, finisajele zidurilor \u0219i suprafe\u021bele reflectorizante au fost criticate de numero\u0219i utilizatori ai re\u021belelor sociale.<\/p>\n
Dincolo de limbajul nu tocmai pl\u0103cut al unor reac\u021bii, r\u0103m\u00e2ne nemul\u021bumirea provocat\u0103 de aspectul monumentului. Oamenii vor s\u0103 \u0219tie de ce arat\u0103 astfel, ce s-a p\u0103strat din structura cunoscut\u0103 anterior \u0219i cum au fost cheltui\u021bi banii aloca\u021bi prin PNRR.<\/p>\n
\u201eAsta e o machet\u0103?\u201d \u0219i \u00a0\u201eV-a\u021bi b\u0103tut joc de istorie\u201d<\/u><\/strong> sunt dou\u0103 dintre mesajele l\u0103sate de oamenii nemul\u021bumi\u021bi de ceea ce au v\u0103zut \u00een fotografii. Reac\u021biile au ap\u0103rut imediat, \u00eens\u0103 explica\u021biile tehnice au venit abia dup\u0103 ce discu\u021biile s-au r\u0103sp\u00e2ndit pe internet.<\/p>\nMinisterul r\u0103spunde cu lista avizelor<\/u><\/strong><\/p>\n\u00cen comunicatul transmis pe 11 august 2026, Ministerul Culturii arat\u0103 c\u0103 proiectul a fost analizat \u00een 2025 de trei organisme de specialitate. Sec\u021biunea Tehnic\u0103 de Arhitectur\u0103 \u0219i Inginerie a Comisiei Na\u021bionale a Monumentelor Istorice a dat aviz favorabil pe 18 iunie, Comisia Na\u021bional\u0103 \u201eLimes\u201d s-a pronun\u021bat favorabil pe 16 iunie, iar Comisia Na\u021bional\u0103 de Arheologie a aprobat proiectul \u00een \u0219edin\u021ba desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00eentre 20 \u0219i 23 iunie.<\/p>\n
\u00cen urma acestor decizii a fost emis avizul Ministerului Culturii, la faza DTAC. Institu\u021bia mai precizeaz\u0103 c\u0103 proiectul are la baz\u0103 cercet\u0103ri arheologice \u0219i istorico-arhitecturale realizate de-a lungul mai multor ani.<\/p>\n
Toate aceste informa\u021bii arat\u0103 c\u0103 documenta\u021bia a urmat circuitul institu\u021bional.<\/p>\n
De ce a fost aleas\u0103 fa\u021bada reflectorizant\u0103<\/u><\/strong><\/p>\nMinisterul sus\u021bine c\u0103 liniile de \u00eenalt\u0103 tensiune, hotelurile din C\u0103ciulata \u0219i barajul Turnu afecteaz\u0103 imaginea sitului. Fa\u021bada reflectorizant\u0103 a fost aleas\u0103 pentru a oglindi ruinele \u0219i pentru a face mai pu\u021bin vizibile construc\u021biile moderne din apropiere.<\/p>\n
Noua poart\u0103 nu copiaz\u0103 arhitectura roman\u0103, deoarece Carta de la Vene\u021bia cere ca lucr\u0103rile noi s\u0103 poat\u0103 fi deosebite de cele vechi. Potrivit institu\u021biei, poarta ref\u0103cut\u0103 \u00een anii 1980 se baza pe datele cunoscute atunci. Cercet\u0103rile ulterioare au oferit informa\u021bii noi, folosite \u00een proiectul actual.<\/p>\n
Ministerul mai arat\u0103 c\u0103 materialul roman original s-a p\u0103strat sub p\u0103m\u00e2nt. Analizele pietrei \u0219i mortarului au fost folosite pentru stabilirea mortarului aplicat la lucr\u0103ri, iar drumurile romane descoperite \u00een interior vor face parte din traseul de vizitare.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Mai jos pute\u021bi consulta comunicatul integral transmis de Ministerul Culturii:<\/strong><\/p>\n\u201d \u00a0Castrul Arutela este integrat \u00een Ruta Castrelor Romane din Rom\u00e2nia, circuit turistic \u0219i cultural de interes na\u021bional \u0219i european, finan\u021bat din PNRR, Componenta 11 \u2013 Turism \u0219i Cultur\u0103. Felicit\u0103m Ministerul Investi\u021biilor \u0219i Proiectelor Europene pentru semnarea contractelor de finan\u021bare aferente \u0219i sper\u0103m s\u0103 avem parte de c\u00e2t mai multe astfel de proiecte de reabilitare a patrimoniului din Rom\u00e2nia.<\/em><\/p>\nMinisterul Culturii a emis, la faza DTAC, avizul nr. 170\/M\/2025 pentru Castrul Arutela, \u00een urma unui proces de avizare derulat pe parcursul anului 2025, \u00een cadrul c\u0103ruia proiectul a fost supus analizei tuturor organismelor de specialitate cu competen\u021be legale \u00een domeniu, care au emis avize favorabile:<\/em><\/p>\nSec\u021biunea Tehnic\u0103 de Arhitectur\u0103 \u0219i Inginerie a Comisiei Na\u021bionale a Monumentelor Istorice, aviz favorabil \u00een \u0219edin\u021ba din 18.06.2025;<\/em><\/p>\nComisia Na\u021bional\u0103 de Arheologie, aviz favorabil \u00een \u0219edin\u021ba din 20-23.06.2025;<\/em><\/p>\nComisia Na\u021bional\u0103 \u201eLimes\u201d, aviz favorabil \u00een \u0219edin\u021ba din 16.06.2025, comunicat prin adresa nr. 342\/20.06.2025.<\/em><\/p>\nAdi\u021bional, includerea Castrului Arutela \u00een situl serial \u201eFrontierele Imperiului Roman \u2013 Dacia\u201d, \u00eenscris \u00een patrimoniul mondial UNESCO \u00een 2024, a reprezentat un argument suplimentar pentru adoptarea celor mai riguroase standarde de interven\u021bie, iar proiectul a fost conceput cu con\u0219tiin\u021ba deplin\u0103 a acestei responsabilit\u0103\u021bi.<\/em><\/p>\nProiectul de reabilitare \u0219i punere \u00een valoare a Castrului Roman Arutela este rezultatul unui proces riguros de cercetare, desf\u0103\u0219urat pe parcursul mai multor ani. Studiile de fundamentare au fost elaborate de speciali\u0219ti \u00een arheologie \u0219i istoria arhitecturii militare romane, constituind baza documentar\u0103 pe care a fost conceput \u00eentregul proiect tehnic.<\/em><\/p>\nDin prisma solu\u021biilor arhitecturale, Castrul Roman Arutela prezint\u0103 o serie de constr\u00e2ngeri peisagistice majore. Situl este m\u0103rginit de linii de \u00eenalt\u0103 tensiune, iar din interiorul lui se v\u0103d hotelurile cu fa\u021bade ro\u0219ii de la C\u0103ciulata, precum \u0219i construc\u021biile barajului Turnu. Toate aceste elemente moderne sunt suficient de vizibile \u00eenc\u00e2t perturb\u0103 rela\u021bia dintre monument \u0219i peisajul natural din jur. F\u0103r\u0103 nicio interven\u021bie, ele ar domina fundalul sitului. Solu\u021bia aleas\u0103 de echipa de proiectare este una contemporan\u0103: o fa\u021bad\u0103 din material reflectorizant, orientat\u0103 spre castru. Ea reflect\u0103 imaginea patrimoniului roman chiar pe fa\u021bada por\u021bii \u0219i mascheaz\u0103, din perspectiva vizitatorului aflat \u00een sit, at\u00e2t infrastructura energetic\u0103, c\u00e2t \u0219i construc\u021biile moderne din jur. Cl\u0103direa nu concureaz\u0103 vizual cu situl, ci \u00eel \u201eoglinde\u0219te\u201d: ruinele se reflect\u0103 \u00een fa\u021bad\u0103, iar elementele moderne dispar din c\u00e2mpul vizual al publicului. Aceast\u0103 abordare respect\u0103 principiile Cartei de la Vene\u021bia (documentul interna\u021bional de referin\u021b\u0103 pentru restaurarea monumentelor), potrivit c\u0103ruia orice interven\u021bie contemporan\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 recognoscibil\u0103 ca atare, f\u0103r\u0103 s\u0103 imite arhitectura istoric\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 domine monumentul. Poarta nou construit\u0103 nu intr\u0103 \u00een disonan\u021b\u0103 volumetric\u0103 cu incinta roman\u0103, ci este discret\u0103 \u0219i se integreaz\u0103 firesc \u00een peisaj.<\/em>\u00a0<\/em><\/p>\nForma por\u021bii \u0219i a zidurilor de incint\u0103, dispunerea cl\u0103dirilor din interior \u0219i modul de prezentare a ansamblului au fost stabilite pe baza celor mai recente cercet\u0103ri arheologice, care dep\u0103\u0219esc nivelul cunoa\u0219terii din anii 1980, c\u00e2nd a avut loc prima interven\u021bie de restaurare. Poarta principal\u0103 a castrului (porta praetoria) fusese reconstruit\u0103 atunci pe baza unor ipoteze provizorii, recunoscute ca atare \u0219i \u00een Repertoriul Arheologic Na\u021bional. Proiectul actual corecteaz\u0103 acea reconstituire, folosind datele acumulate din cercet\u0103rile desf\u0103\u0219urate ulterior. Acelea\u0219i cercet\u0103ri au ar\u0103tat c\u0103 interven\u021bia din anii 1980 a afectat semnificativ substan\u021ba istoric\u0103 a monumentului, cercetat ini\u021bial \u00een deceniile 6-7 ale secolului XX. Diferen\u021bele de textur\u0103 vizibile azi \u00een tencuiala zidurilor marcheaz\u0103 limitele acelei interven\u021bii \u0219i r\u0103m\u00e2n o m\u0103rturie a daunelor produse atunci. Echipa de restaurare a pornit a\u0219adar de la un monument care trebuia mai \u00eent\u00e2i evaluat prin prisma propriei sale istorii de restaurare.<\/em><\/p>\nAnalize recente ale pietrei \u0219i mortarului, prelevate din zidul nordic, din poarta principal\u0103 (porta praetoria) \u0219i din zidul exterior, confirm\u0103 faptul c\u0103 substan\u021ba constructiv\u0103 roman\u0103 original\u0103 se p\u0103streaz\u0103 \u00een structura monumentului, dar doar \u00een zona subteran\u0103, inaccesibil\u0103 privitorului. Aceast\u0103 descoperire a stat la baza strategiei de conservare \u0219i a re\u021betei de mortar folosite \u00een interven\u021bie, g\u00e2ndit\u0103 s\u0103 respecte compozi\u021bia materialelor antice. Totodat\u0103, drumurile romane din interiorul castrului, p\u00e2n\u0103 acum acoperite, sunt redescoperite \u0219i integrate \u00eentr-un traseu de vizitare.<\/em><\/p>\n\u00cei invit\u0103m pe to\u021bi cei interesa\u021bi, vizitatori, jurnali\u0219ti, speciali\u0219ti \u0219i pasiona\u021bi de istorie, s\u0103 descopere un monument roman pus \u00een valoare \u00eempreun\u0103 cu substan\u021ba istoric\u0103 ce \u00eel antureaz\u0103<\/em>.\u201d<\/p>\n\u00a0<\/p>\n
<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n<\/div>\n
\n
Imaginile cu lucr\u0103rile de la Castrul Roman Arutela au provocat un val de critici pe internet, unde oamenii reclam\u0103 diferen\u021ba dintre aspectul vechiului monument \u0219i solu\u021biile folosite \u00een proiectul finan\u021bat cu aproximativ 12 milioane de lei prin PNRR. Ministerul Culturii sus\u021bine c\u0103 interven\u021bia se bazeaz\u0103 pe cercet\u0103ri arheologice \u0219i a primit toate avizele necesare. R\u0103spunsul institu\u021biei explic\u0103 inten\u021biile proiectan\u021bilor, \u00eens\u0103 nu l\u0103mure\u0219te pe deplin \u00eendoielile provocate de rezultatul vizibil.<\/p>\n
Fotografiile au declan\u0219at scandalul<\/strong><\/p>\nCastrul Roman Arutela de la C\u0103lim\u0103ne\u0219ti a ajuns \u00een centrul unei dispute \u00a0dup\u0103 publicarea unor fotografii realizate \u00eenainte \u0219i dup\u0103 interven\u021bie. Aspectul por\u021bii, finisajele zidurilor \u0219i suprafe\u021bele reflectorizante au fost criticate de numero\u0219i utilizatori ai re\u021belelor sociale.<\/p>\n
Dincolo de limbajul nu tocmai pl\u0103cut al unor reac\u021bii, r\u0103m\u00e2ne nemul\u021bumirea provocat\u0103 de aspectul monumentului. Oamenii vor s\u0103 \u0219tie de ce arat\u0103 astfel, ce s-a p\u0103strat din structura cunoscut\u0103 anterior \u0219i cum au fost cheltui\u021bi banii aloca\u021bi prin PNRR.<\/p>\n
\u201eAsta e o machet\u0103?\u201d \u0219i \u00a0\u201eV-a\u021bi b\u0103tut joc de istorie\u201d<\/u><\/strong> sunt dou\u0103 dintre mesajele l\u0103sate de oamenii nemul\u021bumi\u021bi de ceea ce au v\u0103zut \u00een fotografii. Reac\u021biile au ap\u0103rut imediat, \u00eens\u0103 explica\u021biile tehnice au venit abia dup\u0103 ce discu\u021biile s-au r\u0103sp\u00e2ndit pe internet.<\/p>\nMinisterul r\u0103spunde cu lista avizelor<\/u><\/strong><\/p>\n\u00cen comunicatul transmis pe 11 august 2026, Ministerul Culturii arat\u0103 c\u0103 proiectul a fost analizat \u00een 2025 de trei organisme de specialitate. Sec\u021biunea Tehnic\u0103 de Arhitectur\u0103 \u0219i Inginerie a Comisiei Na\u021bionale a Monumentelor Istorice a dat aviz favorabil pe 18 iunie, Comisia Na\u021bional\u0103 \u201eLimes\u201d s-a pronun\u021bat favorabil pe 16 iunie, iar Comisia Na\u021bional\u0103 de Arheologie a aprobat proiectul \u00een \u0219edin\u021ba desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00eentre 20 \u0219i 23 iunie.<\/p>\n
\u00cen urma acestor decizii a fost emis avizul Ministerului Culturii, la faza DTAC. Institu\u021bia mai precizeaz\u0103 c\u0103 proiectul are la baz\u0103 cercet\u0103ri arheologice \u0219i istorico-arhitecturale realizate de-a lungul mai multor ani.<\/p>\n
Toate aceste informa\u021bii arat\u0103 c\u0103 documenta\u021bia a urmat circuitul institu\u021bional.<\/p>\n
De ce a fost aleas\u0103 fa\u021bada reflectorizant\u0103<\/u><\/strong><\/p>\nMinisterul sus\u021bine c\u0103 liniile de \u00eenalt\u0103 tensiune, hotelurile din C\u0103ciulata \u0219i barajul Turnu afecteaz\u0103 imaginea sitului. Fa\u021bada reflectorizant\u0103 a fost aleas\u0103 pentru a oglindi ruinele \u0219i pentru a face mai pu\u021bin vizibile construc\u021biile moderne din apropiere.<\/p>\n
Noua poart\u0103 nu copiaz\u0103 arhitectura roman\u0103, deoarece Carta de la Vene\u021bia cere ca lucr\u0103rile noi s\u0103 poat\u0103 fi deosebite de cele vechi. Potrivit institu\u021biei, poarta ref\u0103cut\u0103 \u00een anii 1980 se baza pe datele cunoscute atunci. Cercet\u0103rile ulterioare au oferit informa\u021bii noi, folosite \u00een proiectul actual.<\/p>\n
Ministerul mai arat\u0103 c\u0103 materialul roman original s-a p\u0103strat sub p\u0103m\u00e2nt. Analizele pietrei \u0219i mortarului au fost folosite pentru stabilirea mortarului aplicat la lucr\u0103ri, iar drumurile romane descoperite \u00een interior vor face parte din traseul de vizitare.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Mai jos pute\u021bi consulta comunicatul integral transmis de Ministerul Culturii:<\/strong><\/p>\n\u201d \u00a0Castrul Arutela este integrat \u00een Ruta Castrelor Romane din Rom\u00e2nia, circuit turistic \u0219i cultural de interes na\u021bional \u0219i european, finan\u021bat din PNRR, Componenta 11 \u2013 Turism \u0219i Cultur\u0103. Felicit\u0103m Ministerul Investi\u021biilor \u0219i Proiectelor Europene pentru semnarea contractelor de finan\u021bare aferente \u0219i sper\u0103m s\u0103 avem parte de c\u00e2t mai multe astfel de proiecte de reabilitare a patrimoniului din Rom\u00e2nia.<\/em><\/p>\nMinisterul Culturii a emis, la faza DTAC, avizul nr. 170\/M\/2025 pentru Castrul Arutela, \u00een urma unui proces de avizare derulat pe parcursul anului 2025, \u00een cadrul c\u0103ruia proiectul a fost supus analizei tuturor organismelor de specialitate cu competen\u021be legale \u00een domeniu, care au emis avize favorabile:<\/em><\/p>\nSec\u021biunea Tehnic\u0103 de Arhitectur\u0103 \u0219i Inginerie a Comisiei Na\u021bionale a Monumentelor Istorice, aviz favorabil \u00een \u0219edin\u021ba din 18.06.2025;<\/em><\/p>\nComisia Na\u021bional\u0103 de Arheologie, aviz favorabil \u00een \u0219edin\u021ba din 20-23.06.2025;<\/em><\/p>\nComisia Na\u021bional\u0103 \u201eLimes\u201d, aviz favorabil \u00een \u0219edin\u021ba din 16.06.2025, comunicat prin adresa nr. 342\/20.06.2025.<\/em><\/p>\nAdi\u021bional, includerea Castrului Arutela \u00een situl serial \u201eFrontierele Imperiului Roman \u2013 Dacia\u201d, \u00eenscris \u00een patrimoniul mondial UNESCO \u00een 2024, a reprezentat un argument suplimentar pentru adoptarea celor mai riguroase standarde de interven\u021bie, iar proiectul a fost conceput cu con\u0219tiin\u021ba deplin\u0103 a acestei responsabilit\u0103\u021bi.<\/em><\/p>\nProiectul de reabilitare \u0219i punere \u00een valoare a Castrului Roman Arutela este rezultatul unui proces riguros de cercetare, desf\u0103\u0219urat pe parcursul mai multor ani. Studiile de fundamentare au fost elaborate de speciali\u0219ti \u00een arheologie \u0219i istoria arhitecturii militare romane, constituind baza documentar\u0103 pe care a fost conceput \u00eentregul proiect tehnic.<\/em><\/p>\nDin prisma solu\u021biilor arhitecturale, Castrul Roman Arutela prezint\u0103 o serie de constr\u00e2ngeri peisagistice majore. Situl este m\u0103rginit de linii de \u00eenalt\u0103 tensiune, iar din interiorul lui se v\u0103d hotelurile cu fa\u021bade ro\u0219ii de la C\u0103ciulata, precum \u0219i construc\u021biile barajului Turnu. Toate aceste elemente moderne sunt suficient de vizibile \u00eenc\u00e2t perturb\u0103 rela\u021bia dintre monument \u0219i peisajul natural din jur. F\u0103r\u0103 nicio interven\u021bie, ele ar domina fundalul sitului. Solu\u021bia aleas\u0103 de echipa de proiectare este una contemporan\u0103: o fa\u021bad\u0103 din material reflectorizant, orientat\u0103 spre castru. Ea reflect\u0103 imaginea patrimoniului roman chiar pe fa\u021bada por\u021bii \u0219i mascheaz\u0103, din perspectiva vizitatorului aflat \u00een sit, at\u00e2t infrastructura energetic\u0103, c\u00e2t \u0219i construc\u021biile moderne din jur. Cl\u0103direa nu concureaz\u0103 vizual cu situl, ci \u00eel \u201eoglinde\u0219te\u201d: ruinele se reflect\u0103 \u00een fa\u021bad\u0103, iar elementele moderne dispar din c\u00e2mpul vizual al publicului. Aceast\u0103 abordare respect\u0103 principiile Cartei de la Vene\u021bia (documentul interna\u021bional de referin\u021b\u0103 pentru restaurarea monumentelor), potrivit c\u0103ruia orice interven\u021bie contemporan\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 recognoscibil\u0103 ca atare, f\u0103r\u0103 s\u0103 imite arhitectura istoric\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 domine monumentul. Poarta nou construit\u0103 nu intr\u0103 \u00een disonan\u021b\u0103 volumetric\u0103 cu incinta roman\u0103, ci este discret\u0103 \u0219i se integreaz\u0103 firesc \u00een peisaj.<\/em>\u00a0<\/em><\/p>\nForma por\u021bii \u0219i a zidurilor de incint\u0103, dispunerea cl\u0103dirilor din interior \u0219i modul de prezentare a ansamblului au fost stabilite pe baza celor mai recente cercet\u0103ri arheologice, care dep\u0103\u0219esc nivelul cunoa\u0219terii din anii 1980, c\u00e2nd a avut loc prima interven\u021bie de restaurare. Poarta principal\u0103 a castrului (porta praetoria) fusese reconstruit\u0103 atunci pe baza unor ipoteze provizorii, recunoscute ca atare \u0219i \u00een Repertoriul Arheologic Na\u021bional. Proiectul actual corecteaz\u0103 acea reconstituire, folosind datele acumulate din cercet\u0103rile desf\u0103\u0219urate ulterior. Acelea\u0219i cercet\u0103ri au ar\u0103tat c\u0103 interven\u021bia din anii 1980 a afectat semnificativ substan\u021ba istoric\u0103 a monumentului, cercetat ini\u021bial \u00een deceniile 6-7 ale secolului XX. Diferen\u021bele de textur\u0103 vizibile azi \u00een tencuiala zidurilor marcheaz\u0103 limitele acelei interven\u021bii \u0219i r\u0103m\u00e2n o m\u0103rturie a daunelor produse atunci. Echipa de restaurare a pornit a\u0219adar de la un monument care trebuia mai \u00eent\u00e2i evaluat prin prisma propriei sale istorii de restaurare.<\/em><\/p>\nAnalize recente ale pietrei \u0219i mortarului, prelevate din zidul nordic, din poarta principal\u0103 (porta praetoria) \u0219i din zidul exterior, confirm\u0103 faptul c\u0103 substan\u021ba constructiv\u0103 roman\u0103 original\u0103 se p\u0103streaz\u0103 \u00een structura monumentului, dar doar \u00een zona subteran\u0103, inaccesibil\u0103 privitorului. Aceast\u0103 descoperire a stat la baza strategiei de conservare \u0219i a re\u021betei de mortar folosite \u00een interven\u021bie, g\u00e2ndit\u0103 s\u0103 respecte compozi\u021bia materialelor antice. Totodat\u0103, drumurile romane din interiorul castrului, p\u00e2n\u0103 acum acoperite, sunt redescoperite \u0219i integrate \u00eentr-un traseu de vizitare.<\/em><\/p>\n\u00cei invit\u0103m pe to\u021bi cei interesa\u021bi, vizitatori, jurnali\u0219ti, speciali\u0219ti \u0219i pasiona\u021bi de istorie, s\u0103 descopere un monument roman pus \u00een valoare \u00eempreun\u0103 cu substan\u021ba istoric\u0103 ce \u00eel antureaz\u0103<\/em>.\u201d<\/p>\n\u00a0<\/p>\n
<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n<\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/www.impactreal.ro\/2026\/08\/14\/castrul-arutela-aparat-cu-avize-si-contestat-de-public-ministerul-culturii-explica-proiectul-dar-nu-inchide-scandalul\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.impactreal.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/castrul-arutera-a49bf52db91f-1024×531.png”] 14 august 2026Claudia SchiopuEvenimentLocal Imaginile cu lucr\u0103rile de la Castrul Roman Arutela au provocat un val de critici pe internet, unde oamenii reclam\u0103 diferen\u021ba dintre aspectul vechiului monument \u0219i solu\u021biile folosite \u00een proiectul finan\u021bat cu aproximativ 12 milioane de lei prin PNRR. Ministerul Culturii sus\u021bine c\u0103 interven\u021bia se bazeaz\u0103 pe cercet\u0103ri arheologice […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,212],"class_list":["post-2093642","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-impactreal-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2093642","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2093642"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2093642\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2093642"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2093642"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2093642"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"Castrul](\"https:\/\/www.impactreal.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/castrul-arutera-a49bf52db91f.png\")
<\/div>\n